Sentinta rusinoasa pentru Consiliul Superior al Magistraturii. CSM a incalcat in mod evident legea in momentul in care a refuzat sa organizeze alegeri pentru locul vacantat dupa pensionarea judecatoarei Mariana Ghena si ocupat in prezent de interimarul Marian Buda (foto), devenit intre timp presedintele Consiliului. Nesocotirea legii a fost semnalata in premiera de Lumea Justitiei, inca din primavara acestui an, pentru ca ulterior dezvaluirile Luju sa fie confirmate de judecatorul Robert Iulian Tunsu de la Curtea de Apel Targu Mures.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate sentinta nr. 66 din 9 septembrie 2022, pronuntata in dosarul 148/43/2022, prin care judecatorul Tunsu a obligat CSM sa organizeze alegeri la Inalta Curte pentru locul ocupat in prezent de Marian Buda, ca interimar, urmand ca instanta suprema sa isi desemneze un reprezentant in CSM cu mandat definitiv, pana la terminarea actualului Consiliu, reprezentant care poate fi chiar Marian Buda. Este o solutie pronuntata in urma unei actiuni introduse in instanta de opozitia din CSM formata din judecatorii Andrea Chis, Gabriela Baltag, Evelina Oprina si Mihai Balan, si procurorii Cristian Mihai Ban, Florin Deac si Tatiana Toader.

Inainte de a prezenta argumentele judecatorului Robert Iulian Tunsu de la Curtea de Apel Targu Mures, amintim ca legea este clara in legatura cu ce se intampla in caz de vacantare a unui loc in CSM. Astfel, art. 57 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii prevede in mod imperativ ca in cazul vacantarii unui loc in CSM, acesta este ocupat ca interimar de urmatorul magistrat clasat la ultimele alegeri pentru Consiliu, urmand sa se organizeze alegeri pentru desemnarea unui reprezentat cu mandat definitiv din partea instantei al carei reprezentant in CSM a vacantat locul. In cazul nostru, judecatoarea Mariana Ghena a iesit la pensie in ianuarie 2022, in locul sau venind ca interimar Marian Buda, in februarie 2022, cel care s-a clasat urmatorul dupa Mariana Ghena la alegerile pentru CSM organizate in 2016, insa CSM a refuzat sa organizeze alegeri la ICCJ pentru desemnarea unui reprezentant cu mandat plin in Consiliu.

Art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

„(1) In cazul incetarii calitatii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii inainte de expirarea mandatului, pentru locul ramas vacant se organizeaza noi alegeri, potrivit procedurii prevazute de lege.

(2) Pana la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecatorul sau procurorul care a obtinut numarul urmator de voturi in cadrul alegerilor desfasurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, dupa caz, art. 19. (3) in cazul prevazut la alin. (1), persoana aleasa pentru ocuparea locului vacant isi exercita calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat ramas pana la expirarea termenului de 6 ani”.

Apararea CSM nu a tinut

Revenind la sentinta judecatorul Robert Iulian Tunsu de la Curtea de Apel Targu Mures, aceasta stabileste fara echivoc faptul ca CSM a refuzat in mod nejustificat sa aplice legea si sa organizeze alegeri pentru locul vacantat de Mariana Ghena si ocupat ca interimar de Marian Buda. Iar asta pentru ca art. 57 din Legea 317/2004 este imperativ si nu lasa loc de alte interpretari.

Judecatorul Tunsu a respins apararea Consiliului, care a sustinut ca nu a organizat alegeri pe motiv ca mai sunt doar cateva luni din mandatul actualului Consiliu Superior al Magistraturii si ca se impune functionarea pana la final cu un membru interimar. Totodata, CSM a invocat faptul ca si in trecut au existat situatii asemanatoare si nu s-au mai organizat alegeri. Cu alte cuvinte, daca legea s-a incalcat in trecut, se poate incalca si in prezent.

In plus, judecatorul Tunsu subliniaza faptul ca CSM a avut timp la dispoztie sa organizeze alegeri, in conditiile in care vacantarea s-a produs in luna ianuarie 2022, iar organizarea acestor alegeri nu presupunea un efort mare avand in vedere ca vorbim doar despre o singura instanta, si anume Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Buda semneaza, Buda profita

Sentinta Curtii de Apel Targu Mures a fost atacata cu recurs de Consiliul Superior al Magistraturii la Inalta Curte de Casatie si Justitie. CSM cere casarea in parte a sentintei, admiterea inadmisibilitatii actiunii opozitiei din Consiliu si respingerea acesteia. Problema nu este recursul CSM, intrucat e un drept al Consiliului si era de asteptat sa recurga la acest demers.

Problema este ca recursul este semnat de presedintele CSM Marian Buda (vezi facsimil), in numele Consiliului, desi eventuala desfiintare a sentintei ii profita fix lui Buda. Mai exact, in cazul in care ICCJ va admite recursul CSM, atunci Marian Buda va ramane membru CSM pana la finalul mandatului actualului Consiliu, chiar daca este interimar, si in pofida legii care stabileste clar organizarea de noi alegeri pentru locul vacant. Adica Buda semneaza un recurs care i-ar putea aduce o situatie favorabila din punct de vedere personal, in conditiile in care si-ar putea pierde locul in CSM daca s-ar organiza alegeri pentru locul vacant (asa cum a decis CA Targu Mures), iar la ele s-ar inscrie si un alt candidat. Adica Buda semneaza o actiune prin care incearca impiedicarea organizarii unor alegeri in urma carora ar putea ramane fara locul din CSM.

Pe de alta parte, CSM ar putea replica prin faptul ca Marian Buda nu a facut altceva decat sa semneze recursul CSM intrucat este presedinte al institutiei. Totusi, exista posibilitatea ca Buda sa delege aceasta sarcina catre vicepresedintele CSM, procurorul Nicolae Solomon. In acest context, interesant de vazut este cine a decis declararea recursului, mai precis daca a existat o hotarare luata la nivelul Consiliului (evident de catre majoritate) sau recursul a fost inaintat strict ca urmare a vointei lui Marian Buda.

Iata un fragment din sentinta judecatorului Robert Iulian Tunsu de la Curtea de Apel Targu Mures (documentul este atasat integral la finalul articolului):

“In ceea ce priveste solicitarea de obligarea a Consiliului la demararea procedurii pentru alegerea unui membru al CSM din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtea retine ca in mod nejustificat Consiliul a decis sa nu organizeze alegeri pentru acest loc vacant.

Astfel, potrivit art. 57 din legea 317/2004:

(1) In cazul incetarii calitatii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii inainte de expirarea mandatului, pentru locul ramas vacant se organizeaza noi alegeri, potrivit procedurii prevazute de lege.

(2) Pana la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecatorul sau procurorul care a obtinut numarul urmator de voturi in cadrul alegerilor desfasurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, dupa caz, art. 19.

Curtea retine ca acest text de lege are caracter imperativ si nu lasa loc de o alta interpretare in sens contrar.

Astfel, in exercitarea atributiilor sale, Consiliul este supus principiului legalitati, iar

deciziile pe care le ia trebuie sa fie congruente cu prescriptiile legale care ii permit

desfasurarea activitatii in aceste limite prestabilite.

Din aceasta perspectiva, Consiliul poate alege solutia cea mai potrivita dintre mai multe posibilitati alternative, dar acest comportament trebuie manifestat in limitele permise de lege.

Atunci cand dispozitia legala este imperativa si nu permite manifestarea competentei decizionale pe considerente de oportunitate, ea trebuie respectata fara posibilitatea de alegere a unei alte solutii.

Consiliul a justificat, prin intampinare, pozitia acestuia, de a refuza organizarea alegerilor pe considerente de oportunitate si a aratat ca in intervalul mic de timp ramas la dispozitie nu se mai pot organiza noi alegeri, astfel incat se impune continuarea functionarii Consiliului cu membru interimar. De asemenea, a aratat ca au mai existat situatii asemanatoare cu cea din speta, cand nu s-au organizat alegeri, desi mandatul unui membru a expirat inainte de termen.

Aceasta motivare este criticabila din cel putin doua aspecte.

Astfel, in primul rand, astfel cum s-a aratat mai sus, conduita Consiliului in cazul vacantarii unui loc nu este lasata la aprecierea acestuia, ci este reglementata direct de art. 57 al. 1 din legea 317/2004, care stabileste ca in cazul incetarii calitatii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii inainte de expirarea mandatului, pentru locul ramas vacant se organizeaza noi alegeri, potrivit procedurii prevazute de lege.

Se observa astfel ca textul de lege foloseste sintagma 'se organizeaza' si nu 'se pot organiza'. In aceste conditii, conduita Consiliului a fost deja prestabilita de legiuitor, care a decis ce se intampla in cazul vacantei mandatului unui membru al Consiliului. Oportunitatea invocata de Consiliu este posibilitatea de a alege o solutie adecvata situatiei, dar in cazul de fata solutia a fost deja instituita legal prin art. 57 al. 1 mai sus citat.

Aceste considerente leaga inclusiv instanta de judecata, care trebuie sa se supuna acestei prescriptii legale si nu are alta posibilitate in afara obligarii Consiliului sa dea cuvenita relevanta solutiei retinute mai sus.

In al doilea rand, trebuie observat ca la data de 22 decembrie 2021, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a Marianei Ghena, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar la data de 3 ianuarie 2022, Klaus Iohannis, Presedintele Romaniei, a semnat decretul nr. 1/03.01.2022, publicat in Monitorul Oficial nr. 3/3.01.2022, privind eliberarea acesteia din functie.

Astfel, vacanta functiei doamnei judecator Mariana Ghena a fost cunoscuta Consiliului cu cel putin un an de zile inainte de ajungerea la termen a mandatului actualului Consiliu, iar organizarea alegerilor ar fi fost necesara doar la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Organizarea alegerilor la o singura instanta presupune prin natura situatiei un efort mai mic decat organizarea alegerilor pe palierul unei intregi categorii de instante de acelasi grad. Dupa cum s-a aratat mai sus, nu este in caderea instantei sa analizeze solutia Consiliului din punct de vedere a oportunitatii acesteia, cata vreme dispozitia legala imperativa stabileste conduita de urmat. Totusi, deoarece paratul a invocat acest argument si instanta este datoare sa raspunda apararilor formulate, constata totusi ca in situatia particulara dedusa judecatii, intervalul de timp de un an de zile, coroborat cu necesitatea organizarii alegerilor doar la o singura instanta, nu presupune un efort organizatoric complicat, de lunga durata sau insurmontabil in perioada de timp data, astfel incat acest argument, care nu a fost furnizat la momentul luarii deciziei si a fost adus pentru prima oara doar prin intampinarea depusa la dosar, nu poate fi primit.

In plus, existenta unei practici neconforme cu lege nu creeaza dreptul si nu valideaza o decizie ulterioara neconcordanta cu normele juridice mai sus citate”.