Lumea Justitiei prezinta operatiunea prin care a fost distrus un important politician al Romaniei. Fostul presedinte al Consiliului Judetean Hunedoara, fost membru marcant al adevaratului PNL, fost lider al PNL Hunedoara, apoi membru ALDE, Mircea Molot (foto 2) a fost executat cu un dosar fabricat de Binomul DNA-SRI, prin intermediul fostei sefe DNA Alba Iulia Danusia Boicean (foto 3), dosar pe care tot DNA l-a inchis. Calvarul lui Mircea Molot – aparat de avocata Adina Laza – a durat vreme de aproape opt ani, din 2014, cand a fost actorul principal intr-un spectacol mediatic marca DNA, si pana in 2022, cand parchetul anticoruptie, printr-o ordonanta a actualei sefe DNA Alba Iulia Alina Rasovan, a dat clasare pentru toate acuzatiile.

In 3 decembrie 2014, DNA anunta retinerea lui Mircea Molot, presedintele Consiliului Judetean Hunedoara si presedintele PNL Hunedoara, dupa ce acesta fusese saltat de mascati, imaginile fiind difuzate public de televiziuni si siteuri, asa cum se obisnuia in acele timpuri. Evident, masura DNA dispusa de sefa DNA Alba Iulia de atunci, procuroarea Danusia Boicean, a fost mediatizata rapid de propaganda DNA, Molot fiind pus la stalpul infamiei si linsat pur si simplu. Practic, prezumtia de nevinovatie fusese desfiintata, mai ales ca impotriva lui Mircea Molot fusesera formulate opt acuzatii grele:

-trafic de influenta, in formă continuata (2 acte materiale),

-luare de mita, in forma continuata, (21 acte materiale),

-luare de mita,

-luare de mita, in forma continuata (3 acte materiale),

-folosirea influentei ori autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial,

-spalare de bani, in forma instigarii (2 infractiuni),

-conflict de interese,

-detinerea fara drept a unui document ce contine informatii secrete de stat.

Aceeasi soarta au avut-o alte patru persoane, toate retinute de DNA. Este vorba despre vicepresedintele de atunci al Consiliului Judetean Hunedoara, Tiberiu Ioan Balint, si oamenii de afaceri Robertto-Patrick Venter (ginerele lui Molot), Milica Emanoil Pup si Vasile Axinte. Toti cei cinci inculpati au fost dusi in instanta pentru arestare preventiva, insa Tribunalul Alba a dispus cercetarea lor in libertate, iar ulterior, dupa contestatia formulata de DNA, Curtea de Apel Alba Iulia a decis plasarea lor in arest la domiciliu. Practic, inca de atunci erau semne ca dosarul este unul extrem de fortat.

SRI l-a tinut sub supraveghere pe Molot pe mandate de la ICCJ si Tribunalul Alba

Foarte important de precizat mai este un lucru. Si anume ca, asa cum chiar DNA mentiona in comunicatul privind retinerea lui Molot: “In cauza, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii”. De altfel, in ordonanta de clasare dispusa de sefa DNA Alba Iulia, procuroarea Alina Rasovan, este explicata implicarea SRI-ului condus in acei ani de George Maior (foto 1 stanga) si Florian Coldea (foto 1 dreapta) in executia lui Mircea Molot, prin interceptari realizate atat in baza unui mandat de siguranta nationala emis de ICCJ, cat si in baza unor mandate de supraveghere tehnica emise de Tribunalul Alba. Se poate observa ca mai toate acuzatiile formulate de DNA au avut la baza interceptari realizate de SRI.

Iata cateva mentiuni despre activitatea SRI din dosarul DNA privindu-l pe Mircea Molot:

- “Cu privire la acest act material, se constata ca intre mijloacele de proba avute in vdere la inculpare se regasesc convorbirile telefonice purtate de Axinte Vasile cu Rotar Viorel din data de 27.05.2013 ora 10.53.45, respectiv dintre Axinte Vasile si Muste Gheorghe din data de 27.05.2013 ora 12.06.04, interceptate si inregistrate in baza mandatului 003654/10.05.2013 emis de Inalta Curte de Casatie si Justitie, conform notelor declasificate intocmite de Serviciul Roman de Informatii existente la dosar”;

- ”Acuzatia a fost retinuta si urmare exploatarii masurilor de supraveghere tehnica in cauza, respectiv a convorbirilor telefonice purtate de Molot Mircea Ioan in data de 04.06.2014 ora 10.00.27, Axinte Vasile in datele de 02.06.2014 ora 12.43.04, 20.06.2014 ora 15.50.22, 25.06.2014 ora 09.23.07, 19.06.2014 ora 14.07.40, interceptate si inregistrate de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatului de supraveghere tehnica 53/UP/2014 emis la data de 15.05.2014 de Tribunalul Alba, respectiv a convorbirilor telefonice purtate de Axinte Vasile in datele de 24.07.2014 ora 13.05.44, 08.08.2014 ora 11.05.41 si 22.09.2014 ora 10.44.29 si 11.29.52 interceptate si inregistrate de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatului de supraveghere tehnica 81/UP/2014 emis la data de 18.07.2014 de Tribunalul Alba”;

- ”Starea de fapt a fost retinuta si urmare valorificarii convorbirii telefonice purtate de Molot Mircea Ioan in data de 19.10.2014 ora 18.45.13 interceptata si inregistrata de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatului de supraveghere tehnica 81/UP/2014 emis la data de 18.07.2014 de Tribunalul Alba”;

- ”Starea de fapt retinuta in ceea ce priveste infractiunea de luare de mita prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. La art. 289 alin. 1 Cod penal a avut la baza si valorificarea convorbirii telefonice din data de 25.06.2014 ora 09.23.07, interceptata si inregistrata de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatului de supraveghere tehnica nr. 53/UP/16.05.2014 emis de Tribunalul Alba”;

- ”Starea de fapt a fost retinuta si in baza valorificarii metodelor de supraveghere tehnica, respectiv a convorbirilor telefonice purtate de Venter Robertto Patrick cu Pup Emanoil Milia la data de 05.08.2014 ora 11.41.37 si a convorbirilor telefonice purtate de Pup Emanoil Milica in datele de 22.07.2014 orele 16.36.37 si 16.33.52, 30.07.2014 orele 11.24.19, 11.44.15, 14.52.10, 31.07.2014 orele 08.44.08 si 10.08.08 interceptate si inregistrate de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatului de supraveghere tehnica 81/UP/2014 emis la data de 18.07.2014 de Tribunalul Alba”;

- ”Starea de fapt a fost retinuta si din perspectiva probelor rezultate in urma metodelor speciale de supraveghere tehnica, respectiv din valorificarea convorbirilor telefonice purtate de Molot Mircea Ioan in data de 04.06.2014 ora 10.00.27, Axinte Vasile in datele de 02.06.2014 ora 12.43.04, 20.06.2014 ora 15.50.22, 25.06.2014 ora 09.23.07, 19.06.2014 ora 14.07.40, interceptate si inregistrate de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatului de supraveghere tehnica 53/UP/2014 emis la data de 16.05.2014 de Tribunalul Alba, respectiv a convorbirilor purtate de Axinte Vasile in datele de 24.07.2014 ora 13.05.44, 08.08.2014 ora 11.05.41, 11.10.05 si 22.09.2014 ora 10.44.29 si 11.29.52 (Venter Robertto Patrick cu Axinte Vasile) interceptate si inregistrate de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatului de supraveghere tehnica 81/UP/2014 emis la data de 18.07.2014 de Tribunalul Alba”;

- ”Starea de fapt retinuta a avut la baza si valorificarea convorbirilor telefonice purtate in data de 06.11.2014 ora 11.38.47, in data de 05.08.2014 ora 10.11.43, in data de 19.06.2014 ora 15.55.09 si ora 14.16.37 si in data de 19.09.2014 orele 12.06.23 si 12.10.41 interceptate si inregistrate de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatului de supraveghere tehnica nr. 81/UP/18.07.2014 emis de Tribunalul Alba”.

Clasarea sefei DNA Alba Iulia

Calvarul lui Mircea Molot a durat aproape opt ani. Din decembrie 2014, cand a fost retinut de fosta sefa DNA Alba Iulia, procuroarea Danusia Boicean, si pana in 29 iunie 2022, cand actuala sefa DNA Alba Iulia, procuroarea Alina Rasovan, a clasat dosarul. Solutia de clasare (vezi facsimil) a fost dispusa pentru toate acuzatiile pentru care Molot fusese retinut, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - “fapta nu exista” si in temeiul art. 16 alin. 1. lit. b) din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.

De asemenea, aceeasi solutie de clasare a fost dispusa si fata de ceilalti inculpati.

Desigur, in final se pune intrebarea: cine raspunde pentru distrugerea politica a lui Mircea Molot si pentru terfelirea imaginii sale?

Prezentam mai jos cateva dintre motivele pentru care sefa DNA Alba Iulia Alina Rasovan a dispus clasarea cauzei fata de fostul sef al Consiliului Judetean Hunedoara Mircea Molot, in legatura cu acuzatiile pentru care acesta a fost retinut de fosta sefa a DNA Alba Iulia Danusia Boicean (vezi facsimil):

“I. Infractiunea continuata de trafic de influenta prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 Cod penal cu aplicarea 35, alin. 1 Cod penal si art. 5 Cod penal (2 acte materiale):

(...)

Apreciem ca acest act material nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta nefiind indeplinite conditiile de tipicitate obiectiva a infractiunii.

(…)

Acest act material nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta nefiind indeplinite conditiile de tipicitate obiectiva a infractiunii.

II. Infractiunea de luare de mita prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal si art. 35 alin. 1 Cod penal (21 acte materiale):

(…)

Nu au fost identificate actiuni ale inculpatului Molot Mircea Ioan in sensul pretinderii/primirii de bani bunuri sau alte foloase, (...) lipsind elementul material al laturii obiective al infractiunii sesizate, fiind incident cazul de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazut de art. 16 lit. b Cod procedura penala.

III. Infractiunea de fapta persoanei care indeplineste o functie de conduere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altukl de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000:

(…)

Probatoriul nu a relevat actiuni ale inculpatului Molot Mircea in sensul folosirii autoritatii date de functia publica in scopul directionarii contrar dispozitiilor legale si nici actiuni vizand conditionarea alocarii de modul in care se va exprima o optiune de vot, lipsind elementul material al laturii obiective al infractiunii deduse cercetarii ceea ce atrage incidenta art. 16 lit. b Cod procedura penala.'

IV. Infractiunea de luare de mita prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal:

(…)

Urmare evaluarii probatoriului astfel cum a fost reconfigurat prin aceasta hotarare a Curtii Constitutionale nu au fost identificate actiuni ale inculpatului Molot Mircea in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Hunedoara si nici actiuni directe prin interpusi in sensul pretinderii, primirii sau acceptarii altor foloase, motiv pentru care se va retine incidenta dispozitiilor art. 16 lit. b Cod procedura penala, lipsind elementrul material al laturii obiective al infractiunii.

V. Infractiunea de luare de mita prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal si art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale):

(…)

Probatoriul administrat si ulterior cenzurat prin cele doua hotarari ale instantei constitutionale nu a relevat actiuni ale inculpatului Molot Mircea Ioan in sensul pretinderii/primirii de bani bunuri sau alte foloase. (…) Drept consecinta, in raport de acuzatia de luare de mita prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal si art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale), urmeaza a se dispune clasarea, fiind incident cazul de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazut de art. 16 lit. b Cod procedura penala, data fiind lipsa elementului material al laturii obiective al infractiunii cercetate.

VI. Infractiunea de spalare de bani in forma instigarii prev. de art. 47 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 Cod penal:

(…)

In cazul de fata exista identitate intre actiunile care formeaza elementul material al infractiunii de luare de mita prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal si art. 35 alin. 1 Cod penal (21 acte materiale) si actiunile care formeaza elementul material al infractiunii de spalare de bani in forma instigarii prev. de art. 47 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 Cod penal, context in care, referitor la aceasta acuzatie, se va dispune clasarea, fiind inident cazul de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazut de art. 16 lit. a Cod procedura penala.

VII. Infractiunea de spalare de bani in forma instigarii prev. de art. 47 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 Cod penal:

(…)

Referitor la aceasta acuzatie isi gasesc valabilitatea argumentele expuse in analiza realizata la punctul VI, cu consecinta adoptarii unei solutii de clasare intemeiata pe dispozitiile art. 16 lit. a Cod procedura penala.

VIII. Infractiunea de conflict de interese prev. de art. 301 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal:

(…)

Urmare reevaluare probatoriului nu au fost identificate actiuni ale inculpatului Molot Mircea Ioan si nici demersuri ale inculpatului Molot Mircea Ioan cu privire la efectuarea de plati privind aceste servicii de publicitate in scopul obtinerii in mod indirect a unor foloase patrimoniale de catre societatile administrate de fiica sa, context in care, fata de lipsa elementului material al laturii obiective, devin incidente dispozitiile art. 16 lit. b Cod procedura penala, urmand a se dispune clasarea.

IX. Infractiunea de detinerea fara drept a unui document ce contine informatii secrete de stat prev. de art. 303 alin. 2 Cod penal:

(…)

Pentru existenta infractiunii se impune indeplinirea cumulativa a mai multor conditii, intre care este si aceea a urmaririi potentiale, respectiv afectarea activitatii uneia dintre persoanele juridice prev. de art. 176 C. pen.

Apreciem ca aceasta cerinta nu este indeplinita in cauza de fata atata timp cat este vorba de o fotocopie partiala a unui document clasificat, in mare parte ilizibila, care mentioneaza date situate cronologic la 6 ani distanta de momentul identificarii sale, documentul nu era destinat Consiliului Judetean si nu se referea la aspecte privind administratia publica locala.

Pentru aceste motive apreciem a fi incident in cauza raportat la aceasta acuzatie cazul de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazut de art. 16 lit. b Cod procedura penala“.