Fostul premier Adrian Nastase a incercat sa se sinucida cand politistii i-au intrat in casa cu mandatul de executare a pedepsei in mana. A comis gestul intr-un moment de asumare a vinovatiei sau a cedat psihic ca urmare a celor opt ani de hartuiala judiciara si a unei sentinte nedrepte, data la comanda politica?

Daca a incercat sa-si puna capat zilelor pentru ca s-a simtit vinovat responsabilitatea ii apartine. Dar daca s-a impuscat din disperare, ca urmare a unui dosar fabricat de o justitie obedienta se poate vorbi de determinarea la sinucidere?

Am urmarit din sala toate sedintele de recurs de la Inalta Curte, unde Completul de 5 condus de judecatoarea Livia Stanciu a calcat pur si simplu in picioare apararea „lotului Nastase”. Desi am avut in urma cu ani de zile si eu si colega mea Adina - ca ziaristi, procese penale de presa cu Adrian Nastase, in care el ne-a dat in judecata pentru dezvaluriri la adresa sa – fara a fi un admirator al fostului premier nu ma sfiesc sa spun, prin exercitarea dreptului meu la opinie, ca in acest dosar au fost condamnati oameni complet nevinovati. Adevarul juridic, care este complet diferit de cel faptic, nu lasa loc de indoieli.

In „Trofeul Calitatii” toate acuzele avocatilor la adresa procurorilor DNA si a judecatorilor de la fond sunt 100% adevarate. Iar Lumeajustitiei.ro le-a publicat pe toate, chiar daca unii s-au grabit sa ne acuze ca il aparam pe Nastase. Am facut-o pentru ideea de justitie, in fata unor evidente de necontestat care probau pentru orice om de bun simt lipsa de temei a acuzarii. Cel mai grav este ca la fond, Adrian Nastase a fost condamnat de un judecator care nu era numit in functie prin decret prezidential, nu avea inamovibilitate si prin urmare nu avea voie sa judece. Un judecator care a fost chiar consilierul lui Daniel Morar, seful DNA.

Trec peste faptul ca prejudiciul in acest caz a fost inventat, el nu exista in contabilitatea ISC, iar expertiza ceruta, culmea de instanta, l-a infirmat, dar a fost aruncata la cos de judecatorii care au dispus-o pentru ca nu le-a convenit rezultatul. Trec si peste faptul ca nu s-au admis decat 5 martori in aparare fata de cei peste 900 adusi de DNA. Acest proces a fost o mascarada, iar faptul ca un complet condus chiar de sefa Inaltei Curti s-a dat peste cap sa respinga toate cererile, exceptiile si mai toate probele, pentru a judeca in termene de maxim sapte zile, a inspirat un sentiment de teama. O frica de ceea ce se intampla intr-o sala de judecata, daca ai ghinionul sa intri in vizorul unui procuror. O frica de faptul ca in anumite instante nimic nu se mai respecta si nu mai exista nici macar deranjul pentru mimarea aparentei  respectarii legii.

Procesul „Trofeul Calitatii” a fost unul descalificant, cu iz de executie. Incurajat chiar de CSM, care a dat incredibilul comunicat de infierare in piata publica a lui Nastase, prezentat in chip de de „dusmanul Justitiei” in timpul judecatii. Un CSM din care face parte si judecatoarea Livia Stanciu, cea care l-a trimis pe Nastase la inchisoare. Un proces derulat pe ultima suta de metri sub declaratii politice ale fostei procuroare comuniste Monica Macovei, care l-a ajutat pe Basescu sa "planteze" DNA cu aserviti. Cand vezi cum se judeca azi in marile dosare cu substrat politic, nu poti sa nu te intrebi ca om de unde izvoraste atata obedienta si refuz de aplicare a legii la unii magistrati? E de mirare ca un om hartuit timp de opt ani de o mana de magistrati numiti in functii chiar de Traian Basescu – cel care de la inceputul mandatului a declarat ca-l vrea pe Nastase in teapa – si-a pus arma la cap? Puteam sa avem acum un fost prim-ministru mort. Oricum avem o drama, care va avea consecinte social politice interne si internationale imprevizibile la acest moment.

Romanii aveau dreptul sa fie stie la sigur daca Adrian Nastase e cu adevarat vinovat! In loc de aceasta, li s-a oferit o sentinta in care nu cred nici adversarii lui Nastase. Poate a venit momentul ca politicul sa nu se mai teama de MCV si de slugarnicii comisari europeni, care au facut mereu jocurile celor de la Putere si au oferit romanilor rapoarte de tara diametral opuse de realitatea interna. Si sa ia masuri pentru ca magistratii care judeca fara sa tina cont de respectarea legii sa zboare din sistem. Sa puna capat programului initiat sub regimul Basescu, de transformare a procurorilor in judecatori peste noapte.

Cred ca gestul lui Adrian Nastase a fost unul barbatesc, al unui om care nu a acceptat sa fie judecat la o maniera inacceptabila de o mana de judecatori de la ICCJ cu probleme de credibilitate. Un gest de disperare si protest fata de felul in care a fost judecat si condamnat fara probe, printr-o hotarare de neinteles nu doar pentru el, ci pentru orice observator impartial al procesului. Este indubitabil acest lucru, dovada stand insasi sentinta de la fond in care judecatorii au recunoscut negru pe alb ca nu exista nicio proba directa de vinovatie la adresa sa, dar cu toate acestea au condamnat pe simpla prezumtie de savarsire a faptei - procedura interzisa de lege. Se poate banui legitim, prin urmare, de o determinare a lui Nastase la gestul care i-ar fi putut fi fatal?

Cazul Nastase este unul care reclama interventia politicului in Justitie. Pentru a se stabili daca avem de-a face cu o inscenare judiciara care a putut aduce un fost premier in pragul sinuciderii. Asemenea interventii au existat si in state vest europene – vezi cazul Outreau, in care Parlamentul francez a chemat judecatorii parati sa dea explicatii public, in plen, pentru gafele lor care au revoltat opinia publica, sub camerele de televiziune. Puterile in stat, oricat ar fi ele de independente ca principii constitutionale, nu pot functiona in realitate fara un control institutional reciproc.

Un mod politic si democratic de verificare a cazului Nastase il poate constitui formarea unei Comisii parlamentare, care sa ajunga la propriile concluzii, incepand cu raspunsul la ce cauta in dosar un judecator fara decret de numire in functie, adus la instanta suprema direct de la DNA - Ioana Bogdan. Si cum si-a permis CSM sa dea un comunicat public impotriva unui om pe care l-a declarat „dusmanul Justitiei", in timpul unui proces care se judeca chiar de catre un membru al CSM - judecatoarea Livia Stanciu, care nu a avut obrazul sa se abtina si a pretins in sala de judecata ca nu stie de comunicatul CSM la o maniera de care n-a crezut-o nimeni si sunt convins ca nici ea nu se credea. Ce exemplu de obiectivitate si impartialitate a oferit judecatorilor din intreaga tara aceasta doamna, fosta procuror sub regimul ceausist, cocotata de Basescu in cea mai inalta functie din Magistratura? Asta s-a numit Justitie? Un alt mod politic de interventie democratica sta in posibilitatea inlocuirii Procurorului General si a sefului DNA, in scopul initierii unei anchete dupa toate regulile unei cercetari penale, caci cu Laura Kovesi si Daniel Morar in functii nu exista nicio sansa pentru aflarea adevarului.