Procurorul Lucian Onea (foto) – fost sef al DNA Ploiesti, suspendat din functie ca urmare a dosarelor penale in care SIIJ l-a trimis in judecata – asteapta de aproape patru luni motivarea deciziei definitive prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a obligat Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si Baroul Prahova sa-l primeasca in calitate de avocat activ. Mai exact, sa-l inscrie pe Onea in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.

Asa cum veti citi in motivare, Lucian Onea a activat ca avocat din 1998 pana in 1999, cand a devenit procuror. Din acel moment, Onea figureaza in tabloul avocatilor incompatibili.

La 2 noiembrie 2022, magistratii ICCJ Horatiu Patrascu, Beatrice Maris si Mariana Constantinescu au mentinut sentinta din 25 mai 2021, prin care judecatoarea Roxana Andriescu de la Curtea de Apel Bucuresti obligase atat UNBR, cat si Baroul Prahova sa-l primeasca pe Lucian Onea in randurile avocatilor cu drept de exercitare a profesiei si astfel sa-l scoata din categoria avocatilor incompatibili.

Lumea Justitiei prezinta sentinta judecatoarei Andriescu, a carei motivare este bazata, in principal, pe o decizie pronuntata de Curtea Constitutionala a Roamniei si, in subsidiar, pe o decizie a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Iata minuta deciziei ICCJ nr. 5113/2022 din dosarul nr. 687/42/2019*:

„Respinge recursul declarat de recurentul-parat Baroul Prahova impotriva sentintei nr. 811 din 25 mai 2021 pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal, ca nefondat.

Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 2 noiembrie 2022”.

Redam minuta sentintei CAB nr. 811/2021:

„Admite cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul ONEA LUCIAN GABRIEL in contradictoriu cu paratii UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA si BAROUL PRAHOVA.

Anuleaza Decizia nr. 450/23.03.2019 a Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si Decizia nr. 313/15.01.2019 a Consiliului Baroului Prahova. Obliga paratii la reinscrierea reclamantului in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmand a se depune la Curtea de Apel Bucuresti. Pronuntata azi, 25.05.2021, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

Onea, salvat de CCR

In esenta, judecatoarea Roxana Andriescu isi bazeaza sentinta pe Decizia nr. 297/2014 pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei. Totusi, nu este vorba despre dispozitivul deciziei, ci despre considerentele ei, in care CCR a interpretat urmatoarele pasaje din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat:

- art. 15:

„Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:

a) activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;

b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;

c) exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert”;

- art. 25 alin. 1: „Instantele sunt obligate sa verifice si sa se pronunte asupra calitatii de reprezentant al unei persoane care se prezinta ca avocat, exercitand acte specifice acestei profesii si folosind insemnele profesiei de avocat”.

In Decizia 297/2014, instanta de contencios constitutional a stabilit ca „in cazul avocaturii, starea de incompatibilitate nu intervine prin simplul fapt al ocuparii simultane a doua functii, ci, in cazul acestei profesii, relevanta in stabilirea starii de incompatibilitate este exercitarea simultana si efectiva a acelor functii / atributii”. Altfel spus (adauga Roxana Andriescu), este vorba despre simultaneitatea nu a mai multor functii, ci a mai multor activitati salarizate. Este „instituita asadar o interdictie, iar nu o incompatibilitate propriu-zisa”, subliniaza magistrata CAB.

Dupa cum spuneam mai sus, sentinta judecatoarei Andriescu se bazeaza nu doar pe Decizia CCR 297/2014, ci si (chiar daca intr-o mai mica masura) pe Hotararea CEDO din cauza Mircea Mateescu impotriva Romaniei, pronuntata la o luna dupa decizia Curtii Constitutionale. Acolo, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca reclamantului i-a fost incalcat dreptul la respectarea vietii private si de familie (ocrotit de art. 8 din Conventia EDO) prin faptul ca i-a fost interzis sa profeseze simultan ca medic si ca avocat.

„Or, in cauza de fata, sunt relevante cele retinute in aceasta hotarare, dat fiind faptul ca in ceea ce il priveste pe reclamant, acesta este suspendat din functia pe care a detinut-o anterior, pe perioada nedeterminata, astfel ca nu exercita concomitent cele doua calitati”, adauga judecatoarea de la Curtea de Apel Bucuresti. Cu alte cuvinte (reformulam noi): argumentele CEDO ii sunt cu atat mai aplicabile lui Lucian Onea, cu cat acesta este suspendat din functia de procuror – deci nu se pune problema ca fostul sef al DNA Ploiesti sa activeze in acelasi timp ca avocat si ca procuror.

Prezentam principalul pasaj din sentinta Curtii de Apel Bucuresti:

„Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:

Reclamantul ONEA LUCIAN GABRIEL a fost admis in profesia de avocat la data de 1.04.1998, data de la care a activat in aceasta profesie pana la 1.09.1999, cand a fost suspendat si inscris in tabloul avocatilor incompatibili, ca urmare a promovarii examenului de admitere in magistratura.

Prin Hotararile CSM – Sectia pentru procurori nr. 398/30.07.2018 si nr. 448/27.09.2018, s-a dispus suspendarea reclamantului din functia de procuror, ca urmare a instituirii interdictiei de a exercita profesia de procuror, ca obligatie stabilita in continutul masurii controlului judiciar dispuse in dosarul nr. 21/P/2018.

Prin decizia Consiliului Baroului Prahova nr. 313/15.01.2019, in baza dispozitiilor art. 15 lit. a si art. 24 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, a fost respinsa cererea reclamantului de reinscriere in Tabloul Avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, retinandu-se ca acesta nu a facut dovada incetarii starii de incompatibilitate, avand in continuare functia de magistrat.

Consiliul UNBR, in sedinta din 23.03.2019, in baza disp. art. 65 lit. q din Legea nr. 51/1995, a examinat contestatia formulata de reclamant impotriva deciziei sus-mentionate si, prin decizia nr. 450/23.03.2019, a dispus respingerea acesteia ca neintemeiata. In considerente, a retinut ca, fata de prevederile art. 62 alin. 3 si art. 63 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, „in cazul in care s-ar permite exercitarea profesiei de avocat pana la ridicarea suspendarii din profesia de magistrat, in acea perioada persoana ar dispune de venituri atat din avocatura, cat si din exercitarea unei activitati salarizate in cadrul altei profesii decat cea de magistrat (art. 15 lit. a din Legea nr. 51/1995). De asemenea, art. 16 din Legea 51/1995, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 25/2017, ulterioara Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2014, prevede limitativ care sunt cazurile de compatibilitate a exercitarii profesiei de avocat ('numai cu')”.

In ce priveste decizia Consiliului Baroului Prahova nr. 313/15.01.2019, Curtea constata ca refuzul acestui barou de reprimire in profesie a reclamantului a fost intemeiat pe cazul de incompatibilitate prevazut de art. 15 lit. a din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, respectiv ca acesta desfasoara activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat.

Curtea apreciaza insa ca aceasta decizie este nelegala, reclamantul neaflandu-se in cazul de incompatibilitate prevazut de art. 15 lit. a din Legea nr. 51/1995.

Astfel, art. 62 alin. (3) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, prevede:

„In perioada suspendarii din functie dispuse in temeiul alin. (1) lit. a) – a^2) si lit. c) – e) si alin. (1^1), judecatorului si procurorului nu ii sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdictiile si incompatibilitatile prevazute la art. 5 si art. 8 si nu i se platesc drepturile salariale, dar i se platesc asigurarile sociale de sanatate. Aceasta perioada nu constituie vechime in munca si in magistratura”.

Prin urmare, in conditiile suspendarii din functie, reclamantului, in calitate de procuror, nu ii sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdictiile si incompatibilitatile prevazute la art. 5 si 8.

Pe de alta parte, textul art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 51/1995 face referire la interdictia de a desfasura o "activitate salarizata", iar nu la cea de a nu detine simultan mai multe functii. Textul din Legea nr. 51/1995 nu prevede incompatibilitatea cu alta "functie", ci cu o "activitate salarizata", fiind instituita asadar o interdictie, iar nu o incompatibilitate propriu-zisa.

De altfel, diferentierea este justificata de scopul urmarit de legiuitor la instituirea interdictiei din legislatia care reglementeaza exercitarea profesiei de avocat.

Acest scop a fost explicat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 297 din 22 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 521 din 14.07.2014.

Curtea Constitutionala, care, admitand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 din Legii nr. 51/1995, in privinta unei sintagme a explicat ca "din interpretarea sistematica a dispozitiilor art. 15 si a celor ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, Curtea retine ca, in cazul avocaturii, starea de incompatibilitate nu intervine prin simplul fapt al ocuparii simultane a doua functii, ci, in cazul acestei profesii, relevanta in stabilirea starii de incompatibilitate este exercitarea simultana si efectiva a acelor functii / atributii. (...) Curtea retine ca scopul urmarit de legiuitor este acela de a crea o independenta efectiva a avocatilor in exercitarea profesiei lor, prin evitarea existentei unor influente de natura sa creeze suspiciuni referitoare la desfasurarea corecta a actului de justitie, ceea ce reprezinta un scop legitim. Referitor la existenta unui raport de proportionalitate rezonabil intre scopul urmarit si mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia. Curtea retine ca, in esenta, principiul proportionalitatii impune ca mijloacele utilizate sa ramana in limitele a ceea ce este adecvat si necesar pentru atingerea scopului avut in vedere".

Curtea va avea in vedere si Hotararea Mircea Mateescu vs. Romania (Cererea nr 1944/10, publicata in Monitorul Oficial nr. 454/20 iunie 2014), in care Curtea Europeana a declarat admisibil capatul de cerere privind dreptul reclamantului la exercitarea profesiei de avocat si a hotarat ca a fost incalcat art. 8 din Conventie. Reclamantul a pretins ca a fost impiedicat sa exercite profesia de avocat concomitent cu aceea de medic, iar CEDO a statuat ca interdictia de a desfasura cele doua profesii concomitent incalca textul Conventiei.

Or, in cauza de fata, sunt relevante cele retinute in aceasta hotarare, dat fiind faptul ca in ceea ce il priveste pe reclamant, acesta este suspendat din functia pe care a detinut-o anterior, pe perioada nedeterminata, astfel ca nu exercita concomitent cele doua calitati.

Contrar celor invederate de paratul Baroul Prahova in sustinerea refuzului de primire in profesie a reclamantului, Curtea retine ca reclamantul, prin suspendarea din functia de magistrat, nu desfasoara o activitate salarizata conform art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 51/1995.

Faptul ca art. 63 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede ca daca se dispune clasarea, achitarea sau incetarea procesului penal fata de judecator sau procuror, suspendarea din functie inceteaza si i se platesc drepturile salariale pentru perioada suspendata de care a fost lipsit si i se recunoaste vechime in munca in magistratura pe aceasta perioada a suspendarii nu duce la situatia ca reclamantul sa detina, in perioada suspendarii doua functii, respectiv cea de avocat, cat si cea de procuror, respectiv la incalcarea prevederilor art. 15 alin. 1 lit. a din Legea nr. 51/1995, asa cum gresit sustine parata.

In caz de achitare, drepturile banesti de care magistratul a fost lipsit vor fi platite retroactiv, dar ca despagubiri, ca o reparatie, si nu cu titlu de salariu, intrucat salariul se primeste ca urmare a desfasurarii unei activitati.

Faptul ca i se poate recunoaste si vechimea in magistratura pentru perioada in care a avut suspendate raporturile de munca, in caz de achitare, de asemenea, poarta acelasi regim al reparatiei prejudiciului si repunerea in situatia anterioara suspendarii (a se vedea in acest sens si Decizia ICCJ nr. 3979/12.12.2017).

Nu in ultimul rand, Curtea arata ca motivele invocate prin intampinare de catre paratul Baroul Prahova referitoare la incidenta art. 50 din Statutul profesiei de avocat si a preverderilor art. 14 lit. a si b din Legea nr. 51/1995 sunt motive care exced motivelor retinute de acelasi parat prin decizia contestata in cauza si nu pot fi analizate in acest cadru procesual.

Prin urmare, retinand nelegalitatea deciziei Consiliului Baroului Prahova nr. 313/15.01.2019 si implicit a deciziei nr. 450/23.03.2019 a UNBR, Curtea va admite actiunea si va dispune anularea acestora.

De asemenea, retinand, conform celor ce preced, nelegalitatea refuzului paratilor de reprimire a reclamantului in profesie, Curtea va obliga paratii sa reinscrie pe reclamant in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei”.

* Cititi aici intreaga sentinta CAB, descarcata de pe Rejust.ro