Fosta asistenta a Monicai Macovei, ministresa Justitiei Raluca Pruna (foto), a lansat in dezbatere publica un proiect de Ordonanta de Urgenta privind aborgarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Este o prevedere care da posibilitatea persoanelor condamnate sa scrie carti pentru a beneficia de reducerea pedepsei si care stabileste ca: „Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza: (...) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica sau inventie si inovatie brevetate”.

Demersul „tehnocratei” Pruna vine in pofida faptului ca Plenul CSM a votat impotriva abrogarii acestei prevederi. De altfel, Ralucai Pruna i s-a si explicat de catre judecatorii Mircea Aron si Adrian Bordea ca nu este oportuna eliminarea acestui drept, ci inasprirea conditiilor si un control mult mai riguros asupra cartilor scrise de condamnati. Pruna a ignorat insa pozitia CSM si a ales calea cea mai simpla, propunand abrogarea prevederii.

Astfel, pe site-ul Ministerului Justitiei au fost publicate proiectul de Ordonanta de Urgenta si nota de fundamentare a acesteia. In document, ministresa Pruna acuza cresterea semnificativa a numarului de lucrari stiintifice in ultimii doi ani, sustinand ca in acest mod au fost deturnate prevederile legale de la scopul lor legitim. Fosta asistenta a Monicai Macovei vorbeste despre un abuz de drept comis prin fortarea dispozitiilor legale cu scopul de a obtine reducerea pedepsei prin scrierea de lucrari stiintifice. Aceeasi Pruna acuza ca unicul scop al persoanelor aflate in detentie care scriu lucrari stiintifice sau care elaboreaza inventii si inovatii brevetate este acela de a castiga zilele de munca ce sunt considerate ca fiind executate, putand cere astfel mai repede in instanta liberarea conditionata. In acest sens, ministresa considera ca cei care scriu lucrari stiintifice nu urmaresc sa isi formeze o conduita corecta fata de ordinea de drept, regulile de convietuire sociala si fata de munca, in vederea reintegrarii in societate, ceea ce inseamna ca nu s-ar realiza scopul si functiile pedepsei.

Alegatiile Ralucai Pruna

Asa cum am mai aratat, initiativa Ralucai Pruna este, in opinia noastra, total deplasata. Si nu doar atat. Demersul ministresei, credem noi, ingreuneaza chiar reeducarea detinutilor, in conditiile in care presa a dezvaluit nenumarate cazuri de persoane fara educatie, condamnate chiar si pentru infractiuni grave, si-au dezvoltat in penitenicar o alta latura, ajungand sa picteze, sa deseneze sau sa scrie carti, spre exemplu, iar uneori anumite lucrari au fost chiar si apreciate. De asemenea, demersul Ralucai Pruna este deplasat si daca tinem cont de situatii in care intelectuali ajunsi in penitenciar au vrut sa faca si munca fizica, insa li s-a spus ca nu exista locuri.

Totodata, ne intrebam cum este posibil ca intelectuali si oameni de certa valoare, precum Gheorghe Popovici sau Gheorghe Mencinicopschi, recunoscuti in domeniile in care au activat sa aiba de suferit din cauza unor persoane care au fortat legea, asa cum spune Pruna, si au beneficiat de reducerea pedepsei pe baza unor carti care nu erau lucrari stiintifice sau care fusesera scrise de altii? Nu ar fi mai bine oare ca Raluca Pruna sa faca exact ceea ce a recomandat CSM, si anume sa elaboreze un cadru mult mai restrictiv si care sa controleze mult mai atent lucrarile stiintifice scrise de dupa gratii? Pruna a ales insa, repetam, calea cea mai usoara.

Nu in ultimul rand, remarcam preocuparea ministresei Justitiei privind cartile scrise de detinuti, in conditiile in care in Justitie exista probleme si controverse mult mai mari. Un exemplu ar fi suspiciunile ca printre judecatori si procurori sunt ofiteri acoperiti ai serviciilor, suspiciuni care continua sa existe in pofida raspunsului dat de CSAT. Si mai remarcam ceva. Ca extrem de preocupata de acest subiect a fost insasi Monica Macovei, cea a carei asistena a fost Pruna.

Prezentam cateva fragmente din nota de fundamentare a ordonantei Ralucai Pruna:

„Dupa cum se poate observa, desi dispozitiile legale reglementeaza in mod strict durata muncii prestate de catre persoanele private de libertate (elaborarea de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate fiind, in mod evident, o munca a persoanelor private de libertate), in practica au fost numeroase situatii in care persoanele condamnate au obtinut reduceri ale pedepselor aplicate, cu consecinta accederii mai rapide la beneficiile liberarii conditionate, prin prestarea de munca (fie in cadrul penitenciarului, fie in exteriorul acestuia) si, cumulativ, elaborarea uneia sau chiar a mai multora lucrari stiintifice, cu consecinta formalizarii si golirii de continut a dispozitiilor legale prezente.

Mai mult, in perioada 2014-2015 s-a constat o crestere fara precedent a numarului lucrarilor stiintifice elaborate si publicate de catre persoanele condamnate aflate in executarea unei pedepse privative de libertate in penitenciar, ajungandu-se, practic, la deturnarea prevederilor legale de la scopul lor legitim, precum si la practicarea, de catre unii beneficiari ai dispozitiilor legale anterior mentionate, a unui adevarat abuz in utilizarea frecventa a acestor beneficii, generand in practica, nu numai oprobiul opiniei publice, dar si scurtarea considerabila a pedepselor, fara ca scopul general al acestora sa mai poata sa ajunga sa fie considerat atins.

Evolutia elaborarii de lucrari stiintifice de catre persoanele condamnate a fost extrem de accentuata in perioada amintita. Astfel, potrivit statisticilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in perioada 2006-2015 au fost elaborate lucrari stiintifice dupa cum urmeaza: 2006 – 0 lucrari; 2007 – 4 lucrari; 2008 – 2 lucrari; 2009 – 6 lucrari; 2010 – 3 lucrari; 2011 – 3 lucrari; 2012 – 6 lucrari; 2013 – 14 lucrari; 2014 – 89 lucrari; 2015 – 337 lucrari.

In perioada 01.01.2013-21.12.2015, conform datelor statistice comunicate de Administratia Nationala a Penitenciarelor, au fost elaborate si publicate 440 de lucrari stiintifice de catre 229 de persoane condamnate. In ceea ce priveste lucrarile cu caracter stiintific aflate in curs de elaborare, numarul acestora a crescut de la 45 la data de 31 decembrie 2015 la 103 la data de 7 ianuarie 2016 sunt deja in curs de elaborare 103, cele din urma fiind elaborate de 63 de persoane condamnate (asadar o persoana condamnata lucreaza concomitent la mai mult de 1 lucrare stiintifica).

Observand datele statistice, se poate aprecia ca, in prezent, prin abuzul de drept constand in fortarea dispozitiilor legale in vederea obtinerii beneficiului acordat persoanelor condamnate constand in reducerea duratei pedepsei in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, s-a conturat un fenomen cu un impact deosebit asupra legislatiei penale si executional-penale, care impiedica si denatureaza scopul si spiritul reglementarii executional penale.

In acest context creat in urma aplicarii dispozitiilor legale mentionate, apreciem ca unicul scop al persoanelor condamnate aflate in executarea unei pedepse privative de libertate in penitenciar, care elaboreaza lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, este reprezentat exclusiv de castigul zilelor de munca ce sunt considerate ca executate, avand, in acest fel, acces mai rapid mecanismul prin care pot solicita instantei de judecata liberarea conditionata.

In doctrina s-a aratat ca pedeapsa are si o functie de reeducare prin care se urmareste formarea unei noi atitudini fata de valorile sociale, cum ar fi ordinea de drept, munca, astfel incat totul sa conduca la indreptarea condamnatului si reintegrarea lui in societate.

In contextul actual, se constata ca prin activitatea de elaborare a unor lucrari stiintifice o persoana privata de libertate nu intentioneaza si nici nu mai este incurajata sa isi formeze o conduita corecta fata de ordinea de drept, fata de regulile de convietuire sociala si fata de munca, in vederea reintegrarii ei in societate, nerealizandu-se, de fapt, scopul si functiile generale, de ordine publica ale pedepsei.

Se creeaza, astfel, o contradictie intre scopul si functiile generale, de ordine publica ale pedepsei si aplicabilitatea practica a dispozitiilor legale referitoare la liberarea conditionata privind folosirea beneficiului de reducere a pedepsei prin realizarea, in mod formal, a unor lucrari stiintifice de catre persoanele condamnate care isi executa pedeapsa in penitenciar.

Mai mult, prin nerealizarea scopului si functiilor pedepsei este afecteaza insasi finalitatea procesului penal. Prin urmare, din moment ce, din modul in care au fost formulate, normele in cauza au permis ca, in aplicarea lor sa se genereze situatii de abuz, cu deturnarea extrem de grava a scopului si finalitatii pedepsei, si, in ultima instanta, chiar a procesului penal, rezulta ca, desi normele sunt incluse in dispozitiile privind realizarea executarii pedepsei, acestea risca sa inlature insasi finalitatea aplicarii vreunei pedepse.

(...)

Modul in care au fost aplicate textele, coroborat cu faptul ca lipsa unor reglementari secundare privind criterii clare de stabilire a caracterului stiintific al lucrarii, definitia lucrarii stiintifice, respectiv identificarea unei institutii abilitate sa evalueze caracterul stiintific al unei lucrari a permis o marja larga de apreciere din partea tuturor organelor care au aplicat dispozitiile legale privind evaluarea si cuantificarea muncii, respectiv aplicarea liberarii conditionate, determinand in acest fel o escaladare a situatiei, cu consecinte nu doar asupra regimului de executare a pedepselor, ci si a valorii operelor lucrarilor stiintifice in general, provocand o reactie puternica din partea societatii civile si a mediului academic de respingere a golirii de continut a activitatii de cercetare stiintifica. Observam, asadar, ca, desi au ca obiect de reglementare executarea pedepsei penale, normele in discutie au avut impact si asupra prestigiului activitatii de cercetare stiintifica, dat fiind ca este deja notoriu faptul ca o intreaga comunitate academica si-a manifestat public oprobiul si indoiala ca lucrarile respective au, in sens stiintific, caracter de lucrari stiintifice.

Un alt aspect ce trebuie observat in legatura cu aplicarea prevederilor legale care privesc posibilitatea elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, pentru care se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica sau inventie si inovatie brevetate, este reprezentat de impactul semnificativ generat in legatura cu increderea in actul de justitie. Apare, cu alte cuvinte, contrar interesului public general al societatii, ideea de justitie formala, dat fiind ca legea si organele care administreaza justitia ca serviciu public permit ca persoanele condamnate la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea unor infractiuni sa isi execute pedeapsa in mod formal, fara a fi recuperate social, ci dimpotriva, prin utilizarea abuziva si deturnarea de la scopul reglementarii a anumitor prevederi legale.

In vederea limitarii abuzului de drept al persoanelor private de libertate, dar si a altor aspecte de aplicare necorespunzatoare a prevederilor, care au indepartat aplicarea acestei dispozitii legale de la spiritul reglementarii, avand in vedere, ca in prezent, nu exista o procedura clara pentru a determina caracterul de lucrare stiintifica precum si un organism competent care sa se pronunte asupra acestui caracter, propunem ca solutie legislativa pentru eliminarea problemelor aparute in practica, abrogarea acestor dispozitii din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

Situatia reglementata prin prezenta ordonanta de urgenta consta in inlaturarea de urgenta, din legislatie a unor dispozitii care, au permis, prin litera si spiritul lor deturnarea unei institutii de drept penal, respectiv calcularea pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate, in particular elaborarea de lucrari stiintifice publicate, in vederea acordarii liberarii conditionate, de la scopul avut in vedere de legiuitor la momentul instituirii acesteia. Scopul avut in vedere de legiuitor consta in incurajarea realizarii reintegrarii sociale cât mai rapide si efective a persoanelor aflate in executarea unor pedepse privative de libertate.

Neadoptarea in regim de urgenta a prezentului proiect ar conduce la perpetuarea in randul persoanelor private de libertate a folosirii abuzive a acestui beneficiu de reducere a duratei pedepsei considerate ca executate in vederea acordarii liberarii conditionate, cu consecinte negative asupra scopului si functiilor pedepsei.

(...)

Din numarul mare de lucrari elaborate de catre persoanele aflate in executarea unor pedepse privative de libertate rezulta cu claritate ca aceasta urmaresc exclusiv reducerea pedepsei, ceea ce excede scopului de reeducare al textului aplicat, aspect de natura sa justifice necesitatea si urgentarea solutionarii aspectelor expuse, prin adoptarea unei solutii imediate, respectiv aceea de abrogare a unui text de lege care nu mai raspunde scopului pentru care a fost creat.

Astfel, avand in vedere situatia actuala, care a generat un abuz de drept al persoanelor private de libertate, dar si a altor aspecte de aplicare necorespunzatoare a prevederilor, cu consecinta indepartarii aplicarii acestei dispozitii legale de la spiritul reglementarii, propunem abrogarea dispozitiilor art. 96 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

In acest fel, partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate si/sau a instruirii scolare si formarii profesionale va avea in vedere numai prestarea acelor activitati care pot fi controlate de catre autoritatile statului (fie ele administrative sau jurisdictionale) si care au capacitatea de a evita folosirea abuziva a dispozitiilor legale in vederea obtinerii unui beneficiu formal, nefundamentat de o schimbare reala a comportamentului persoanei condamnate. Cu alte cuvinte, pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, va privi prestarea de munca remunerata, de munca neremunerata, de munca pe timpul noptii ori, dupa caz, participarea la cursurile de scolarizare pentru formele de invatamant general obligatoriu sau la cursurile de calificare ori recalificare profesionala”.

*Cititi aici proiectul de Ordonanta de Urgenta a ministresei Raluca Pruna

*Cititi aici integral nota de fundamentare a Ordonantei de Urgenta