Ceea ce s-a petrecut in ultimele luni, cand magistratii au fost supusi unei campanii de ura care a avut scopul de a sustine planul politicului de asa-zisa reforma a pensiilor de serviciu, nu a reprezentat decat o operatiune de epurare a profesiei. Constatarea ii apartine judecatoarei Madalina Afrasinie (foto dreapta) de la Tribunalul Bucuresti. Una dintre cele mai apreciate judecatoare din Romania, care ani de zile a luat pozitie impotriva abuzurilor comise de Sistemul de teroare, impotriva derapajelor comise in magistratura, aparand drepturile si libertatile oamenilor, dar si pe cele ale magistratilor.

Madalina Afrasinie a fost invitata celei mai noi editii a “Dezbaterilor Asociatiei Lumea Justitiei”. Cu aceasta ocazie, judecatoarea de la Tribunalul Bucuresti a atras atentia asupra principalelor probleme pe care le ridica legea prin care s-a decis supraimpozitarea pensiilor magistratilor, recalcularea celor in plata si cresterea varstei de pensionare. Totusi, cel mai mult vor avea de suferit nu magistratii, avertizeaza Afrasinie, ci justitiabilii, care vor ajunge in fata unor judecatori obositi din cauza volumului de munca tot mai mare, timorati, speriati, si care practic se vor afla in imposibilitate de a face unb act de justitie ca la carte.

Scopul epurarii: oamenii de valoare au fost indepartati

Pe langa toate acestea, atacul politicului impotriva magistratilor, pus in practica acum prin legea pensiilor de serviciu, a facut ca magistratura sa piarda oameni de valoare, precum judecatoarele Evelina Oprina, Adina Daria Lupea sau Gabriela Baltag, ca sa dam doar trei nume, care s-au batut pentru insanatosirea sistemului si pentru justitiabili. Totusi, ceea ce s-a intamplat in cazul pensiilor este doar inceputul, subliniaza Afrasinie, care nu exclude ca urmatoarea tinta sa fie salariile magistratilor.

In timp ce magistratura e in colaps, serviciile reintra in actul justitie

In ceea ce priveste viitorul magistraturii, judecatoarea Madalina Afrasinie este sceptica. Iar la toate problemele cu care se confrunta sistemul judiciar, mai nou Parlamentul a dat liber si la reinstaurarea vechilor practici, a “Binomului SRI-parchete”, prin reintroducerea serviciilor in actul de justitie.

Prezentam inteviul acordat de judecatoarea Madalina Afrasinie de la Tribunalul Bucuresti la “Dezbaterile Asociatiei Lumea Justitiei”, precum si o scurta selectie a declaratiilor acesteia:

Despre taierea pensiilor si cresterea varstei de pensionare a magistratilor: “Instituie o discriminare in interiorul nostru. Nu atat cuantumul este problema, ci acea crestere etapizata, zic ei, a varstei de pensionare. Pentru ca multi din generatia mea cand am intrat in profesie am stiut ca daca vom rezista 25 de ani in profesie vom putea iesi la pensie, era o predictibilitate, o stabilitate. Asta este singura problema, si anume ca schimba regulile in timpul jocului”

Despre impactul legii privind pensiile magistratilor: “Toti cei care indeplinesc conditiile iesirii la pensie vor pleca la pensie. Sa-si asume si sa spuna: noi avem o problema cu magistratii, este o lege speciala pentru noi, pentru ca anul viitor sunt patru randuri de alegeri si trebuie sa atraga oamenii cu ceva la vot. Sunt pensionabili 600 de oameni pana la sfarsitul anului, deja avem deficit de 1.200 de oameni, schemele nu mai sunt adaptate noilor realitati”

Despre scopul legii privind pensiile magistratilor: “A fost o metoda de epurare a profesiei, pentru ca oamenii cu coloana vertebrala deranjeaza. Cele doua puteri ale statului, executiva si legislativa, pur si simplu au scos la mezat puterea judecatoreasca. Rup din puterea judecatoreasca si o arunca in piata publica, si asmut pe toata lumea impotriva noastra. Daca vom relua activitatea in aceleasi conditii in care ne desfasuram in prezent activitatea, justitiabilul si actul de justitie vor trece la capitolul 'si altele', si nu este corect fata de ei”

Depre impactul asupra justitiabilului: “Justitiabilul nu conteaza in ecuatia aceasta, sa stiti. Un justitiabil care are in fata un judecator obosit, timorat, speriat, gandindu-se ce fac daca ma dau astia afara, nu mai are parte de un act de justitie asa cum cred eu ca ar trebui sa aiba”

Despre sansele ca legea privind pensiile magistratilor sa treaca de CCR: “Cu riscul de a supra deontologii de serviciu, eu nu ma mai uit cu optimism spre Curtea Constitutionala. Si cand spun lucrul acesta am in vedere modificarile Codului de procedura penala, unde practic s-au legalizat protocoalele, Legea Big Brother, care din punctul meu de vedere extinde foarte mult atributiile date STS si SRI, apoi abuzul in serviciu, unde spun ei ca e o chestiune de interpretare a legii si cumva arunca buzduganul spre Inalta Curte pentru a pronunta o hotarare preliminara”

Despre conditiile de munca ale judecatorilor: “Volumul de activitate este infernal. Iti 'garanteaza' probabilitatea de a gresi, in momentul in care intri cu 100 de dosare, cu 60 de apeluri, cu 60 de fonduri este imposibil sa nu gresesti. Este vorba despre lipsa de timp, despre oboseala care se acumuleaza, iar greselile se vad in hotararile instantei superioare”

Despre raspunderea magistratilor: “Se tot spune ca noi gresim si pentru ca nu raspundem, si ca atare sa fim batuti in piata publica. Dar nimeni nu se intreaba de ce gresim. Repet: momentul in care intri cu un numar atat de mare de dosare, sunt colegi care intra cu 180 de dosare, este imposibil sa nu gresesti. In lege se spune ca eu raspund pentru grava neglijenta sau rea-credinta, or atata vreme cate la momentul la care eu am solutionat dosarul nu a existat niciun fel de proba care sa ridicie o suspiciune cu privire la reaua mea credinta sau o grava neglijenta, nu e buna legea, sa modifice legea. Dar eu vin si spun in contrapartida: eu judec dupa niste legi, bune, proaste alea sunt legile, as vrea sa vad si un politician care raspunde material pentru legile care sunt declarate neconstitutionale”.

Despre tot mai desele cazuri de oameni condamnati definitiv, tinuti in inchisoare si apoi achitati in cai extraordinare de atac: “De ce nu au modificat legea astfel incat sa nu fie executorie pedeapsa pana nu se finalizeaza toate caile extraordinare de atac?”

Despre problema implicarii serviciilor in actul de justitie: “Fara servicii 'viata e pustiu'. Au fost acolo (n.r. - in Justitie) intotdeauna, si nu au facut decat sa se regrupeze, si ca sa nu mai existe discutii generate de protocoale, au spus 'ia sa le facem noi lege' (n.r – cu referire la modificarile din Codul de procedura penala care implica din nou serviciile in actul de justitie, prin utilizarea interceptarilor serviciilor in anchetele penale). Poate cei care le-au introdus (n.r. - serviciile in actul de justitie) sunt ai serviciilor. Probabil ca cei care tin cu dintii ca serviciile sa fie in tot si in toate au si norma la acel serviciu, nu stiu... Anii dinainte de '89, cand Securitatea dormea cu tine in pat, au revenit acum, si doarme cu tine in Coduri”

Despre presiunile pentru a fi redusa la tacere: “Sesizarile (n.r. - disciplinare) au fost respinse. La ultima sesizare, facuta de un fost membru CSM (n.r. - judecatorul Bogdan Mateescu) s-a inceput cercetarea mea disciplinara, cu audiere, s-a parcurs toata procedura, si in final s-a respins sesizarea facuta. Ei nu inteleg ca nu o sa tac”

Despre viitorul magistraturii: “Tot ceea ce tine de magistratura nu ar trebui sa mai fie in pixul unui politician. Daca nu vom fi uniti, ceea ce s-a intamplat cu legea pensiilor este doar inceputul. Pana nu ne vor desfiinta, si nu ne vor aduce in pixul lor astfel incat sa nu mai scoate un sunet, si sa nu mai comentam, nu se vor lasa”