Din prima zi de infiintare a parchetului anticoruptie si pana in 2010 a fost seful Serviciului specialisti din DNA Structura centrala. Expertul contabil judiciar Gheorghe Burlacu (foto), fratele fostului procuror DNA si inspector CSM Ioan Burlacu, a intrat in colimatorul procurorului sef Daniel Morar, care l-a demis din functie. Revoltat de mersul DNA din ultimii ani, Gheorghe Burlacu a decis sa rupa tacerea, urmand exemplul unui al specialist de la DNA Mures, Dumitru Gheorghiu, cel care a postat pe internet un serial de filme sub genericul „Coruptia din anticoruptie” (Wikileaksdemures). Publicam in continuare, in serial, un interviu incendiar, in premiera, cu Gheorghe Burlacu seful Serviciului specialisti din DNA Structura centrala.

Care este cartea dumneavoastra de vizita domnule Burlacu?

Gheorghe Burlacu – expert contabil judiciar, fost specialist (2002-2003), respectiv specialist sef serviciu (2003-2010) in PNA, DNA, adica pana la data cand am fost pensionat.

Adica, v-ati pensionat?

Nu, repet, am fost pensionat. In 6 mai 2010 am depus o cerere prin care solicitam prelungirea numirii in functie, pe o serie de considerente. Pe 1 iunie, primesc raspunsul negativ al procurorului sef (datat 31 mai). A doua zi tocmai imi scriam cererea de pensionare, cand primesc ordinul de incetare a raporturilor de serviciu prin pensionare incepand cu 4 iunie. Ordinul era datat 2 iunie. Aveam la dispozitie o singura zi pentru predarea rapoartelor de constatare in lucru, documente, arhiva, materiale, intocmirea fiselor de evaluare. Conform legii, un sef de compartiment, atunci cand pleaca din institutie, este obligat sa acorde calificative subordonatilor. Doar volumul de munca pentru aceasta activitate, respectiv adrese, primirea referintelor de la procurori, analizarea acestora, precum si a volumului de lucru pentru cei 45 de specialisti, aprecierea calitatii prin citirea unor rapoarte de constatare reprezentative, trimiterea spre semnare a fiselor de apreciere si analizarea unor eventuale contestatii, reprezenta circa doua saptamani. Am discutat cu seful serviciului resurse umane si procurorul sef adjunct directie. Solutia „Vorbiti cu seful”, nu era viabila, pentru ca pe mine nu ma primea Morar aproape niciodata, daramite in aceasta situatie. Iar dumnealor nu aveau curajul ca sa intre la el. Ultima solutie: „intocmiti fisele de evaluare acasa”, adica intr-o perioada cand eu nu am primit nici salariu, nici pensie, pentru ca serviciului resurse umane i-a trebuit o saptamana la intocmirea dosarului.De retinut ca daca plecam prin demisie aveam un preaviz de o luna. Cat se poate de evident ca in afara oricaror cunostinte elementare de resurse umane, a fost dorinta procurorului sef de a scapa cat se poate de urgent de cineva incomod.

De ce afirmati ca sunteti incomod?

Povestea este lunga si incepe din momentul investirii lui Morar.

Cine este procurorul sef al DNA, Daniel Morar? Cum l-ati descrie din functia pe care ati detinut-o?

O persoana de un profesionalism mediocru care:

- nu are coloana vertebrala, fiind aservit celor care l-au numit;

- nu are habar de management;

- s-a inconjurat de oameni de aceeasi calitate indoielnica, care nu au nici un cuvant.

In 2010, cand am plecat din DNA, printre alte documente publice de pe site-ul DNA, am copiat si CV-ul procurorului sef.

- studii: facultatea de drept;

- participarea ca lector la seminarii si conferinte nationale si (indeosebi n.n.) internationale; (intradevar, o sumedenie).

- publicatii: 3 articole in 1999, 2000, 2004.

Daca a fost lector, putea sa si publice ceva. Doar excursii. Sper sa am ocazia sa revin la acest subiect, in interviu.

Pentru ca veni vorba de CV, al dumneavoastra arata mai altfel?

In afara Academiei de Studii Economice, am mai absolvit facultatea de drept, un master in drept: probatiunea in procesul penal si un doctorat in finante. Am participat la numeroase cursuri, seminarii si simpozioane, mai putin in strainatate. Am prezentat si publicat peste 30 de referate si lucrari. Daca ma refer la cursurile pe care le-am predat, am sa le subliniez pe cele care mi-au adus cele mai mari satisfactii: management, indeosebi managementul resurselor umane si achizitii publice. La moda in ultimul timp sunt tezele plagiate... Niciodata n-am fost in pas cu moda. Am fost si sunt un non-comformist. Chiar daca as fi vrut, nu as fi putut plagia vreo fraza. Sper ca titlul tezei: „Disfunctionalitati in creditarea bancara, cauze de frauda si coruptie”, va poate convinge. Din pacate, este si va ramane singular un asemenea domeniu de abordare a unei teze de doctorat. Ca o completare, atunci cand mi-am ales referentii, unii nu stiau de ce au fost propusi, deoarece li s-a parut ca este o lucrare mai mult de drept si nu de finante.

Sa intelegem ca acest non-comformism a facut sa fiti o persoana incomoda pentru Daniel Morar?

In niciun caz. Doar ca eu am crezut in ceea ce fac, in rolul anticoruptiei, in a nu face politica celor care guverneaza. Primul conflict cu Daniel Morar a avut loc in legatura cu controversatul dosar Flota. S-a scris si se va scrie si mai mult despre acest caz si, in consecinta, nu voi relua istoricul sau. Cum aveam obligatia sa verific toate actele de constatare intocmite de catre specialisti (in continuare Morar mi-a interzis acest lucru), l-am asigurat ca raportul de constatare in dosar nu are nici o lacuna, foarte bine documentat din punct de vedere financiar-contabil, prejudiciul de 324,5 mil. dolari fiind determinat corect si, deci, nu poate fi contestat. Sau, mai bine spus, poate fi contestat, dar fara argumente. In aceeasi discutie, am subliniat ca desi au fost unele imixtiuni in activitatea specialistilor din partea procurorilor, nu am fost si nu voi fi de acord ca in actele de constatare sa se regaseasca alte concluzii decat cele conforme cu legea. Legislatia economica este mult mai putin interpretabila decat cea a dreptului. Orice concluzie gresita ar afecta nu numai activitatea specialistului ci a intregii directii. Totusi, cred ca e cazul sa reamintesc cateva date despre dosar. Dupa ce Traian Basescu a fost ales presedinte al Romaniei, ICCJ-Sectia penala, prin sentinta nr. 293/2005 a restituit DNA Dosarul Flota in vederea refacerii rechizitoriului, ca o consecinta a neregularitatii actului de sesizare, respectiv nesemnarea acestuia de catre procurorul general, ci de catre adjunct. Sentinta definitiva a fost data prin decizia 312 din 05.12.2005 a Completului de 9 judecatori. Desi opinia publica a fost intoxicata ca restituirea dosarului s-ar datora imunitatii prezedentiale sau necesitatii reluarii urmaririi penale, realitatea este cea prezentata mai sus. Daca pana atunci DNA-ul (PNA) nu mai solicitase intocmire de expertize de catre experti din afara institutiei in care deja se intocmise un raport de constatare de catre un specialist DNA, Daniel Morar a dispus acest lucru. Rezultatul? Prejudiciu: zero lei. Sa nu fii specialist si tot iti dai seama ca daca vinzi fiecare nava cu 1 dolar, cand contractul de asociere nu era realizabil, ca exista prejudiciu. Aspectele raportului sunt insa mai complexe. Desi partea disjunsa din dosar cu Traian Basescu nu a mai ajuns la instanta, una din primele griji ale lui Daniel Morar a fost sa ceara expertului si sa trimita Presedintelui Romaniei un exemplar din expertiza. O ilegalitate pe care nu stiu unde ar putea fi incadrata.

Cum puteti sustine ca raportul de constatare initial este corect?

Nu sustin, ci pot demonstra. Mai devreme sau mai tarziu documentele vor fi publice. Sper intr-o dezbatere, eu sau specialistul care a intocmit raportul in fata lui Morar, a expertului si a tuturor care sustin lipsa prejudiciului. Desi este doar o iluzie, dupa o astfel de dezbatere nimeni nu ar indrazni sa mai sustina aceasta aberatie cu privire la lipsa prejudiciului... Din pacate, aceasta este realitatea. In afara de ilegalitatea procurorului sef, raman in discutie cele cateva zeci de mii de euro platiti de Morar din banii contribuabilului. La ultimul bilant al PICCJ, domnul Presedinte Basescu spunea ca recuperarea prejudiciului a devenit un lucru esential. Un adevar de care ar trebui sa se tina cont. Se intelege ca nu e vorba doar de prejudiciul produs de procurorul sef al DNA pentru dispunerea expertizei.

Cum e posibil ca un specialist sa stabileasca un prejudiciu de sute de milioane de dolari, iar un expert sa ajunga la o concluzie contradictorie?

Foarte simplu. Expertul s-a comportat in conformitate cu Regulamentul CECCAR. Daca acesta este solicitat oficial de catre instanta, independenta sa in realizarea expertizei este absoluta, daca este solicitat de un tert, independenta este relativa, adica se poate comporta aproape ca un avocat. in acest caz, instanta nu a mai avut ocazia sa compare raportul de constatare initial cu raportul de expertiza. In sensul celor spuse, am sa va dau un exemplu edificator. Chiar inainte de a pleca din DNA sosise o expertiza la un dosar cu fals, uz de fals si un prejudiciu la bugetul statului de 850 miliarde lei, stabilit printr-un raport de constatare la care conlucrasem. Concluzia expertului solicitat de invinuit: Nu exista prejudiciu, deoarece banii au fost utilizati in cadrul institutiei. Am aflat mai apoi ca expertiza nu a convins instanta, vinovatul fiind condamnat.

De ce a procedat astfel Morar?

Mai intai, cum ar fi trebuit sa procedeze: refacerea rechizitorului ceruta de instanta consta in semnarea de catre procurorul sef al DNA si nimic mai mult. Acum, de ce a procedat altfel? Mentalitate de om mic, care doreste o apreciere de la cei cu functii mari, de a-si pastra functia cat mai mult si urca pe scara ierarhica cu orice pret, utilizand modalitati si actiuni care tind spre infractiune. Aceasta mentalitate este tipic romaneasca fiind valabila, sper, doar in aceasta perioada inca de contact intre comunism si capitalism. Uitati-va si la membrii CCR, subjugati politicului 100%. Functie de intrebarile Dumneavoastra, sper sa ating cat mai multe din incalcarile flagrante ale legii, ale deontologiei profesionale, de catre Daniel Morar.

Pana atunci, as dori sa ne vorbiti cate ceva despre fostul dumneavoastra subaltern...

Despre dl. Gheorghiu, inteleg... Retineti ca, din punct de vedere organizatoric, specialistii se gaseau intr-un serviciu la nivel central condusi de subsemnatul si la serviciile teritoriale pe care ii coordonam doar d.p.d.v. metodologic. Dl. Gheorghiu a fost unul dintre cei mai buni specialisti din PNA – DNA; un pasionat de profesie. Desi era specialist, facea si pe politistul si pe IT-ist. Dispunea de o baza de date cum probabil numai SRI mai avea. Aceasta baza de date care i-a adus laude din partea procurorului sef al DNA i-a adus si destituirea. Calificativul pe care i l-am acordat a fost maxim in fiecare an. si, tot in fiecare an, i-am acordat salariu de merit desi, e cunoscut, doar 15 % din functionarii publici beneficiaza de acesta. Este o victima a sistemului condus de presedintele Basescu, un revoltat impotriva acestui sistem. Atunci cand descoperi coruptie si incompetenta la o institutie care ar trebui sa lupte impotriva coruptiei, cum trebuie sa te comporti? in 2002, cand era la Garda Financiara a descoperit lucruri asemanatoare, luand atitudine. Rezultatul: el a ramas in institutie, iar seful a fost destituit. Acum, e invers. Speram, deocamdata. Daca in 2002 Justitia inca se tinea departe de politic, dupa numai 10 ani, coruptia ajuns chiar la varful anticoruptiei.

Noi am insistat pe actul de coruptie a lui Daniel Morar, adica angajarea surorii sale la Primaria Targu Mures cu pretul solutionarii cu NUP a nu mai putin de 6 dosare penale pe care il aveau ca invinuit pe primarul Dorin Florea. Cum s-a ajuns totusi la destituirea din functie a specialistului Gheorghiu?

Spuneam ca acea baza de date a colegului Gheorghiu, care i-a adus elogii, a contribuit si la destituirea sa. Faptul ca in calculatorul sau se gaseau inregistrari de la audieri sau interceptari telefonice, nu dovedeste ca le-a si transmis in afara institutiei. Singurul fapt care l-a deranjat pe Morar au fost fotografiile cu sora sa in spatele unui ghiseu al primariei. Avand in vedere o sanctiune minima propusa de comisia de disciplina, se poate concluziona ca aceasta comisie si-a dat seama de nevinovatia specialistului Gheorghiu. Daca plangerea nu ar fi venit de la conducerea DNA, foarte posibil ca audierea la comisia de disciplina sa se fi incheiat fara nici o propunere de sanctiune. Doar ca Morar, abuzand de functia sa, nu a tinut cont de propunerea comisiei si l-a demis.

Cunoasteti si alte abuzuri asemanatoare ale lui Daniel Morar?

Atunci cand a preluat functia, asa cum se obisnuieste in politica, este schimbata si o mare parte din restul personalului de conducere. in cazul care vi-l prezint, este vorba de un specialist de la un serviciu teritorial. Cum specialistii din teritoriu imi erau subordonati doar metodologic, nu am putut face nimic. Noul sef i-a cerut specialistului direct: „Ori scrii in raportul de constatare ce vreau eu, ori pleci”. Si a plecat. Era unul dintre cei mai buni specialisti din institutie. Desi periodic se organizau concursuri pentru functie, cel nou numit pe postul ramas liber a venit doar cu aprobarea lui Morar. Explicatia am gasit-o repede: fusesera colegi de scoala. Credeti ca asta-i totul? Nu. La acordarea calificativelor, fiind cel mai slab specialist, i-am dat cea mai mica nota. Am fost tras de maneca. „stiti... sefu’ ar dori ca lui D. sa-i acordati cateva zecimi, acolo... stiti... doar au fost colegi... Am cedat, pentru ca si cu cele cateva zecimi, in clasamentul meu tot pe ultimul loc a ramas.

Se vorbeste mereu despre implicarea politicului in justitie. In acest sens, puteti dovedi legatura lui Daniel Morar cu guvernantii?

Este impropriu spus o legatura. E doar dorinta de a servi pe cei care l-au numit. Conform statutului propriu, procurorul este independent. Daca un procuror sef este propus de ministrul justitiei si investit de presedintele tarii, adica de oameni politici, atunci acesta trebuie sa fie loial acestora, care, la randul sau, are aceleasi pretentii de la subordonati. La sfarsitul lui decembrie 2011, dl. Presedinte Basescu, cu referire la santajarea magistratului Gheorghe Dumitru de catre procurorii DNA, spunea ca Daniel Morar, seful DNA, nu ar avea de ce sa fie responsabil pentru actiunile procurorilor simpli, deoarece acestia sunt independenti si procurorul sef nu le poate dicta cum sa isi faca dosarele. Auziti! Procurorii sunt independenti! Rechizitoriile intocmite de procurorii “simpli” (cum le spune dl. Basescu) sunt confirmate de catre un sef de sectie sau de catre procurorul sef al DNA, dupa caz. Ori, un Tulus sau un Morar, obedienti politic, nu confirma decat ce vrea muschii lor. Fluctuatia procurorilor in aceasta institutie, de cand este condusa de Daniel Morar, este foarte, foarte, foarte mare. Mai este cazul sa va spun de ce? Domnul Basescu spunea de curand ca nu a sunat nici un magistrat. Nici nu era cazul. Nu-mi amintesc data exacta, dar cred ca era in decembrie 2005, la o sedinta a DNA a participat si dl. Presedinte Basescu. Cei care am fost de fata, am inteles ca venise doar sa-l urecheasca pe procurorul care instrumentase Dosarul Flota. Cea mai importanta faza a fost cea din final: “Daca aveti probleme, ma puteti suna oricand”. Personal, desi am avut probleme, si ma refer la cele de servicu, n-am folosit telefonul STS din birou pentru a suna la Cotroceni. Sa va mai spun ca in primii ani si dl. Nastase a fost la un bilant... si...

Pentru ca vorbeam de dl. Presedinte Basescu, ce ne puteti spune despre dosarele Casa din Mihaileanu sau Casa din Otopeni?

Imi pare rau, dar nu cunosc mai mult decat ce am citit in presa. Personal, nu le consider importante. in schimb, pot sa va spun cate ceva despre cel mai mare tun imobiliar unde este implicat si dl. Basescu. Este vorba de dosarul Baneasa. Nu are importanta numarul de dosar penal pentru ca e vorba, de fapt, de mai multe dosare. Conexari, disjungeri. Dupa doi ani de lucru pentru procurori, ofiteri de politie judiciara, specialisti si retinerea presupusului vinovat, dosarul a fost „ingropat”, deoarece firele afacerii duceau la fostul Primar General al capitalei. S-a mai auzit ceva de dosar ? Doar despre apartamentul Ioanei Basescu din Baneasa. Sumele cheltuite au fost colosale pentru timpul pierdut si anulat de hotararea unui singur om – Morar. Sper ca domnul Basescu sa nu mai spuna vreodata ca procurorii sunt indsependenti. Daca doreste in particular, pot sa-i exemplific si cu alte cazuri.

Care sunt faptele care ar fi putut fi descoperite de DNA?

Expunerea de motive a Primarului General a declansat ilegalitatile din Baneasa. Aceasta expunere de motive i-a convins pe consilierii municipali sa aprobe construirea ilegala de mall-uri, birouri si vile de lux pe terenul Universitatii de Agronomie, teren destinat activitatii didactice. Este adevarat ca Universitatea devenise proprietarul terenurilor doar cu cateva luni, inainte fiind domeniu public al statului si deci, nu putea fi instrainat. Cazul se aseamana intrucatva cu dosarul in care se construia un Mall in spatele Palatului Culturii din Iasi, numai ca acolo primar era un PSD-ist. Nu cunosc ultima hotarare judecatorerasca in acest ultim dosar, desi este posibil sa se fi pierdut, avand in vedere ca rechizitoriul era destul de „insailat”. Nu-mi amintesc toate datele cand au fost semnate diferite documente. Comparati doar data de 06.06.2001, data de eliberare a titlului de proprietate, cu data cand s-a dat avizul favorabil de catre Comisia de urbanism din subordinea Consiliului general al municipiului Bucuresti pentru construirea PUZ-ului pe terenul de 220 din Baneasa, respectiv 28.08.2001, data ulterioara expunerii de motive a Primarului General si hotararii Consiliului General. Ca a fost un aranjament, rezulta din faptul ca pentru respectivul teren s-au obtinut avize inca din timpul cand acesta era proprietate a statului. Alte documente sunt lipsa. In afara de aceste abuzuri, cel mai grav mi se pare subevaluarea celor 220 ha, adica 2.033.000 dolari, respectiv mai putin de 1 dolar/m.p., redeventa anuala calculata pentru concesionarea terenului fiind de doar 5 centi/m.p. Daca incercati sa determinati prejudiciul, sigur va trece de 1 miliard de euro. Mult, foarte mult. Dupa cum vedeti, e normal ca domnului Basescu sa-i fie frica de justitie. Nici nu e cazul ca aceasta sa fie subordonata cuiva, ci doar independenta.

Am inteles la inceput ca ati dori sa vorbim despre managementul procurorului sef Mora ...

Problema managementului nu se limiteaza doar la Morar, ci e vorba de marea problema a managementului in Romania. Citesc tot ce gasesc despre management. in ziarul Capital din 14.09.2011, era un articol „Managerii lor v.s. directorii nostri”, Ce era de retinut ? Directorul unei regii spunea ca nu intelege ideea de management. Fara comentarii. Daca Europa a adus ceva bun, acela este managementul. Doar ca romanii accepta subjugarea de catre Europa, dar nu accepta managementul sau, asa cum spuneam adineauri, nu-l intelege sau nu vrea sa-l inteleaga. Europa nu-l impune, ca alte conditii, pentru ca nu are interes. Desi se vorbeste de drepturi egale in UE, nu suntem decat o colonie de forta de munca si materii prime. Pe undeva e normal sa fim tratati ca un popor handicapati, atata timp cat in fruntea Curtii Constitutionale nu s-a gasit decat un pensionar cu handicap. La judetele comuniste (sic!) trebuie renuntat (asa cum se exprima, dealtfel, un europarlamentar), nu si la conducerea comunista.

Cand vom avea o guvernare care sa-si dea seama de rostul managementului si rolul unui leadership in conducerea institutiilor statului?

Sa exemplificam cat se poate de simplu. Se pleaca la lucru in strainatate pentru ca acolo se castiga. Dar, asa cum recunosc toti, se munceste pe rupte. Daca ne aruncam privirea pe strada la vreo lucrare, nu stiu cum se intampla dar de cele mai multe ori sunt 10 oameni. Repet, sunt, pentru ca unul da la lopata, iar 9 se uita. Acum doi ani am fost cu o problema la un director de la finante. N-a priceput cu nici un chip ceea ce doream. Evident, problema a rezolvat-o un functionar din subordinea sa. Imi cer scuze pentru aceasta introducere cu privire la managementul procurorului sef al DNA, numai ca era necesara. Calitatea principala a unui manager este capacitatea de comunicare. stiti de cate ori eram chemat la seful institutiei ? Odata sau de doua ori pe an. E posibil ca atunci cand ai probleme capitale de serviciu sa fii trimis la adjuncti ? Invariabil: “Nu am timp”. intr-un fel, are dreptate, pentru in majoritatea timpului este in strainatate. in lunile martie – aprilie 2010 a fost prezent la serviciu doar cateva zile. si pentru ca am adus vorba de excursiile procurorului sef, cea in Bali, din Oceanul Pacific a costat statul 5.000 de euro pentru fiecare plimbaret. A invatat ceva acolo? Management, in nici un caz.

O calitate a managerului trebuie sa fie capacitatea de delegare. Ii lipseste cu desavarsire. E normal ca adjunctii sa nu aiba absolut nici un cuvant de spus in activitatea DNA?

Am sa incerc, din nou, mici comparatii. In functia pe care am avut-o, m-am considerat mai intai manager si apoi specialist. in 2008, in cadrul unui program de perfectionare Phare in domeniul managementului, am tinut un curs impreuna cu un filandez, pentru procurorii cu functii de conducere din DNA. In lista cu participantii se gaseau: un procuror sef adjunct al DNA, un consilier al procurorului sef, 15 procurori sefi servicii, 4 procurori si subsemnatul - seful serviciului specialisti. Au fost voci care au cerut ca acel curs sa fie predat de un procuror, dar ca sa predai asa ceva e nevoie de cunostinte in domeniu, chiar si elementare. Mi-am inceput cursul in stilul meu non-comformist: “Dupa statisticile UE, productivitatea in Romania fata de media statelor comunitare, este de 50%. Care este motivul ? Slabul management. Daca managementul de afaceri este slab, nu inseamna ca cel institutional este bun. As spune ca este chiar mai prost, avand in vedere cum sunt conduse ministerele, celelalte institutii ale statului…” Murmure si intrebari taioase. In final, lectia a fost apreciata, iar dupa cateva luni, cand procurorul sef al DNA a descoperit doua proiecte manageriale identice pentru definitivarea in functia de sef serviciu teritorial, i s-a raspuns ca nu este decat rezultatul acelui curs tinut de seful serviciului specialisti. Un proiect de management trebuie sa contina 17-20 de pagini. stiti cate avea proiectul lui Morar pentru al doilea mandat ? 60. Ce cuprindea ? Nu era un proiect de viitor, ci se lauda cu ce facuse el in cei 3 ani. De parca facuse ceva. Apropo de cel de al doilea mandat al lui Daniel Morar cand, practic, numirea s-a realizat in urma unui conflict de interese. Solutia din dosarul Flota conducea la imposibilitatea reconfirmarii sale de catre Presedintele Traian Basescu. A indraznit careva sa sesizeze acest lucru. Nu am citit si nici nu am auzit vreun comentariu.

Mai exista “manageri” de talia lui Daniel Morar in DNA?

Daca generalizam, diferenta intre particular si stat este, categoric, de management. Un actionar poate fi cu studii, sau cu 4 clase. Pentru a-i conduce afacerea apeleaza la oameni de calitate. Pe el il intereseaza doar rezultatul, adica profitul. In schimb, la stat, in regii, companii si institutii, seful isi va alege pentru celelalte functii de conducere doar oameni inferiori lui. Ceea ce e valabil si in DNA. Va amintiti controlul de acum cativa ani al Inspectiei judiciare a CSM ? La serviciul specialisti s-a constatat lipsa intocmirii unui registru, in sarcina grefierului sef serviciu. Obiectul controlului a fost insa sectia condusa de Doru Tulus. Rezultatul a fost catastrofal. Dupa 6 luni cand s-a reluat controlul, desi nu se modificase nimic in managementul institutiei si respectiv sectiei, raportul a fost mai dulce. Nu se putea face praf o institutie care trebuia laudata. Daca aveti ocazia sa discutati cu inspectorii care au participat la control, in primul rand cu cei care nu mai sunt in functie, imi ve-ti da dreptate.

Dar despre competenta procurorilor, puteti sa ne vorbiti ?

Ca in orice institutie, exista oameni de calitate, de un profesionalism desavarsit, dar si oameni care nu au ce cauta in functie. Cred ca cele 10 procente de achitari in instanta dau raspunsul la intrebare. Personat, consider ca nu este decat rezultatul managementului si implicarii politice a sefului institutiei. Am avut ocazia, mai ales dupa ce am plecat, sa citesc rechizitorii de necontestat, dar si rechizitorii care nici nu pot fi denumite asa. in ultimul timp am participat la cateva actiuni in instanta, unde am putut constata ca exista procurori de judiciar profesionisti, dar si judiciaristi care nu scoteau un cuvant. Pe unii ii cred pentru ca le era rusine de aberatiile din rechizitoriu. Destul de multe vicii de procedura. In urma cu aproximativ un an, dupa citirea rechizitoriului ininstanta, in care apareau secvente din interceptari telefonice, jurai ca cel ascultat este vinovat de coruptie. Avocatul a solicitat transcrierea intregii convorbiri. Concluzia finala: secventele erau scoase din context. Totul nu era decat o poveste. Se vorbeste de desfiintarea institutiei. Nu le gasesc decat ca niste contre politice. DNA-ul nu trebuie desfiintat si sunt convins ca nimeni nu-si permite sa faca o asemena greseala. Ceea ce e importat, pentru care activitatea sa aiba rezultate remarcabile este necesara o conducere competenta si neimplicata politic. Cu un Morar care trateaza intitutia ca propria mosie nu poti lupta impotriva coruptiei. S-a eradicat sau s-a redus coruptia ? Domnul Rus, dupa preluarea functiei de ministru de interne spunea ca perioada actuala, din punct de vedere al coruptiei, poate fi comparata cu perioada fanariota. Din pacate, nu e departe de adevar. In iulie 2011, ambasadorul american declara: „Investitorii americani nu vin in Romania din cauza ca functionarii cer mita.” O completare cu referire la activitatea mea actuala. Conform art. 7 din Codul de conduita a functionarilor publici, pentru o perioada de 2 ani de la incetarea raporturilor de serviciu, acestia sunt obligati sa se abtina de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale institutiei in care si-au desfasurat activitatea. Totusi, cred ca s-a retinut ca nu am denigrat DNA, iar daca exista un conflict, acesta se limiteaza la activitatea procurorul sef. Astfel, as fi in situatia unui conflict de interese. Urmarea ? Evident, conform Normelor deontologice CECCAR, mi s-ar interzice efectuarea de expertize contabile judiciare in care este implicat DNA-ul.

Vorbiti-ne despre specialisti. Ce fac ei mai exact in DNA?

Am avut sansa de a-mi desfasura activitatea in serviciu chiar de la infiintarea institutiei. Cu mici exceptii, am avut posibilitatea de a alege viitorii colaboratori, creand un colectiv de elita. In iunie 2009, in urma unei discutii prelungite cu un reprezentatant al C.E., mai in gluma, mai in serios, i-am spus ca din specialistii pe care ii am in subordine, as putea forma un guvern mai bun decat cel din momentul respectiv. A zambit cu subinteles atentionandu-ma ca, deoarece nu facem politica, nu avem nici o sansa de a guverna. (Pacat ca cei care nu fac politica, nu pot face parte dintr-un guvern). Ajungem iarasi la Daniel Morar. Deoarece magistratii, politistii si grefierii au fiecare din aceste categorii profesionale un statut propriu, am incercat sa obtinem si un statut al specialistului care, desi a trecut de Camera Deputatilor, s-a blocat la Senat. N-am avut nici o sansa pentru ca, in afara de Ministerul Justitiei, Morar s-a opus vehement. Retineti ca DIICOT, a dat acordul pentru specialistii sai. Am relatii in continuare cu fostii colegi, dar nu am cunostinta de o eventuala acceptare a politicii pe care o face Morar. Sper ca au retinut cate ceva din ce le ceream mereu: fiti profesionisti si respectati legea. Numai daca si-au pastrat demnitatea, vor exista in continuare.

Cum este cel care v-a urmat in functie?

Voi reveni la momentul pensionarii. Am fost intrebat de procurorul sef adjunct pe cine recomand sa fie numit interimar in locul meu. Dialog: - Categoric, C. - Bine, dar sefu’ doreste sa-l aduca pe F. de la CNADR.

Nu e suficient ca institutia este condusa politic, trebuie ca si serviciul specialisti sa fie implicat politic?

Era prima data in 8 ani cand am ridicat glasul la un conducator. Strigatul meu nu s-a auzit nu numai in birourile si pe holurile institutiei, ci si la ANAF. Desi eram convins ca la concurs Morar se va impune, membrii comisiei din ANAF au fost foarte duri cu omul lui Berceanu. Toata admiratia pentru intreaga comisie. A castigat cel care merita cel mai mult. Suntem prieteni, ne vizitam, dar nu discutam niciodata despre activitatea sa.

Inaintea dvs. Au mai existat dezvaluirile fostului specialist de la DNA Tg Mures Dumitru Gheorghiu, care n-au starnit multe reactii.... Cum se va reactiona dupa acest interviu?

S-a intamplat ceva dupa dezvaluirile domnului Gheorghiu privitoare la actele de coruptie la varful DNA? Nimic. Cainii latra, ursul merge. Chiar daca e destul de mica speranta, cred ca cineva tot va reactiona. si abia atunci pot spune mult mai mult. De ce cred ca se va gasi cel putin unul care va incerca sa se sesizeze? In ce v-am spus pana acum, am aruncat si cate o soparlita.

Ce v-ar putea reprosa Morar?

Daca ar fi un om onest, nimic. Dupa primirea ordinului de pensionare desi, asa cum spuneam, nu am primit nici salariu, nici pensie, timp de o saptamana am lucrat la inchiderea activitatii. Pe calculator am lasat absolut tot ce lucrasem timp de ani de zile, ca specialist, ori ca manager. Am facut aceasta precizare deoarece, cu numai o luna inainte se pensionase la cerere, un procuror de la un serviciu functional. Repet a cerut sa se pensioneze si nu a fost pensionat. Ce credeti ca a facut? A sters din calculator absolut toate documentele. Am procedat in felul acesta tocmai pentru ca nimeni, niciodata, sa nu-mi reproseze ceva. Evident, pentru un Morar politic, reprosul ar fi ca nu am acceptat ca actele de constatare ale specialistilor sa fie intocmite la comanda. Dealtfel, intr-un articol al OUG 43/2002, se precizeaza ca specialistii lucreaza sub indrumarea si controlul procurorului. Doar atunci cand erau plangeri la CCR cu privire la acest articol, noi specialistii eram aceia care trebuiau sa demonstreze contrariu. In schimb, eu am destul de multe sa-i reprosez. Finalul va fi o plangere penala la Procurorul General al PICCJ pe care o voi depune pe 1 octombrie, data la care ar trebui sa fie numit in functie alt procuror. Indiferent daca va fi o schimbare sau nu, data mentionata ramane valabila deoarece obiectul infractiunii s-ar prescrie. Nu fac decat sa tin seama de ce spunea Iorga: “Cine ti-a facut o nedreptate nu ramane cu o datorie fata de tine, ci cu o pierdere fata de el insusi.” 1 octombrie ar trebui sa fie o data de referinta pentru viitorul acestei natiuni. Numirea unor procurori integri la conducerea celor doua institutii reprezinta o ultima sansa a integrarii complete a Romaniei in Europa unita. Perpetuarea situatiei actuale nu ar face decat sa ne afundam complet in acest marasm datorat coruptiei, fara vreo sansa de revenire.

Sa intelegem ca plangerea penala e scrisa mai demult, nu?

De aproape 3 ani. Ce sansa ar fi avut la doamna Kovesi ? Evident, niciuna. Oricat ar declara ca nu este implicata politic, nimeni nu o mai crede. Luati ca exemplu doar ultimul dosar “Casuneanu” unde intre invinuiti se regaseste, a “n”-a oara Presedintele Basescu. Profitand de faptul ca acesta era suspendat, a dat NUP intr-un dosar de coruptie, care nici macar nu era de competenta PICCJ, fiind vorba de luare de mita si spalare de bani. Cum e posibil sa se dea o asemenea solutie cand nu a fost audiat nimeni? Pentru Procurorul General al Romaniei e insa cat se poate de normal, doar trebia sa demonstreze direct fidelitatea fata de Palatul Cotroceni.

Spuneti ca s-a profitat de faptul ca dl. Basescu era suspendat. Atunci, si Daniel Morar putea finaliza dosarul Flota?…

Fireste, numai ca in ultima perioada domnul Morar incearca sa joace la doua capete. Vezi cazul Blejnar si altele. Chiar daca incearca sa sara in alta barca (ca de vapoare nu mai poate fi vorba) sigur nu o va nimeri si va intra la apa. si cum nu stie nici sa inoate se va duce la fund.

Cine ar putea urma in functie lui Daniel Morar?

Am putea oare numi trafic de influenta ceea ce spunea ambasadorul SUA? “Nu stiu daca Daniel Morar va fi numit procuror general. indiferent cine va fi numit, integritatea si credibilitatea acelei persoane trebuie sa nu poata fi pusa la indoiala (…) Cred ca Daniel Morar este un astfel de om, dar daca nu va fi el cel numit, persoana numita trebuie sa aiba calitatile sale sau chiar mai multe, daca exista o astfel de persoana. Cred ca ar fi greu de gasit o persoana mai potrivita, dar trebuie sa existe consens ca acea persoana este la fel de buna ca Daniel Morar.”

Cum domnu’ ambasador, adica o persoana la fel de corupta?

Presupun ca un ambasador al unui stat ar trebui sa-si desfasoare activitatea in Romania. Ori, dupa cum se vede, ambasadorul SUA nu cunoaste realitatea. Facilitati-ne o intalnire cu ambasadorul SUA si, fiti convinsi, va privi altfel realizarile epocii Basescu, ale DNA si ale Justitiei, in general. Numai ca aceasta realitate nu se doreste recunoscuta nici in interior. Foarte recent, un membru CSM, Vasilica Danilet, intr-un interviu, spunea ca el ar vrea sa avem mai multi Morar si Kovesi in Romania. Subliniez ca aceasta declaratie vine la mai bine de o luna dupa ce CSM-ul a fost sesizat de catre dl. Gheorghiu cu privire la actele de coruptie ale lui Morar. Pe de alta parte, desi Morar si Kovesi spun ca institutiile pe care le conduc nu sunt implicate politic, Danilet, in acelasi interviu, declara: „Sunt colegi care se plang ca sunt sefi care inca le ordona ce sa faca prin dosare, atat judecatori cat si procurori. Sunt colegi care sesizeaza ca alti colegi au legaturi extrem de apropiate de politic, fie rude de familie, fie petreceri cu oameni politici sau intalniri regulate sau plecari in strainatate cu politicieni, ceea ce poate trezi suspiciuni de imixtiune.” Cum puteti spune asa ceva domnul Danilet, cand Presedintele Basescu sustine ca magistratii sunt independenti si un sef nu le poate dicta cum sa isi faca dosarele? Revenind la intrebare, cel care va prelua conducerea DNA se va ingrozi de ceea ce va gasi. E vorba, in primul rand, de dosare de achizitii publice si fonduri comunitare, „puse la pastrare”. Se va gasi si o explicatie pentru neaccesarea fondurilor.

Ce lipseste justitiei?

Legi, legi, legi. Inainte de toate e nevoie de o Constitutie. Cum se interpreteaza cand CCR vota in urma cu 1 – 2 ani, invariabil cu 5-4? Ori avem doua constitutii, cea puternica fiind a puterii, ori Constitutia este foarte interpretabila, deci proasta. Pentru a-si atinge scopul institutional, Curtea Constitutionala trebuie sa fie un for juridic, nu politic. Orice decizie ar trebui votata ca in majoritatea curtilor cu juri, adica in unanimitate. Unul dintre filmele mele preferate este: 12 oameni furiosi, cu Jack Lemon. Independenta magistratului este prost inteleasa. A existat multa aversiune impotriva legii raspunderii magistratului. De ce sa fie trimisi oameni nevinovati in instanta, doar ca sa se realizeze planul la numarul de dosare? Procurorul General Kovesi la bilantul DNA lauda institutia ca numarul dosarelor finalizate in 2009 a fost mai mare cu 27% fata de anul anterior. De fapt, asemenea procente de depasire erau anuntate an de an. Am sa reiau acelasi exemplu de caz cu interceptarile. Persoana respectiva a fost invinuita de fals si uz de fals, pentru ca a trimis prin e-mai un model de proces-verbal pentru un concurs. Ce este uzul de fals? Conform art 291 CP - folosirea unui inscris oficial sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice. Respectiva persoana, este plimbata de 3 ani prin instante. Chiar daca este un dosar de la un serviciu teritorial, sunt convins ca dl. Morar stie despre ce dosar vorbesc. Eroare ? Nu. Este un abuz in serviciu. Intr-un caz de malpraxis, o eroare, care s-ar putea datora unei neatentii de fractiuni de secunda, se pedepseste cu ridicarea dreptului de a mai profesa. O greseala a lui Morar, care de multe ori este un abuz, nu se pedepseste pentru ca acesta este independent si nu poate raspunde decat disciplinar. Pentru „greselile” sale plateste doar statul, din banii contribuabililor. Legea nr. 24/2012 a raspunderii magistratului, respectiv de modificare a Legii nr. 202/2004 privind statutul magistratului, nu a facut decat sa se inaspreasca raspunderea disciplinara. Mentionez ca dupa aceasta perioada neagra, vor fi multe plageri, inclusiv penale, impotriva procurorilor DNA, practic a statului, indiferent daca sunt erori sau abuzuri. Revenind la legi, trebuie sa evidentiem rolul Parlamentului. Numai ca, dupa ce alesii poporului ajung parlamentari, acestia uita orice promisiune. De ce trebuie sa inseli asteptarile poporului care te-a votat? Legat de aceasta am sa amintesc proasta modificare a lit. b) si c) ale art. 10 din Legea anticoruptie nr. 78/2000 si care a provocat pagube enorme Romaniei. Iata cum suna initial acest articol de lege: Sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:... b) acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii sau a normelor de creditare, neurmarirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinatiilor creditelor sau subventiilor ori neurmarirea creditelor restante; c) utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate. Prin Legea nr. 69/2007 au fost eliminate creditele. Au ramas doar subventiile. Astfel, acordarea de credite cu incalcarea legii sau a normelor de creditare, chiar daca fapta a fost savarsita in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, nu mai era considerata coruptie. Daca pana in 2006 dosarele penale in domeniul bancar ocupau aproximativ 60% din volumul de lucru al DNA, dupa modificarea legii, a scazut la cateva procente. Nu trebuie sa uitam ca cele 10 – 12 banci au fost falimentate prin aceste metode. A fost un mod ca unii sa ajunga la averi considerabile, iar cei mai multi sa saraceasca. Poate ca pe frontonul celor doua camere ar trebui sa scrisa urmatoarea maxima: Ceea ce facem pentru noi insine, moare odata cu noi, ceea ce facem pentru altii, dainuie.

(va urma)