De sapte ani, printul Paltin Gheorghe Sturdza (foto 1) se chinuie sa obtina pedepsirea celor pe care ii acuza de abuzuri in dosarul retrocedarilor de paduri, in care Directia Nationala Anticoruptie vrea sa-l execute cu interceptari SRI falsificate. Iar strigatul de revolta al lui Sturdza a ajuns pana la insasi Gabriela Scutea (foto 2), Procurorul General al Romaniei.

Joi, 1 septembrie 2022, Sturdza i-a trimis sefei PICCJ o scrisoare deschisa, in care ii solicita sa dispuna urgentarea cercetarilor in cauza in care cel dintai le-a facut plangere penala atat procurorului DNA Iulian Marius Nica (procurorul de caz din dosarul retrocedarilor de paduri), cat si mai multor ofiteri de politie judiciara si de la Serviciul Roman de Informatii pe care ii acuza ca au contribuit la falsificarea interceptarilor pe baza carora DNA se zbate sa-i infunde atat pe Paltin Sturdza, cat si pe fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc si pe fiul acestuia, Andrei.

Amintim ca Paltin Sturdza a depus la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie doua plangeri penale: una in 22 iunie 2015, iar cealalta la 14 februarie 2017. Prima vizeaza fapte de inducere in eroare a organelor judiciare, abuz in serviciu, fals intelectual in forma continuata si constituirea unui grup infractional organizat. A doua are in vedere fapte de frauda informatica, inducerea in eroare a organelor judiciare, sustragerea sau distrugerea de probe si represiune nedreapta. Lumea Justitiei a scris in ultimii 7 ani atat despre felul in care Parchetul General s-a repezit sa claseze aceste plangeri, cat si despre felul in care acelasi PICCJ a lasat in nelucrare dosarul, in ciuda faptului ca atat Inalta Curte de Casatie si Justitie, cat si Tribunalul Militar Cluj au dispus continuarea cercetarilor, instantele considerand ca exista indicii evidente privind savarsirea unor fapte penale. (Gasiti la final linkuri catre toate articolele legate de demersurile lui Paltin Gheorghe Sturdza.)

Dosarul zace si acum la Parchetul General, dupa o scurta trecere pe la SIIJ, unde adjunctul sectiei speciale, procurorul Nicolae Marin, i-a transmis lui Paltin Sturdza ca „Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie nu formuleaza un punct de vedere cu privire la contestatia introdusa”. Ne referim la contestatia privind durata procesului penal – una dintre numeroasele astfel de contestatii pe care Sturdza le-a formulat si pe care instantele i le-au admis. In ciuda repetatelor hotarari prin care judecatorii au dispus urgentarea urmaririi penale, cauza vizandu-i pe procurorul DNA Iulian Nica si pe SRI-isti continua sa adune praf in sertarele PICCJ, reclama printul Sturdza in scrisoarea deschisa adresata Procurorului General Gabriela Scutea.

Redam intreaga scrisoare adresata de printul Paltin Sturdza Procurorului General Gabriela Scutea (vezi facsimil):

„Scrisoare deschisa privind necesitatea finalizarii cercetarii penale impotriva procurorului Nica Iulian Marius si a colaboratorilor sai din SRI pentru realizarea unui proces echitabil

Catre Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Gabriela Scutea

1 septembrie 2022

Stimata Doamna Scutea,

Am citit cu mare interes si speranta obiectivele propuse de dv. in Proiectul Managerial privind conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In viziunea dv., Parchetul trebuie : a) “sa se apropie in mai mare masura de esenta garantarii drepturilor fundamentale”, b) sa asigure ca suprematia legii “sa fie clar exprimata in orice act procedural destinat cetateanului”, c) sa imbunatateasca in mod continuu “calitatea actelor de urmarire penala”, d) sa garanteze “accesul liber la justitie”, e) sa asigure “responsabilizarea institutiei judiciare”, f) sa vegheze ca procurorii sa realizeaze “garantiile dreptului la un proces echitabil”, g) sa constituie “practica referitoare la contestatia privind durata proceselor” ca sursa de informare si fundamentare a deciziilor.

Obiectivele manageriale pe care vi le-ati propus mi-au intarit convingerea ca trebuie sa ma adresez dv. pentru solutionarea unor plangeri penale pe care le-am formulat in 2015 si in 2017 catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de la care nu am primit raspuns privind rezultatul cercetarilor penale.

La data de 22.06.2015, am depus plangere penala impotriva procurorului Nica Marius la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica, prin care am solicitat efectuarea de cercetari sub aspectul savarsirii infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare, prevazut de art. 268 alin. 2 Cod penal, abuz in serviciu, prevazut de art. 297 alin. 1 Cod penal, fals intelectual in forma continuata, prevazut de art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 36 alin. 1 Cod penal si constituirea unui grup infractional organizat, prevazut de art. 367 alin. 1 Cod penal.

Am solicitat cercetarea procurorului Nica lulian Marius si pentru infractiunea de represiune nedreapta, prevazuta de art. 283 alin. l si 2 Cod penal. Am reclamat faptul ca procurorul, impreuna cu ofiterii de politie judiciara Iordache Ovidiu, Bucurenciu Sandu Mihai si Feticu Nicolae-Ciprian, s-au constituit intr-un grup infractional organizat, falsificand procesele-verbale de redare a convorbirilor inregistrate de mine pentru a sprijini acuzatiile impotriva mea. Plangerea formulata a fost inregistrata la Sectia de urmarire penala si criminalistica sub nr. 303/P/2015.

Procurorul Carmen Rusu de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus clasarea dosarului prin ordonanta nr. 303/P/2015 din data de 02.06.2016, desi a constatat ca transcrierile inregistrarilor mele prezentate de procurorul Nica Iulian Marius nu corespundeau cu continutul acestor inregistrari.

Astfel, am facut plangere impotriva acestei solutii de clasare dispuse in dosarul nr. 303/P/2015, la procurorul ierarhic superior Cristian Lazar, formandu-se dosarul nr. 121/II-2/2016. Prin ordonanta acestuia din data la 05.12.2016, s-a mentinut insa solutia de clasare a plangerii mele.

Am formulat plangere la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala impotriva celor doua ordonante ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica, conform disp. art. 340 si urm. Cod de procedura penala. In Incheierea nr. 18 din 11 ianuarie 2017, in dosarul ICCJ nr. 3441/1/2016, judecatorul de camera preliminara a subliniat lipsa calitatii actului de urmarire penala: “vazand substanta alterarilor evocate de petent si necontestate de procuror, amploarea sau intinderea fara precedent in cadrul activitatii judiciare a acestor erori, considera concluzia referitoare la lipsa de relevanta juridica a alterarilor ca fiind eronata, si in consecinta, solutia din ordononta de clasare este netemeinica”.

In continuare, judecatorul evidentiaza faptul ca redarea incorecta a inregistrarilor nu constituie o simpla eroare materiala, ci are un scop, acela de a sprijini acuzatia: “Astfel, sustinerea ca sintagma 'spaga a doua' are aceleasi consecinte si inteles in cadrul procesului penal ca si sintagma 'faza a doua' este nefundamentata. Sintagma 'spaga a doua' nu numai ca are legatura cu obiectul material al infractiunilor imputate petentilor, dar are si amplitudinea de a constitui un probatoriu direct, util si eficient in raport cu acuzatia, elemente ce lipsesc in situatia sintagmei 'faza a doua'”.

In aceasta Incheiere, judecatorul considera ca “in ceea ce priveste producerea de consecinte juridice, relevant este faptul ca aceste transcrieri continand alterari au fost introduse in actul de sesizare [….] sau in referatele continand propunerea de arestare preventiva, fiind evaluate ca atare si generand solutii, fie in cadrul procedurii de camera preliminara, fie in faza de urmarire penala, in ambele situatii fiind luate cele mai severe masuri preventive. Aceste aspecte dovedesc consecintele juridice produse direct fata de justitiabil”.

Judecatorul de camera preliminara considera necesara “continuarea urmaririi penale in rem pentru faptele de abuz in serviciu, fals intelectual, grup infractional organizat pana la stabilirea certa a participantilor si excluderea incidentei vreunei cauze din cele enumerate de art 16 C.proc.pen. Oprirea brusca a cercetarilor fara a-i identifica pe participanti, in conditiile certitudinii alterarilor prin transcrierile depuse de organele de cercetare penala in dosar, echivaleaza cu lipsa unei anchete efective asupra faptelor sesizate”. In urma probelor analizate, judecatorul a admis plangerea formulate de mine impotriva ordonantei de clasare din data de 02 iunie 2016 emise de procurorul Carmen Rusu in dosarul nr. 303/P/2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de Urmarire penala si criminalistica.

De asemenea, judecatorul a admis si plangerea impotriva ordonantei de clasare din data de 05 decembrie 2016 emise in dosarul nr. 121/II/2016 de catre procurorul-sef Cristian Lazar al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Judecatorul a dispus si desfiintarea ambelor ordonante atacate si trimiterea cauzei la procuror pentru completarea urmaririi penale sub aspectul infractiunilor de abuz in serviciu, fals intelectual si grup infractional organizat.

La 14 februrarie 2017, am formulat in completare o noua plangere penala la PICCJ impotriva numitului Nica Iulian Marius, procuror in cadrul DNA Brasov, pentru savarsirea impotriva mea a urmatoarelor fapte: frauda informatica, inducerea in eroare a organelor judiciare, sustragerea sau distrugerea de probe, represiune nedreapta.

Astfel, in urma perchezitiei domiciliare efectuatea la locuinta mea de catre personalul DNA Brasov, procurorul a intrat in posesia inregistrarii unei intalniri, inregistrare realizata de mine prin mijloace proprii (fisierul ”2013-06-25 – Discutie cu Andrei H la 'Vezuviu'”). Cu toate acestea, procurorul nu a mentionat aceasta proba nici in referatele din faza urmaririi penale, nici in camera preliminara, nici in rechizitoriu, deoarece continutul ei ar fi contrazis acuzatia de cumparare de influenta adusa mie.

Fiind in arest preventiv, l-am intrebat pe procurorul Nica Iulian Marius daca a ascultat respectiva inregistrare, acesta spunandu-mi ca se aude prost, si apoi ca nu se poate deschide, iar in final ca nu poate sa mi-o predea in copie.

Dupa ce am iesit din arest preventiv la 27.07.2015, am scris o scrisoare deschisa procurorului-sef al DNA, doamna Laura Codruta Kovesi, solicitand restituirea acelei inregistrari, indiferent de faptul ca n-o putea deschide procurorul. La scurt timp, procurorul l-a invitat pe avocatul meu si i-a remis un CD cu doua fisiere, care insa nu se deschideau si care reprezentau inregistrarea convorbirii de la restaurantul "Vezuviu". Am reusit sa deschid inregistrarea, iar mai multe detalii tehnice le-am dat in plangerea mea primita de PICCJ, conform confirmarii de primire din 16.02.2017 care poarta stampila institutiei. La 3 mai 2017, neprimind raspuns de la PICCJ, am facut revenire la plangerea mea din 14 februarie 2017. Formularul de confirmare de primire contine stampila PCICCJ si data de 5.05.2017. Nici pana astazi nu am primit raspuns la aceasta revenire.

In Incheierea nr. 18 din data de 11.01.2017 din dosarul ICCJ nr. 3441/1/2016, judecatorul de camera preliminara a dispus “identificarea si audierea acestor faptuitori (lucratori SRI); decelarea eventualei conivente infractionale; stabilirea formei de vinovatie si in raport cu aceasta caracterizarea in drept; aspecte necesare evaluarii intrunirii conditiilor angajarii raspunderii penale fata de infractiunile de abuz in serviciu, fals intelectual si constituire de grup infractional origanizat”.

Plangerea mea a ajuns la Sectia Parchetelor Militare, care a dispus clasarea fata de toti lucratorii SRI. Impotriva acestei solutii de clasare am facut plangere la Tribunalul Militar Cluj. Judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Militar Cluj a apreciat ca “in cauza este necesara lamurirea conditiilor in care lucratorii SRI ar fi copiat si deschis unele fisiere, cum s-a aratat in cuprinsul ordonantei de clasare, precum si clarificarea circumstantelor in care s-au produs erorile de redare”.

Judecatorul militar a retinut ca “in cauza s-a dispus audierea ca martori a numitilor: col. Croitoru Claudiu Cristian, col. Enache Lucian, cpt. Chituc Mariana, col. Bacioiu Marius Constantin, cpt. Grosu Adrian, mr. Bulz Dragos, mr. Nicolcioiu Arthur Constantin, Dragan Iulian, col. (rez) Teaca Marius si cpt. (rez) Dogaru Radu”. Judecatorul a dispus de asemenea “audierea procurorului Nica Iulian Marius, care a fost prezent in biroul comandantului SRI – ST BV in seara zilei de 20.10.2014, avand asupra sa doua suporturi de memorie externa HDD Spire”.

De asemenea, judecatorul militar a relevat lipsa de calitate a cercetarii penale efectuate de procuror, care “nu poate fi considerata efectiva in masura in care a fost incompleta fara a administra probatoriu in contraproba, probele existente la dosarul cauzei nefiind suficiente pentru aflarea adevarului, potrivit art.5 C.pr.pen care incumba organelor judiciare obligatia de a afla adevarul cu privire la toate aspectele cauzei pe care o instrumenteaza, atat a celor care reies din plangerea persoanei vatamate, cat si a celor care rezulta din cercetari”.

Avand in vedere aceste considerente, in temeiul art.34l alin.6 lit."b" C.pr.pen., judecatorul militar “va admite plangerea formulata de petentii Sturdza Paltin Gheorghe si Sturdza Gabriela Rodica impotriva ordonantei din data de 22 noiembrie 2017 emise in dosarul nr. 6/P/20l7 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Parchetelor Militare si a ordonantei din data de 08 ianuarie 2018 emise in dosarul nr.40/II/2/2017 de catre procurorul militar-sef al Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si pe cale de consecinta va desfiinta ordonantele atacate si va trimite cauza la procuror pentru completarea urmaririi penale sub aspectul infractiunilor de abuz in serviciu, prev. si ped. de art.297 alin. 1, fals intelectual, prev. si ped. de art. 321 alin.C pen, precum si efectuarea de cercetari sub aspectul infractiunilor reclamate de petenti, respectiv de violare a vietii private prev. si ped art. 226 C.pen si violarea secretului corespondentei prev. si ped. de art 302 C. pen”.

Procurorii nu au dat curs nici dispozitiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nici dispozitiilor Tribunalului Militar. Astfel, am formulat o contestatie privind durata procesului penal, cauza fiind inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 07.08.2018, sub nr. 2100/1/2018.

In Incheierea nr. 461 din 21 august 2018 in dosarul nr. 2100/1/2018 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatorul de camera preliminara “vazand durata nejustificat de lunga a urmaririi penale, Inalta Curte va constata ca termenul rezonabil a fost depasit. Admite contestatia formulata de catre persoana vatamata Sturdza Paltin Gheorghe cu referire la dosarul penal format la nivelul Ministerului Public — Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ca urmare a plangerii penale formulate de persoana vatamata la data de 19 iunie 2015. Stabileste termen pentru data de 28 februarie 2019, pana la care procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa rezolve cauza referitoare la faptele penale descrise de catre persoana vatamata potrivit art.327 Cod procedura penala”.

Nici aceasta dispozitie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind termenul de 28 februarie 2019 pentru rezolvare a plangerii mele nu a fost pus in executare de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie.

Dosarul plangerii mele penale a fost trimis la 23 octombrie 2018 la SIIJ, asa cum reiese din adresa emisa de SIIJ la 17 octombrie 2019 catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. In aceasta adresa, procurorul-sef adjunct Nicolae Marin s-a referit astfel la contestatia mea privind durata procesului penal: “Totodata, va aducem la cunostinta ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie nu formuleaza un punct de vedere cu privire la contestatia introdusa”.

La 30 octombrie 2019, am facut o noua contestatie privind durata procesului penal. In Incheierea din 30.10.2019 cu nr. 399/2019 din dosarul 1847/1/2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instanta a admis contestatia mea ce avea ca obiect si plangerile penale formulate de mine incepand cu data de 19 iunie 2015. Instanta a stabilit data de 29 februarie 2020, data pana la care procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie trebuiau sa rezolve cauza referitoare la faptele penale descrise in contesatatie.

La 17 martie 2020, am primit o notificare de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum ca solutionarea dosarului nr. 798/1/2020 privind contestatia formulata de mine si de sotia mea Sturdza Gabriela Rodica a fost declinata in favoarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. Neprimind niciun raspuns de la SIIJ, la 11 iunie 2020 mi-am exprimat printr-un e-mail nedumerirea ca dupa cinci ani dosarul nu este finalizat si am relevat ca data 18.06.2020 era un nou termen pentru ca procurorul sa finalizeze dosarele ca raspuns la a treia contestatie privind durata cercetarii penale in dosarul 303/P/2015 cu numar nou 540/P/2017.

Neprimind in continuare niciun raspuns de la SIIJ, am formulat o noua contestatie privind durata procesului penal, contestatie care a fost admisa la 16 septembrie 2020 de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Incheierea nr. 316 in dosarul nr. 798/1/2020. In considerentele acestei incheieri, judecatorul de drepturi si libertati a subliniat ca “raportat la datele concrete ale spetei, nu se identifica nicio explicatie rezonabila pentru inactivitatea organului de urmarire penala in perioada 30 octombrie 2019 – 17 ianuarie 2020 si, ulterior, pana la data de 29 februarie 2020, cu atat mai mult cu cat, asa cum se poate lesne observa, actele de urmarire penala efectuate incepand din luna aprilie 2020 au vizat exclusiv adoptarea unor masuri procesuale de catre procuror, solicitarea unor inscrisuri si studierea continutului acestora, precum si declasificarea unor documente, neexistand vreun impediment obiectiv pentru realizarea lor in termenul stabilit de judecator, mai ales in contextul in care, in intervalul septembrie 2015 – octombrie 2018, fusesera deja audiate si reaudiate persoanele vatamate si un numar relativ insemnat de alte persoane in calitate de martori”. In continuare, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca “dreptul persoanelor vatamate Sturdza Paltin Gheorghe si Sturdza Gabriela Rodica la rezolvarea cauzei intr-un termen rezonabil a fost incalcat, sens in care trebuie avuta in vedere si miza importanta a procesului pentru contestatori, acestia pretinzandu-se victime ale unor infractiuni imputate unor reprezentanti ai puterii statale, in concret, unor procurori, ofiteri de politie judiciara si lucratori ai S.R.I., in legatura cu presupuse fapte ce ar fi fost comise cu ocazia instrumentarii dosarului penal in care cei doi au fost trimisi in judecata”.

In aceasta incheiere, judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie mi-a admis contestatia privind durata procesului penal ce formeaza obiectul dosarului nr. 241/P/2018 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie si a stabilit termen pentru data de 16 ianuarie 2021, pana la care procurorul sa rezolve cauza nr. 241/P/2018 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, potrivit art. 327 C.pr.pen.

La 9 februarie 2021, am solicitat prin email un punct de vedere de la SIIJ asupra plangerii mele, avand in vedere ca dosarul este complet, dar nu am primit niciun raspuns. La 16 iulie 2021, am formulat la Inalta Curte de Casatie si Justitie o noua contestatie privind durata urmaririi penale, solicitand stabilirea unui termen in care procurorul sa rezolve cauza din dosarul PICCJ nr. 303/P/2015 de la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica.

Din incheierile instantei supreme, reiese cu claritate ca actele de urmarire penala efectuate ca urmare a plangerii mele au avut o slaba calitate, ceea ce a condus la desfiintarea ordonanatelor de clasare. Dreptul la rezolvarea cauzei intr-un termen rezonabil a fost incalcat, si astfel nu am avut parte de un proces echitabil. Rezulta de asemenea ca dispozitiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Tribunalului Militar Cluj privind finalizarea cercetarii penale nu au fost respectate de catre procurori.

Sper ca obiectivele stabilite de dv. in proiectul managerial se vor indeplini si in cercetarea penala referitoare la plangerile mele. Abia in aceasta situatie, ma astept la finalizarea cat mai rapida de catre procurori a cercetarii penale vizand pe procurorul Nica IulianMarius, pe ofiterii de politie judiciara si pe ofiterii SRI. Sper ca procurorii vor urma dispozitiile Inaltei Curti si a Tribunalului Militar Cluj in rezolvarea plangerilor mele si astfel voi avea parte de un proces echitabil. Sper de asemenea ca imi veti comunica stadiul actual al cercetarii penale referitoare la plangerile mentionate, raspunzandu-mi la solicitarea mea din 8 iulie 2022”.

Cititi precedentele episoade ale serialului „Paltin Sturdza” (in ordine invers cronologica):

- „Testul poligraf, refuzat de ICCJ”;

- „Nica, dat pe mana sectiei speciale”;

- „DNA a ratat la Chiuariu”;

- „Kovesi in mlastina”;

- „Distrus pe protocol”;

- „Procurorii DNA dau buna ziua la SRI”;

- „Clasare pe barba SRI”;

- „Falsuri pe tovarasia SRI-DNA”;

- „Procurorul Nica prins in menghina”;

- „SRI doseste abuzul Binomului”;

- „Manariile DNA”;

- „Condamnat pe falsurile SRI-DNA”;

- „Arestari pe stenograme falsificate”;

- „Echipele mixte: SRI inventeaza, DNA semneaza”;

- „Lucratura Binomului se desira”;

- „Seful SRI se ascunde dupa birou”;

- „Prostitutie judiciara”;

- „Scrisoarea deschisa pentru seful SRI”;

- „Stenograme mistificate”;

- „Stenograme made in DNA”;

- „Alte stenograme, alte facaturi”;

- „Falsuri la DNA”;

- „Stenogramele trunchiate”.

sursa foto Sturdza: Evenimentul Zilei