Senatul Romaniei a comis pur si simplu un atentat la democratie cand a adoptat noile legi ale justitiei in calitate de camera decizionala. Motivul il constituie faptul ca Biroul Permanent al Senatului a incalcat regulamentul acestei camere parlamentare, indeplinind o procedura ce intra in atributiile plenului Senatului. Altfel spus: o mana de oameni si-au arogat atributiile unei camere a Parlamentulului, pe care Constitutia il defineste drept „organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”.

Sumbrele concluzii ii apartin avocatului Adrian Toni Neacsu in sesizarea amicus curiae trimisa luni, 7 noiembrie 2022, Curtii Constitutionale a Romaniei, conduse de judecatorul Marian Enache (foto alaturi de presedinta ICCJ Corina Corbu).

Sesizarea se refera la motive de neconstitutionalitate ale tuturor celor trei legi ale justitiei – legi care, amintim, elimina abaterea disciplinara constand in nerespectarea de catre magistrati atat a deciziilor CCR, cat si a celor emise de catre Inalta Curte in dosarele de recurs in interesul legii. CCR este asteptata sa se pronunte miercuri, 9 noiembrie 2022.

Precizam ca argumentele maestrului Neacsu sunt unele strict extrinseci, tinand doar de procedura adoptarii in Senat.

Faptul ca 12 senatori – cati se afla in Biroul Permanent al forului legislativ superior – au hotarat in locul tuturor celor 136 de senatori – cati reuneste plenul – reprezinta o „deturnare a principiului democratiei parlamentare, respectiv comportamentul neloial si neconstitutional al Biroului Permanent al Senatului”, subliniaza Toni Neacsu.

In plus, plenul a avut ocazia sa voteze doar raportul iesit din comisia speciala de avizare a proiectelor de legi ale justitiei, nicidecum fiecare articol in parte din proiecte, reclama Neacsu. Astfel, a fost practic suprimata vocea opozitiei, fiind, prin urmare, incalcat principiul loialitatii constitutionale, sintetizat in literatura de specialitate prin sintagma „majoritatea decide, opozitia se exprima”, mai arata fostul judecator si membru CSM.

Mentionam ca nu doar Adrian Toni Neacsu a trimis sesizare amicus curiae la CCR, ci si Coalitia pentru Apararea Statului de Drept – asociatia avocatei Elena Radu. O gasiti anexata la final, alaturi de sesizarea lui Neacsu.

Redam principalul pasaj din sesizarea amicus curiae elaborata de avocatul Toni Neacsu:

„PROCEDURA DE ADOPTARE A LEGII IN SENAT

Proiectul de lege privind statutul judecatorilor si procurorilor a fost inregistrat la Camera Deputatilor la 01.09.2022 si a fost adoptat in Senat, drept camera decizionala, la data de 17.10.2022. Proiectul de lege intra in domeniul legilor organice, iar in sedinta Biroului Permanent al Camerei Deputatilor din 01.09.2022 s-a aprobat procedura de urgenta.

Sedinta plenului Senatului din data de 17.10.2022, in care fost adoptata legea, s-a desfasurat potrivit prevederilor stabilite prin Hotararea Biroului Permanent al Senatului nr. 37 din 19 septembrie 2022.

Potrivit articolului unic al acesteia, „in perioada 19 septembrie – 31 octombrie 2022, lucrarile Plenului Senatului se desfasoara prin mijloace electronice, in conformitate cu procedura privind desfasurarea sedintelor plenului Senatului prin mijloace electronice, in sistem mixt de prezenta, fizic si online, prevazuta in anexa nr. 1 la Hotararea Biroului permanent nr. 19/2022”.

Anexa nr. 1 la Hotararea Biroului permanent nr. 19/2022, printre alte dispozitii cu caracter tehnic, reglementeaza si elemente fundamentale ale dezbaterii parlamentare, respectiv limitarea luarilor de cuvant, nediscutarea amendamentelor admise sau respinse si exercitarea votului doar asupra raportului comisiei de fond si a initiativei legislative.

Ambele hotarari ale Biroului permanent au fost emise in baza dispozitiilor art. 111, art. 136 alin. (1) si art. 136/1 din Regulamentul Senatului, devenite art. 111, art. 136 alin. (1) si art. 137 dupa republicarea acestuia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 615 din 23.06.2022.

In consecinta, legea a fost adoptata potrivit unei proceduri legislative exceptionale, in care dezbaterea parlamentara a fost drastic limitata, in care nu au existat decat discutii generale asupra proiectelor de lege, fara posibilitatea discutarii sau sustinerii amendamentelor formulate, iar votul nu s-a dat asupra fiecarui articol de lege, ci doar asupra raportului comisiei de avizare si a proiectelor in ansamblu.

Potrivit raportului comisiei sesizate in fond, proiectul de lege fiind un act juridic complex si cu importanta deosebita pentru functionarea statului roman, au fost inregistrate cateva sute de amendamente respinse, trecute in anexa nr. 2, alaturi de cele aproximativ 70 de amendamente admise, trecute in Anexa nr. 1 (1353 de pagini de amendamente).

Daca procedura de dezbatere si legiferare ar fi fost cea prevazuta de Regulamentul Senatului pentru legile organice aflate in procedura de urgenta, atunci dupa dezbaterile generale se discutau modificarile sau completarile la textul proiectului de lege cuprinse in raportul acesteia, care se rezolvau prin vot pe fiecare amendament, iar in cazul amendamentelor respinse de asemenea puteau fi sustinute in plen si supuse votului individual. In cadrul dezbaterilor pe fiecare amendament, admis sau respins, senatorii, initiatorul, precum si reprezentantii comisiei sesizate in fond puteau lua cuvantul. In cazul ca ar fi existat mai multe amendamente de acelasi fel, ele se supuneau la vot individual in ordinea in care au fost prezentate, indiferent ca erau admise sau respinse potrivit raportului comisiei avizatoare. Astfel, potrivit art. 115 alin. 4 din Regulamentul Senatului (...), legile aflate in procedura de urgenta se dezbat potrivit art. 106, care are urmatorul continut:

„Articolul 106

(1) Dupa dezbaterile generale, daca proiectul de lege nu a fost respins si se constata ca prin raportul comisiei sesizate in fond nu s-au operat modificari ori completari la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, raportul si proiectul de lege sau propunerea legislativa se supun in intregime votului final.

(2) In cazurile in care comisia sesizata in fond a operat modificari sau completari la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, cuprinse in raportul acesteia, presedintele consulta Senatul daca sunt observatii la acestea si dezbaterile se fac numai asupra textelor la care se refera aceste observatii si se rezolva prin vot.

(3) In cazurile in care sunt si amendamente respinse de comisie, se dezbat numai cele pentru care senatorul care le-a propus cere sustinerea in plen si se rezolva prin votul majoritatii senatorilor prezenti.

(4) Dupa terminarea dezbaterilor asupra modificarilor si completarilor operate de comisie, raportul, in intregime, se supune votului si, dupa aceasta, proiectul de lege in intregime se supune votului final.

(5) Raportul comisiei sesizate in fond se aproba sau se respinge de Senat cu acelasi cvorum cu care se aproba sau se respinge legea pentru care este intocmit”.

ARGUMENTE PRIVIND NECONSTITUTIONALITATEA EXTRINSECA

1) Argumente pentru admiterea criticilor de neconstitutionalitate ale autorilor obiectiei de neconstitutionalitate prin raportare la procedura de adoptare a legii din sedinta Senatului din 17.10.2022

Desi indica drept motiv de neconstitutionalitate anularea caracterului real al dezbaterii parlamentare in sedinta Senatului din 17.10.2022, asa cum acesta este cerut in art. 74 alin. 5 din Constitutie, autorii obiectiei de neconstitutionalitate nu indica originea reala a acestei deturnari a principiului democratiei parlamentare, respectiv comportamentul neloial si neconstitutional al Biroului Permanent al Senatului, care a extins o procedura exceptionala de dezbatere si adoptare a legilor la o lege organica adoptata in conditii normale.

Mai mult, Biroul Permanent al Senatului, procedand in acest fel, a activat o neconstitutionalitate virtuala a Hotararii nr. 16/2020 pentru completarea Regulamentului Senatului, deja constatata de Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, asa cum vom arata.

Astfel, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, in vederea adoptarii unui act normativ coerent si fundamentat, din punctul de vedere al organizarii procedurii de lucru, Parlamentul trebuie sa dea dovada de suplete si flexibilitate, in limitele Constitutiei si ale regulamentelor parlamentare. (...) Cu alte cuvinte, supletea, celeritatea, flexibilitatea, rationalizarea procedurii parlamentare se realizeaza cu respectarea exigentelor procedurale stabilite prin Constitutie. Marja larga de apreciere a organelor de lucru ale Parlamentului nu poate depasi insa cadrul constitutional existent.

Cadrul regulamentar de adoptare a legilor aflate in procedura de urgenta este prevazut in art. 89 alin 2, art. 94, 113-118 si altele din Regulamentul Senatului. (...) Desfasurarea sedintelor Senatului, respectiv procedura de vot in cazul adoptarii legilor organice in procedura de urgenta sunt reglementate detaliat in prevederile art. 122-148 din Regulament.

Relevant sub aspectul criticilor de neconstitutionalitate formulate sunt prevederile referitoare la dezbaterea pe articole a proiectului legislativ, dezbaterea amendamentelor si supunerea lor la vot in mod distinct, votul final asupra proiectului rezultat din dezbaterea pe articole.

Legea care face obiectul acestei obiectii de neconstitutionalitate a fost adoptata intr-o procedura ad-hoc, neprevazuta de regulament, stabilita de catre Biroul Permanent, care si-a arogat astfel competente de legiferare care constitutional sunt rezervate doar Senatului.

Precizam ca stabilirea procedurii de desfasurare a sedintei din 17.10.2022 prin Hotararea nr. 27 din 19 septembrie 2022 ca fiind in sistem “hibrid”, cu consecinte de limitare a procesului democratic al dezbaterii parlamentare, nu este o simpla problema de aplicare sau interpretare a Regulamentului, care nu ar fi supusa controlului Curtii Constitutionale.

Prin emiterea acestei hotarari, Biroul Permanent s-a substituit Senatului, singurul care, potrivit art. 64 alin. 1, isi poate stabili organizarea si functionarea prin regulament, si in acelasi timp, a condus la exercitarea suveranitatii nationale in nume propriu de catre un grup de persoane (12), membri ai acestei structuri parlamentare, contrar prevederilor art. 2 alin 2 din Constitutie.

Astfel, potrivit art. 111 din Regulament,

“In situatii exceptionale prevazute la art. 136, procedura legislativa aplicabila proiectelor de legi sau propunerilor legislative inscrise pe ordinea de zi este urmatoarea:

a) presedintele de sedinta anunta titlul initiativei legislative supuse dezbaterii;

b) in cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvantul cate un singur reprezentant al fiecarui grup parlamentar pentru maximum doua minute; reprezentatul senatorilor neafiliati poate interveni pentru maximum un minut;

c) dupa incheierea dezbaterilor generale asupra fiecarei initiative legislative inscrise pe ordinea de zi urmeaza votul final. Se vor supune unui singur vot raportul, in intregime, si initiativa legislativa. Aceasta procedura de desfasurare a votului final poate fi modificata de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare”.

In art. 136 sunt prevazute situatiile exceptionale in care procedura legislativa este la randul ei una exceptionala, respectiv epidemiile, pandemiile, fenomenele naturale extreme, cutremure, acte de terorism si alte situatii care fac imposibila prezenta parlamentarilor la sediul Senatului.

In aceste situatii exceptionale, declarate ca atare de Biroul permanent, “sedintele plenului Senatului se vor desfasura prin mijloace electronice, printr-o procedura care va fi stabilita prin hotarare a Biroului permanent al Senatului”.

Rezulta ca in art. 111 s-a prevazut procedura legislativa propriu-zisa, iar prin art. 136 exclusiv procedura de desfasurare a sedintei prin mijloace electronice, adica aspectele tehnice presupuse de situatia exceptionala, care urmeaza sa fie stabilite de Biroul Permanent.

Potrivit art. 137 din Regulament,

„Procedura prevazuta la art. 136 alin. (1) se poate aplica si in alte situatii, pentru o perioada limitata, stabilita prin hotararea Biroului permanent al Senatului si adoptata cu acordul prealabil al Comitetului liderilor grupurilor parlamentare”.

Dupa cum se poate observa extrem de usor, in alte situatii decat cele exceptionale, Biroul permanent al Senatului poate stabili, potrivit art. 137, doar ca sedintele sa se desfasoare tot prin mijloace electronice, acestei sedinte fiindu-i aplicate doar procedurile tehnice adoptate de Biroul Permanent potrivit art. 136, iar nicidecum si procedura legislativa propriu-zisa exceptionala, prevazuta la art. 111.

Ceea ce a fost delegat prin regulament catre Biroul Permanent este exclusiv posibilitatea de a stabili normele tehnice legate de desfasurarea sedintelor prin mijloace electronice, la distanta, respectiv chestiuni care tin de mijlocul electronic folosit, solutia informatica s.a., iar nicidecum procedura propriu-zisa de legiferare, care, potrivit art. 64 alin. 1 din Constitutie, nu poate fi reglementata decat prin Regulamentul Senatului insusi, votat cu majoritatea prevazuta de art. 76 alin. 1 din Constitutie.

De altfel, asupra tuturor acestor aspecte Curtea Constitutionala s-a pronuntat, in sensul aratat, chiar in verificarea constitutionalitatii Hotararii nr. 16/2020 pentru completarea Regulamentului Senatului.

Prin Decizia nr. 156 din 6 mai 2020 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 478 din 05.06.2020) instanta de jurisdictie constitutionala a stabilit ca “delegarea dispusa prin textul regulamentului nu priveste elementele fundamentale ale dezbaterii parlamentare, ci aspecte tehnice ce tin de modul de desfasurare a sedintelor comisiilor permanente sau a sedintelor de plen”, aratand in acelasi timp ca prin aceasta delegare nu se incalca principiul constitutional al pluralismului politic prevazut de art. 8 din Constitutie dar doar in masura in care Biroul permanent nu va actiona cu incalcarea normelor de loialitate constitutionala si, prin actul adoptat, nu va afecta elementele fundamentale ale dezbaterii parlamentare generic exprimate in principiul „opozitia se exprima, iar majoritatea decide”, prezumand ca „orice entitate, inclusiv Biroul permanent, va actiona cu respectarea normelor de loialitate constitutionala, astfel ca nu va depasi limitele delegarii acordate si va adopta acte neconstitutionale”. (...)

Prezumtia de comportament loial constitutional a fost incalcata in mod flagrant de catre Biroul Permanent atunci cand:

a) prin Hotararea nr. 37 din 19 septembrie 2022 a prevazut ca procedura de legiferare pentru sedinta din 17.10.2022 va fi aceea prevazuta la anexa nr. 1 la Hotararea Biroului Permanent nr. 19/2022, precum si

b) atunci cand prin aceasta ultima hotarare a reglementat o procedura de legiferare neprevazuta si nereglementata de Regulament (sistem mixt de prezenta, fizic si online) si a extins procedura exceptionala de legiferare aratata la art. 111 si la alte situatii decat cele exceptionale aratate explicit in art. 136, depasind astfel limitele delegarii.

2. Argumente suplimentare pentru admiterea criticilor de neconstitutionalitate ale autorilor obiectiei de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 76 alin. 3 din Constitutie

Potrivit art. 76 alin. 3 din Constitutia Romaniei, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere.

Pe langa obligativitatea regulamentelor, din acest text rezulta si cerinta constitutionala ca legile aflate in procedura de urgenta sa fie adoptate doar potrivit Regulamentului adoptat in virtutea autonomiei parlamentare prevazute de art. 64 alin.1. O lege organica aflata intr-o procedura de urgenta nu poate fi adoptata decat in conditiile prevazute expres si detaliat in Regulamentul Senatului.

Asa cum am aratat, PL-x nr. 440/2022 nu a fost adoptat potrivit procedurii de urgenta prevazute in Regulamentul Senatului, ci potrivit unei proceduri exceptionale ad-hoc stabilite de Biroul Permanent, cu depasirea competentelor sale de reglementare.

Asa cum chiar Curtea Constitutionala a decis, “procedura de urgenta are in vedere doar termenele stabilite prin Regulament, respectiv reducerea lor la minimul posibil in functie de urgenta legii promovate. Asadar, temporalitatea este trasatura de baza a procedurii de urgenta. Aceasta constatare reprezinta o dezvoltare a jurisprudentei Curtii Constitutionale in privinta obligatiei Parlamentului de a respecta termenele regulamentare prin raportare la art.75 din Constitutie si de a deroga de la termenele generale prin raportare la art.76 alin.(3) din Constitutie”. (...)

In cauza de fata, Senatul nu a aplicat nici macar procedura de urgenta, ci o procedura exceptionala, creata abuziv de Biroul Permanent prin depasirea atributiilor sale strict organizatorice.

3. Argumente suplimentare pentru admiterea criticilor de neconstitutionalitate ale autorilor obiectiei de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 69 alin. 1, art. 74 si art. 75 din Constitutie

Apreciem ca in analiza textelor din Constitutie aratate ca fiind incalcate de catre autorii obiectiei nu se poate face abstractie de alte texte constitutionale cu care acestea sunt in legatura indestructibila.

Astfel, prin modul de desfasurare a sedintei Plenului Senatului din data de 17.10.2022 si de adoptare a legii, au fost incalcate flagrant garantiile constitutionale privind procedura de adoptare a legilor, asa cum sunt prevazute in art. 74 alin. 1 din Constitutie, sub aspectul dreptului la dezbatere, a dreptului de sustinere amendamente si a principiului „majoritatea decide, opozitia se exprima”.

Au mai fost incalcate prevederile art. 1 alin. 5 referitor la principiul legalitatii si suprematia Constitutiei, art. 2 sub aspectul substituirii Biroului Permanent organului reprezentativ care exercita legitim suveranitatea nationala, art. 8 referitor la pluralismul politic, precum si art. 64 alin 1, potrivit caruia organizarea si functionarea Senatului se stabileste doar prin regulament propriu, nu prin acte ale structurilor componente.

Respectarea art. 75 si a art. 76 alin.(3) din Constitutie reprezinta fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament si care, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei intre cei ce exercita suveranitatea nationala. Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare printr-un abuz de competenta, fara a respecta prevederile constitutionale exprese in acest sens, denota o atingere adusa insesi unei valori fundamentale a statului, si anume caracterului sau democratic.

Dezbaterile parlamentare in forma lor comuna / generala sunt in mod intrinsec legate de democratie, astfel ca orice abatere de la aceasta trebuie sa fie realizata numai in conditiile si limitele stabilite prin Constitutie. Nesocotirea acestei valori supreme plaseaza destinatarul normei juridice intr-o situatie de perpetua insecuritate juridica. Asadar, desi la o prima vedere pare ca Senatul nu a respectat doar un aspect procedural, poate formal, in realitate, consecintele pe care aceasta neregularitate le implica sunt grave, afectand ideea de democratie si de securitate juridica in substanta lor.

Totodata, astfel cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, (...) „in domeniul dreptului parlamentar, principala consecinta a naturii elective a mandatului reprezentativ si a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat in mod sugestiv «majoritatea decide, opozitia se exprima». Majoritatea decide, intrucat, in virtutea mandatului reprezentativ primit de la popor, opinia majoritara este prezumat ca reflecta sau corespunde opiniei majoritare a societatii. Opozitia se exprima, ca o consecinta a aceluiasi mandat reprezentativ care fundamenteaza dreptul inalienabil al minoritatii politice de a-si face cunoscute optiunile politice si de a se opune, in mod constitutional si regulamentar, majoritatii aflate la putere. Aplicarea principiului «majoritatea decide, opozitia se exprima» asigura, pe de o parte, legitimitatea guvernarii si, pe de alta parte, conditiile pentru realizarea alternantei la guvernare”.

Regula majoritatii implica, in mod necesar, in cadrul procedurilor parlamentare, evitarea oricaror mijloace care ar conduce la o manifestare abuziva din partea majoritatii sau a oricaror mijloace obstructioniste care ar avea drept scop impiedicarea desfasurarii normale a procedurii parlamentare. (...)

Or, principiul „majoritatea decide, opozitia se exprima” implica, in mod necesar, un echilibru intre necesitatea de exprimare a pozitiei minoritatii politice cu privire la o anumita problema si evitarea folosirii mijloacelor de obstructie, in scopul asigurarii, pe de o parte, a confruntarii politice din Parlament, deci a caracterului contradictoriu al dezbaterilor, si, pe de alta parte, a indeplinirii de catre acesta a competentelor sale constitutionale si legale.

Cu alte cuvinte, parlamentarii – fie ca provin din randul majoritatii, fie ca provin din cel al opozitiei – trebuie sa se abtina de la exercitarea abuziva a drepturilor procedurale si sa respecte o regula de proportionalitate, de natura sa asigure adoptarea deciziilor ca urmare a unei dezbateri publice prealabile. Atat in procesul legislativ, cat si in activitatea de control parlamentar asupra Guvernului sau in realizarea celorlalte atributii constitutionale, parlamentarii, in exercitarea mandatului, sunt, potrivit prevederilor art. 69 alin.(1) din Legea fundamentala, „in serviciul poporului”. Dezbaterea parlamentara a problemelor importante ale natiunii trebuie sa asigure respectarea valorilor supreme consacrate de Legea fundamentala, precum statul de drept, pluralismul politic si democratia constitutionala.

Acesta este motivul pentru care Curtea Constitutionala a considerat ca „este necesara exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si obligatiilor constitutionale atat de catre majoritatea, cat si de minoritatea parlamentara, precum si cultivarea unei conduite a dialogului politic, care sa nu excluda aprioric consensul, chiar daca motivatiile sunt diferite, atunci cand miza este interesul major al natiunii”. (...)

Tot astfel, prin aceeasi Decizie nr. 156 din 6 mai 2020, Curtea Constitutionala a aratat ca atributia Biroului permanent de a stabili procedura tehnica de desfasurare a sedintelor in sistem electronic nu vizeaza exercitarea suveranitatii nationale sau exercitarea suveranitatii in nume propriu de catre un grup, constituit in Biroul permanent al unei Camere, dar doar in masura in care acesta se limiteaza la luarea acestei decizii ca fiind o „masura tehnica si urgenta care asigura continuitatea functionarii Parlamentului, premisa necesara exercitarii suveranitatii nationale de catre Parlament”.

Cum Biroul Permanent a stabilit o procedura propriu-zisa de legiferare, cu caracter exceptional, cu limitarea dezbaterii parlamentare, contrar prevederilor art. 64 alin. 1 si 76 din Constitutie si prevederilor Regulamentului Senatului, acesta s-a comportat practic ca insusi Senatul, exercitand astfel in nume propriu suveranitatea nationala, contrar art. 2 din Constitutie, potrivit caruia suveranitatea se exercita doar prin organele reprezentative constituite prin alegeri.

Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, art. 74 din Constitutie privind initiativa legislativa acopera si dreptul de a depune, dezbate si sustine amendamente de catre senatori si deputati. (...) Prin decizia suscitata nr. 156 din 6 mai 2020, Curtea Constitutionala a stabilit ca „procedura de desfasurare a sedintei prin mijloace electronice reprezinta, astfel cum s-a aratat, un set de masuri cu caracter organizatoric, care nu vizeaza dreptul senatorilor de a depune amendamente, drept intrinsec legat de mandatul de putere publica cu care acestia sunt investiti” (paragraf 42).

In realitate insa, intrucat Biroul permanent a reglementat ca pentru situatii exceptionale chiar elementele fundamentale ale dezbaterii parlamentare, dreptul senatorilor de a sustine amendamentele si de a vota asupra lor potrivit procedurii de adoptare a legilor in regim de urgenta a fost anulat, fiind astfel incalcata si aceasta componenta a art. 74 alin. 1 din Constitutie.

In concluzie, legea privind statutul judecatorilor si procurorilor, astfel cum a fost adoptata in sedinta plenului Senatului din 17.10.2022, nu este rezultatul unui proces democratic parlamentar, corespunzator rolului constitutional al Parlamentului de unica autoritate legiuitoare a tarii si in considerarea suveranitatii nationale exercitate in persoana fiecarui parlamentar, ci a unei actiuni neconstitutionale de anulare a democratiei parlamentare”.

* Cititi aici intreaga sesizare a avocatului Adrian Toni Neacsu

* Cititi aici sesizarea amicus curiae trimisa de CASD