Presedintele Consiliului Judetean Calarasi, PSD-istul Vasile Iliuta (foto 2), l-a dat in judecata pe procurorul Andrei Bodean (foto 1), fost sef al DNA Constanta, in prezent la Parchetul de pe langa Curtea Militara de Apel, solicitandu-i despagubiri totale – materiale si morale – de peste 300.000 de lei.

Nemultumirea politicianului tine de faptul ca in 2021 Bodean l-a trimis in judecata intr-un dosar privind asa-zise fapte de abuz in serviciu, fals intelectual si santaj. In 2024, Curtea de Apel Bucuresti l-a achitat definitiv pe seful CJ Calarasi (click aici pentru a citi).

In acest context, Iliuta solicita ca Tribunalul Constanta sa-l oblige pe procuror la plata a 250.000 de lei pentru prejudiciul moral si 53.093,40 lei pentru prejudiciul material (onorariile avocatilor).

Mentionam ca Vasile Iliuta a introdus actiunea in 24 februarie 2025 (ca o coincidenta: la fix patru ani de la comunicatul prin care DNA anuntase trimiterea lui in judecata), pe rolul Tribunalului Constanta formandu-se dosarul nr. 890/118/2025. Cauza inca nu a primit cel dintai termen.

Iata actiunea lui Vasile Iliuta:

„In fapt:

Prin rechizitoriul nr. 181/P/2019 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Constanta am fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu, prevazuta de art.297 alin.1 C.pen., fals intelectual in forma continuata (doua acte materiale), prevazuta de art. 321 alin.1 din C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.1 din C.pen. si santaj, prevazuta de art.131 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 207 alin.1 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin.1 C.pen., cauza fiind inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti-Sectia I Penala sub numarul 4871/3/2021.

Urmarirea penala a fost efectuata de catre parat, rechizitoriul fiind semnat, de asemenea, de catre parat.

Ulterior emiterii rechizitoriului, pe baza informarii de catre parat a Structurii Centrale a Directiei Nationale Anticoruptie cu privire la trimiterea mea in judecata, a fost publicat pe site-ul D.N.A., la 24 februarie 2021, comunicatul de presa nr. 160/VIII/3. Acest comunicat a fost preluat de mass-media si a fost citit de catre un public larg (rude, colaboratori, alti cetateni) direct de pe site-ul D.N.A. sau din presa care l-a preluat care. Astfel, publicul, inclusiv cunostinte, prieteni, colaboratori, si-au format opinia ca sunt infractor inca necondamnat datorita specificului procedurilor penale.

Pe parcursul procedurilor de la instantele de judecata (au durat din anul 2021 pana la finalul anului 2024) am fost asistat sau reprezentat (dupa caz) de avocati. Onorariul pentru avocatul care m-a asistat la judecata in prima instanta si in apel a fost in cuantum de 53.093,40 lei.

In final, prin Decizia nr. Decizia Penala nr. 1683/A din data de 19.12.2024, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – sectia a II-a penala, am fost achitat definitiv pentru toate faptele pentru care am fost trimis in judecata, temeiul achitarii constand in lipsa caracterului penal al acestor fapte.

Trimiterea mea in judecata nu a fost datorata nestiintei paratului ori lipsei de pregatire profesionala a acestuia ci s-a datorat unei intentii directe de a ma compromite in ochii celor ce ma cunosc fie in cadrul relatiilor personale, fie in cadrul relatiilor profesionale. Este extrem de clar in acest sens urmatoarele paragrafe din considerentele decizorii ale hotararii pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti:

- 'Curtea constata ca fapte de natura pur civila nu au aptitudinea de a angaja raspunderea penala, in conditiile in care, nu doar ca nu subzista astfel de incalcari, dar chiar si cele indicate de Parchet sunt reglementate in legislatia primara cu caracter general. Acuzatiile au fost formulate fara a se tine cont de legislatia civila (de dreptul muncii/administrativ) incidenta care gira intregul comportament presupus infractional, in cauza dedusa judecatii, Curtea constatand ca acuzatiile de abuz in serviciu si fals intelectual se grefeaza pe fapte de natura pur civila'.

- 'Presupusele amenintari pur speculative formulate de inculpat nu erau de natura a influenta activitatea domnului procuror si nu au avut aptitudinea de a-l determina pe acesta sa efectueze ori sa nu efectueze un act impotriva vointei sale'.

- 'Din analiza actului de sesizare a instantei, rezulta fara echivoc ca in cazul inculpatului Iliuta Vasile atributiile de serviciu incalcate de acest functionar (autor al infractiunii de abuz in serviciu) nu erau prevazute expres prin legislatia primara – legi si ordonante ale Guvernului'.

- 'Curtea constata ca fapte de natura pur civila nu au aptitudinea de a angaja raspunderea penala, in conditiile in care, nu doar ca nu subzista astfel de incalcari, dar chiar si cele indicate de Parchet sunt reglementate in legislatia primara cu caracter general.

Acuzatiile au fost formulate fara a se tine cont de legislatia civila (de dreptul muncii/administrativ) incidenta care gira intregul comportament presupus infractional, in cauza dedusa judecatii, Curtea constatand ca acuzatiile de abuz in serviciu si fals intelectual se grefeaza pe fapte de natura pur civila'.

Asadar, paratul a savarsit fapta ilicita de a ma trimite in judecata pentru ceea ce nu constituia si nu constituie infractiuni, fiind pe deplin aplicabile prevederile art. 1357 si 1381 Cod civil.

Va rog sa constatati ca nu sunt aplicabile normele de drept privind raspunderea pentru erori judiciare, nefiind intrunita niciuna dintre conditiile acestei raspunderi, astfel cum este reglementata de art. 268 si 269 din Legea nr. 303/2022 si de art. 538 si urm. Cod procedura penala. Adica trimiterea in judecata nu a fost rezultatul unei erori a paratului, eroare care nu putea sa se produca atata timp cat deciziile Curtii Constitutionale si deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la chestiunile de drept incidente in cauza erau cu siguranta cunoscute de catre parat – profesionist reputat al dreptului penal.

Cum nu suntem in situatiile speciale prevazute de lege este evident ca se aplica normele generale ale raspunderii pentru fapta ilicita cauzatoare de prejudicii. Orice alta interpretare semnifica incalcarea dreptului de acces la justitie prevazut de art. 21 din Constitutie deoarece ar impiedica reparatia pentru prejudiciul suferit, iar accesul la justitie trebuie sa fie unul concret, efectiv, care sa permita judecatorului sa analizeze existenta prejudiciului, a faptei prezentate ca fapta ilicita si a raportului de cauzalitate dintre actiunea celui ce a savarsit fapta respectiva si prejudiciu.

Notez ca, in practica CEDO, dreptul de acces la justitie contine dreptul celui prejudiciat de a obtine o masura reparatorie. Printr-o eventuala respingere ca inadmisibila a prezentei actiuni sub motivul ca raspunderea pentru erori judiciare este reglementata prin Legea nr. 303/2022 si prin Codul de procedura penala, atata timp cat situatia de fapt in cauza nu se incadreaza in ipotezele legislative respective, ar fi obstaculat dreptul meu de a obtine o masura reparatorie atat in ce priveste cheltuielile cu onorariile avocatilor, cat si in ceea ce priveste atingerea nejustificata adusa dreptului meu la demnitate, astfel cum este reglementat de articolele 58, 72 alin. 1, 252 si 253 alin. 4 Cod civil.

La stabilirea despagubirilor pentru prejudiciul adus demnitatii va rog sa aveti in vedere cel putin urmatoarele:

- paratul este procuror cu experienta, astfel ca neglijenta sau necunoasterea legii si practicii judiciare nu pot fi primite ca justificari si – oricum – acesta raspunde chiar si pentru cea mai usoara culpa;

- subsemnatul sunt persoana publica, cunoscut la nivelul unui judet, ales prin vot uninominal pentru doua mandate succesive ca presedinte al Consiliului Judetean Calarasi;

- contestatarii politici ai subsemnatului au folosit in ultima campanie electorala argumentul ca nu ar trebui sa fiu ales deoarece sunt trimis in judecata pentru savarsirea de infractiuni de coruptie”.

* Cititi aici intreaga actiune a lui Vasile Iliuta