Guvernul condus de premierul Nicolae Ciuca (foto 1 dreapta) a abandonat cincizeci de localitati din intreaga tara – inclusiv Sectorul 5 din Bucuresti –, lasandu-le fara primari. De aceea, judecatoarea Andreea-Cecilia Mihai de la Curtea de Apel Bucuresti a dispus joi, 16 martie 2023, ca Executivul sa organizeze alegeri partiale in respectivele localitati. Mai precis, sa emita hotararea de Guvern prin care sa stabileasca data scrutinului. Iar procesul este cu atat mai spectaculos, cu cat a fost intentat chiar de catre un fost prim-ministru.

Ne referim la Ludovic Orban (foto 1 stanga), cel care – in actiunea pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate – acuza cabinetul Ciuca de faptul ca incalca atat dreptul la vot al romanilor din cele 50 de localitati lasate fara primari (si inca una lasata fara consiliu local), cat si principiul descentralizarii si al autonomiei locale.

Pe langa aceste motive generale, Orban invoca unul concret – si anume: riscul ca actele semnate de catre primarii interimari sau consiliile locale interimare sa fie lovite de nulitate si deci sa fie desfiintate de judecatori in eventualitatea in care vor fi atacate in instante.

Mentionam ca Ludovic Orban a depus actiunea in calitate de presedinte al partidului Forta Dreptei – pe care politicianul l-a infiintat impreuna cu alti fosti PNL-isti. Ex-premierul a fost reprezentat de avocatul Alexandru Dumitrescu (foto 2), care a solicitat si obligarea lui Nicolae Ciuca si a Guvernului la plata a cate 1.000 de lei pentru fiecare zi de intarziere in organizarea de alegeri. Totusi, acest capat de cerere a fost respins de catre instanta. Actiunea a fost depusa la CAB in 22 septembrie 2022, dupa ce cabinetul Ciuca lasase fara raspuns plangerea prealabila formulata de Orban in 2 august 2022.

Redam minuta sentintei nr. 516/2023 din dosarul nr. 6762/2/2022:

„Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului PRIM-MINISTRU NICOLAE IONEL CIUCA fata de capatul de cerere privind plata de penalitati in cuantum de 1000 lei pentru fiecare zi de intarziere, calculate de la implinirea termenului legal maximal de 90 de zile in care trebuiau organizate alegerile partiale, si respinge acest capat de cerere formulat impotriva paratului PRIM-MINISTRU NICOLAE IONEL CIUCA, ca fiind formulat impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Respinge exceptia lipsei de interes si exceptia inadmisibilitatii, ca neintemeiate.

Admite in parte cererea de chemare in judecata. Obliga paratul GUVERNUL ROMANIEI la emiterea hotararii de Guvern prin care sa stabileasca data organizarii alegerilor partiale locale si sa declanseze procedura de organizare a acestor alegeri pentru functia de primar si pentru consiliul local in toate circumscriptiile electorale care sunt evidentiate in situatia centralizata emisa de Autoritatea Electorala Permanenta, ca fiind circumscriptii electorale in care mandatul de primar a devenit vacant, respectiv consiliul local a fost dizolvat.

Respinge in rest cererea de chemare in judecata, ca neintemeiata.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare, recursul depunandu-se la Curtea de Apel Bucuresti. Pronuntata cu aplicarea art. 396 alin. 2 Cod. proc.civ., azi, 16.03.2023”.

Conform unei adrese trimise de Autoritatea Electorala Permanenta catre Guvern in octombrie 2022, exista 50 de localitati in care postul de primar este vacant. In schimb, consiliul local a fost dizolvat doar in comuna Agigea din judetul Constanta (vezi facsimil).

Prezentam actiunea si concluziile scrise depuse la CAB de avocatul lui Orban:

Actiunea:

„Depunerea plangerii prealabile

Subsemnatul, in calitate de Presedinte al Partidului Politic Forta Dreptei — partid parlamentar –, ca urmare a analizarii documentelor emise pe parcursul anului 2022 de catre Autoritatea Electorala Permanenta, din care rezulta:

- Faptul ca la momentul formularii plangerii prealabile exista un numar de peste 39 de localitati in care erau deja indeplinite conditiile de organizare a alegerilor partiale; si

- Dat fiind faptul, ca aceasta autoritate in mod repetat (conform prevederilor legale) a indicat perioada in care propune sa fie organizate alegerile partiale, perioade care au fost depasite,

La data de 2 august 2022, am formulat si depus la registratura Guvernului Romaniei plangerea prealabila prin intermediul careia am solicitat Guvernului sa finalizeze toate demersurile organizatorice anterioare emiterii hotararii de guvern vizand organizarea alegerilor partiale, precum si demararea efectiva a alegerilor partiale, prin emiterea unei hotarari de guvern in acest sens.

Astfel, rugam Onorata Instanta sa constante faptul ca termenul legal de 30 de zile pe care Guvernul il avea la dispozitie pentru a solutiona cererea formulata de subsemnatul a fost depasit din data de 2 septembrie 2022, fiind astfel indeplinite conditiile legale pentru a se formula prezenta cerere de obligare a Guvernului Romaniei la finalizarea demersurilor administrative prealabile precum si emiterea hotarari de guvern prin care sa demareze efectiv procesul electoral.

Rolul Guvernului in contextul alegerilor partiale

Data fiind calitatea paratului Nicolae Ciuca de Prim-Ministru al Guvernului Romaniei, institutie cu rol eminamente executiv, responsabila de diligenta si eficienta gestionare a respectarii si punerii in aplicare a actelor normative — in mod particular in aceasta speta a organizarii la nivelul unitatilor administrativ teritorial a alegerilor partiale in situatia in care functiile/forurile - emanate ca urmare a desfasurarii alegerilor democratice, sunt vacantate, nefunctionale sau care nu mai reflecta vointa democratica la nivel local; si

Dat fiind faptul ca buna si legala administrare la nivel local precum si respectarea democratiei constitutionale vizeaza un interes legitim publici, partidele politice avand ca unul dintre principalele obiective protejarea si promovarea intereselor generale ale cetatenilor Romaniei, promovarea si protejarea democratiei precum si sustinerea implicarii cetatenilor in desfasurarea administratiei locale, manifestata prin emiterea mandatului reprezentativ in cadrul alegerilor locale;

Dat fiind faptul ca buna si legala administrare la nivel local precum si respectarea democratiei constitutionale vizeaza un interes legitim publici, partidele politice avand ca unul dintre principalele obiective protejarea si promovarea intereselor generale ale cetatenilor Romaniei, promovarea si protejarea democratiei precum si sustinerea implicarii cetatenilor in desfasurarea administratiei locale, manifestata prin emiterea mandatului reprezentativ in cadrul alegerilor locale;

Acte emise de catre Autoritatea Electorala Permanenta

In conformitate cu informatiile oficiale care au fost deja furnizate de catre autoritatea cu atributii in organizarea alegerilor – Autoritatea Electorala Permanenta („AEP”) –, Guvernul avea obligatia sa aplice dispozitiile legale si sa procedeze la emiterea hotararii de guvern prin care sa dispuna organizarea alegerilor.

Mai precis, Guvernul Romaniei, reprezentat de Dl. Nicolae Ciuca in calitate de Prim-Ministru, a aprobat in cadrul sedintelor de guvern de pe parcursul anilor 2021 si 2022, urmatoarele informari transmise de AEP:

- Adresa AEP nr. 18143/23.09.2021, inregistrata la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 17/21418 din 23.09.2021 — aprobata in sedinta de Guvern din data de 29.09.2021, prin care Guvernului Romaniei i-a fost adus la cunostinta faptul ca exista 12 localitati in care functia de primar a fost vacantata, indeplinindu-se astfel conditiile pentru organizarea alegerilor partiale si fiind propusa ca perioada optima de organizare a alegerilor intervalul noiembrie-decembrie 2021;

- Adresa AEP nr. 895/25.01.2022, inregistrata la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 2066 din 25.01.2022 — aprobata in sedinta de Guvern din data de 27.01.2022, prin care Guvernului Romaniei i-a fost adus la cunostinta faptul ca exista 29 de localitati in care functia de primar a fost vacantata, respectiv un consiliu local dizolvat, indeplinindu-se astfel conditiile pentru organizarea alegerilor partiale si fiind propusa ca perioada optima de organizare a alegerilor primul semestru al anului 2022 (Atasata in Anexa nr. 3);

- Adresa AEP din data de 23.06.2022, aprobata in sedinta de Guvern din data de 23.06.2022, prin care Guvernului Romaniei i-a fost adus la cunostinta faptul ca exista 39 de localitati in care functia de primar a fost vacantata, respectiv un consiliu local dizolvat, indeplinindu-se astfel conditiile pentru organizarea alegerilor partiale si fiind propusa ca perioada de organizare a alegerilor al doilea semestru al anului 2022.

In pofida acestor acte aprobate de Guvernul Romaniei, pana la acest moment nu a fost initiat niciun demers pentru organizarea alegerilor partiale.

La acest moment, Guvernul Romaniei nu respecta dispozitiile legale imperative prevazute de OUG 57/2019, care impun organizarea alegerilor partiale in termen de maximum 90 de zile de la vacantarea definitiva a functiei de primar or de la dizolvarea consiliului local. Asadar se aduce o grava atingere dispozitiilor constitutionale, fiind incalcat in mod flagrant atat dreptul la vot al cetatenilor, lipsind totodata de orice eficacitate juridica principiul descentralizarii si autonomiei locale, care se exercita exclusiv prin intermediul primarilor alesi si consiliilor locale alese in conditiile legii.

Or, la acest moment Guvernul Romaniei este unica institutie cu atributii in domeniul organizarii alegerilor partiale care nesocoteste dispozitiile legale si tergiverseaza in mod nepermis un proces esential pentru functionarea democratiei, cata vreme autoritatea cu atributii in organizarea alegerilor (i.e. AEP), prefecturile de la nivelul fiecarui judet in care exista cazuri in care se impune organizarea alegerilor partiale precum si secretariatele generale ale unitatilor administrativ teritoriale in care exista situatii de organizare a alegerilor partiale si-au indeplinit atributiile specifice.

In mod punctual, la acest moment sunt indeplinite conditiile legale si este depasit termenul legal maximal de 90 de zile pentru organizarea alegerilor locale partiale in peste 39 de localitati. Mai mult decat atat este de notorietate la acest moment faptul ca exista si alte situatii in care se sunt deja indeplinite conditiile pentru desfasurarea alegerilor partiale, sens in care am solicit guvernului sa dispuna in regim de urgenta catre toate prefecturile precum si catre AEP sa finalizeze pana la sfarsitul luni august lista finala cu localitatile in care se impune organizarea alegerilor partiale.

De asemenea, un caz particular il reprezinta si situatia vacantarii functiei de primar la nivelul subunitatii administrativ teritoriale Sector 5 Bucuresti. Analizand cea mai recenta informare emisa de AEP, am observat ca Sectorul 5 nu este inclus in lista localitatilor in care sunt deja indeplinite conditiile pentru organizarea alegerilor locale. In acest sens, am solicit Guvernului sa isi aplece atentia, inclusiv prin intermediul reprezentantului guvernului la nivelul Bucurestiului — Prefectul Mun. Bucuresti, astfel incat cetatenii Sectorului 5, sa aiba ocazia de a-si manifestat dreptul consacrat pe cale constitutionala, de a-si alege, in conditiile legii primarul.

Dupa finalizarea listei sus mentionate, am solicit Guvernului sa emita de asemenea in regim de urgenta o hotarare de guvern prin care sa dispuna organizarea alegerilor locale partiale, care sa aiba loc cel mai tarziu la jumatatea lunii octombrie 2022, fiind astfel (desi tardiv fata de precedentele informari ale AEP) indeplinita conditia organizarii alegerilor locale partiale in intervalul propus de autoritatea cu atributii in organizarea alegerilor.

Concluzii

Exista riscul ca toate actele administrative, semnate, emise, initiate, aplicate de catre primarii interimari sau consiliile locale interimare / dizolvate, dupa expirarea termenului maximal de 90 de zile pana la care Guvernul avea obligatia de a organiza alegeri partiale, sa fie lovite de nulitate, fiind emise de o persoana / un for lipsit/a de un mandat legal.

In fiecare caz in parte, unde exista primari interimari carora le-a expirat mandatul legal de 90 de zile, este posibil ca actele semnate, emise, initiate si aplicate cu nesocotirea legii, sa fie atacat in instanta dupa o consultare cu comunitatile locale.

Prin tergiversarea aplicarii dispozitiilor imperative ale legii, Guvernul aduce un grav atac si prejudiciu asupra democratiei in Romania, privind cetatenii de unul dintre cele mai de pret drepturi castigate cu greu dupa dictatura comunista — dreptul de a alege, de a-si alege in mod direct, liber si in conditii legale reprezentantii locali.

Pasivitatea pe care o manifesta Guvernul arata o grava ignorare si nepasare fata de sute de mii de cetateni romani care astazi, in unele cazuri si de peste un an de zile, sunt reprezentati in mod ilegitim de primari care nu au fost alesi de membri comunitatilor respective, vocea acestor oamenii nereprezentand pentru Guvern decat o statistica seaca si nu vocea unor comunitati vii, dinamice care doresc sa isi ia in propriile maini deciziile privind buna gospodarire a localitatilor lor.

In acest context, avem speranta ca, macar la un an de zile de cand Guvernul a ales sa stea in pasivitate si sa ignore rolul si vocea romanilor din comunitatile ilegitim conduse, Onorata Instanta va restabili spiritul democratic si legalitatea prin aplicare legii si de respectare a democratiei.

In incheiere, Onorata Instanta va solicitam in mod respectuos sa dati ocazia cat mai repede romanilor sa isi exercite dreptul de a-si alege primarii si consilie locale reprezentative”.

Concluziile scrise:

„1. Conform art.160 alin.11 din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ (“Codul administrativ”) alegerile partiale pentru functia de primar se organizeaza in termen de 90 de zile de la ramanerea definitiva a Ordinului prefectului prin care se constata vacantarea pozitiei.

2. Ordinul prefectului poate fi atacat in termen de 10 zile de la comunicare la instanta de contencios administrativ care are obligatia sa pronunte o hotarare in maxim 30 de zile. In eventuala procedura de contestare legiuitorul a prevazut ca nu se mai formuleaza plangere prealabila si nici procedura de regularizare la instante pentru judecarea in regim de urgenta a contestatiei. Totodata, legiuitorul a statuat prin Codul administrativ ca hotararea pronuntata de instanta de contencios este definitiva. Am facut referire la procedura exceptionale prevazuta de legiuitor in situatia vacantarii pozitiei de primar pentru a sublinia celeritatea caracteristica acestei proceduri de organizare a alegerilor partiale.

3. De ce sunt atat de importante aceste alegeri partiale si organizarea lor? Pentru ca ele asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor de a candida si a fi alesi in functii publice dar si de a-si alege reprezentantii in administratia publica locala.

4. In mod similar, pentru situatia dizolvarii consiliului local, Codul administrativ stabileste un termen imperativ de 90 de zile de organizare a alegerilor de la Ordinul prefectului prin care este constata o atare situatie.

5. Faptul ca paratii nu organizeaza alegeri partiale reprezinta o nesocotire grosolana a legii si un atac direct la ordinea de drept si democratia din Romania. Este un act impardonabil avand in vedere efectele pe care aceasta decizie autocrata a actualei administratii centrale nu poate fi justificata din punct de vedere rational.

6. Prin aceasta atitudine de dispret pentru obligatiile legale imperative care le incumba, paratii produc tulburari de functionare a administratiilor publice locale, interimatele care in acest moment asigura administrarea locala si serviciile publice locale nu o pot face in plenitudinea atributiilor conferite prin lege primarului sau consiliului local, calitatea atat a actului administrativ cat si a serviciilor publice oferite cetatenilor fiind afectate major.

7. Aceasta conduita a paratilor incalca fara dubiu principiile pe care se fundamenteaza intreg Cod administrativ si anume:

Principiul legalitatii, prin faptul ca paratii nu respecta dispozitiile legale imperative care-i obliga sa organizeze in termen imperativ de 90 de zile alegeri partiale;

Principiul egalitatii, paratii discriminant cetatenii rezidenti in unitatile administrativ teritoriale in care functia de primar a fost vacantata sau consiliul local dizolvat, acestia fiind reprezentati in raport de cetatenii care locuind in alte UAT-uri sunt reprezentati legal de primar si consiliu local;

Principiul satisfacerii interesului public, paratii pun interesele politice proprii, subiective, in fata interesului public de respectare a legii si de a avea autoritati publice locale alese in mod democratic si legal;

Principiul continuitatii, care stabileste ca activitatea administratiei publice se exercita fara intreruperi, or conduita paratilor care nu organizeaza alegeri partiale si intretin niste interimate cvasiegale si cu atributii limitate doar la acte de administrare si conservare, reprezinta o impietarea asupra continuitatii exercitarii continue a activitatii administratiei publice si a serviciilor publice.

Principiul adaptabilitatii, paratii nesocotind obligatia lor de satisfacere a nevoilor societatii, cum ar fi aceea de a avea reprezentanti alesi in mod democratic si legal.

8. Nerespectarea termenelor imperative de organizare a alegerilor partiale incalca in mod grosolan si principiul fundamental de drept al securitatii raporturilor juridice, prin nesocotire preeminentei dreptului cetateanului de a candida si a fi ales dar si a-si alege reprezentantii.

9. In temeiul art.35 din Codul administrativ primul ministru are ca atributii convocarea sedintelor guvernului. Avand in vedere ca hotararile de guvern se iau in sedintele acestui for si ca ordinea de zi si convocarea sunt in sarcina primului ministru care si conduce aceasta structura, consideram ca primul ministru Nicolae Ionel Ciuca are pe deplin calitate procesuala pasiva, acesta fiind direct raspunzator de activitatea guvernului pe care-l conduce si coordoneaza.

10. Fata de exceptia lipsei calitatii procesuale a paratului primul ministru, aratam ca in raport cu un simplu cetatean, cum este reclamantul, primul ministru are calitate de subiect pasiv al raportului juridic in temeiul caruia acesta are obligatia de respectare a legii si ordinii publice. Astfel, daca legea obliga institutia guvernului sa emita in termen de 90 de zile o hotarare de guvern, primul ministru, fiind cel care coordoneaza activitatea guvernului si convoaca sedintele acestui for deliberativ, avea obligatia imperativa legala de a face ceea ce ii intra in atributii pentru realizarea acestor lucruri. Ori, actiunea sa este o conduita ilicita care contravine legii.

Mai mult decat atat, conform art.16 din Legea nr.554/2004, cererile in justitie poti fi introduse impotriva persoanei care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un interes legitim, cum este si primul ministru care avand obligatia de respectare a legii nu-si exercita atributiile conferite de codul administrativ in organizarea alegerilor partiale.

11. In ceea ce priveste interesul reclamantului si exceptia lipsei de interes invocata, avand in vedere ca ne aflam in materia contenciosului obiectiv, aratam ca prin prezenta actiune urmarim salvgardarea legalitatii generale a activitatii administrative (fiind un contencios in obligarea la incetarea unei conduite nesociale), conflictul fiind nascut din cauza refuzului respectarii si aplicarii normelor de drept absolut de catre parati care privesc un drept sau un interes legitim general, acela de organizare a alegerilor partiale pentru a da posibilitatea cetatenilor sa fie reprezentati democratic si legal in administratie.

Or, Legea nr.554/2004 confera interes oricarei persoane se considera vatamata intr-un interes legitim sa actioneze in contencios autoritatea publica pentru a indrepta conduita nelegala a acesteia care refuza in mod nejustificat sa organizeze alegeri partiale in conditiile stabilite de Codul administrativ.

Paratii indica Decizia ICCJ nr.8/2020 care stabileste ca interesului legitim manifestat in contencios administrativ este subsidiar unui interes subiectiv, insa omit sa spuna ca aceasta norma jurisprudentiala se refera la o categorie specifica de persoane; organismele sociale, nu cetateni.

Consideram ca reclamantul justifica un interes procesual deplin de promovare a prezentei actiuni si va solicit respectuos respingerea exceptiei ridicate de parati.

12. In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes ridicata de parati, consideram ca trebuie respinsa. Paratii, in sustinerea exceptiei, socotesc oportunitatea inaintea legalitatii incercand sa induca ideea ca o hotarare favorabila reclamantului ar reprezenta o substituire a instantei institutiei guvernului in ceea ce priveste oportunitatea deciziilor acestui for. Acest argument este unul calp, fals, in esenta, interpretarea paratilor este eronata; obligatia legala imperativa a guvernului de a organiza alegeri in termen de 90 de zile nu comporta nicio decizie de oportunitate a acestei institutii. Norma legala imperativa nu poate fi indoita sau interpretata in functie de oportunitate, altfel s-ar incalca principiile fundamentale de drept al legalitatii si al securitatii juridice si a raporturilor juridice”.

* Cititi aici intreaga actiune

* Cititi aici textul complet al concluziilor scrise