Judecatoarea Adriana Ispas de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a sters pe jos cu procurorii de la Parchetul General care timp de cinci ani au stat cu fundul pe dosarul paraditorilor Ciprian Man (foto 1 stanga) si Cristian Ardelean (foto 1 dreapta) de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate incheierea din 27 mai 2024, prin care magistrata ICCJ a dispus ca Parchetul Inaltei Curti sa redeschida ancheta fata de procurorii Man si Ardelean in dosarul format dupa ce avocatul Razvan Doseanu a publicat o discutie in care cei doi discutau despre „linistirea” unor judecatori din judetul Bihor. Veti vedea cum judecatoarea Ispas a constatat ca PICCJ pur si simplu a tinut dosarul la sertar, neadministrand nicio proba timp de cinci ani si clasand cauza din pix, doar pe baza unor simple consideratii teoretice.

Amintim ca in 27 iunie 2023, procurorul Marcel Sandu de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a clasat dosarul in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala: „fapta nu exista”. Solutia a fost mentinuta prin ordonanta din 25 august 2023 a procuroarei Adriana-Denisa Cristodor, adjuncta (actualmente sefa) Sectiei de urmarire penala si criminalistica a PICCJ. Iar la 27 mai 2024, judecatoarea suprema Adriana Ispas a redeschis ancheta, admitand plangerea Asociatiei Romanian Community Coalition, organizatia non-guvernamentala a europarlamentarului Cristian Terhes.

De asemenea, judecatoarea Ispas a taxat pozitia procuroarei Cristodor, care, in ordonanta prin care a mentinut clasarea subalternului Marcel Sandu, a scris ca ONG-ul lui Terhes n-ar fi avut interesul – in sensul Codului de procedura penala – de a ataca o clasare, chiar daca acea clasare a fost emisa intr-un dosar format ca urmare a unui denunt depus de catre acelasi ONG (click aici pentru a citi).

Incheiem, amintind ca Romanian Community Coalition (Coalitia Romanilor pentru Combaterea Coruptiei) a fost reprezentata la Inalta Curte de catre avocata Corina Popescu (foto 2).

Iata principalul pasaj din incheierea judecatoarei Adriana Ispas:

„Examinand ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul de urmarire penala, in conformitate cu dispozitiile art. 341 alin. 51 din Codul de procedura penala, precum si prin prisma criticilor concrete formulate de petenta, judecatorul de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca plangerea este fondata, pentru considerentele expuse in continuare.

Potrivit dispozitiilor art. 340 alin. 1 din Codul de procedura penala:

'Persoana a carei plangere impotriva solutiei de clasare, dispusa prin ordonanta sau rechizitoriu, a fost respinsa conform art. 339 poate face plangere, in termen de 20 zile de la comunicare, la judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta'.

Prealabil, exceptia lipsei calitatii petentei de a formula plangere ridicata de catre procuror nu este intemeiata deoarece, pe de o parte, petenta a fost apreciata ca persoana vatamata pe tot parcursul urmaririi penale, iar pe de alta parte, are legitimitate procesuala.

Conform prevederilor art. 336 alin. (1) din Codul de procedura penala:

'Orice persoana poate face plangere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime', iar conform art. 339 alin. (6):

'Dispozitiile art. 336-338 se aplica in mod corespunzator'.

Din dosarul de urmarire penala, rezulta ca petenta Romanian Community Coalition a depus plangere penala la data de 4 ianuarie 2019, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, prin care a solicitat efectuarea de cercetari cu privire la comiterea infractiunilor de constituirea unui grup infractional organizat (art. 367 din Codul penal), represiune nedreapta (art. 283 din Codul penal), cercetare abuziva (art. 280 din Codul penal), abuz in serviciu (art. 297 din Codul penal), santaj (art. 207 din Codul penal), complicitate la uzurpare de calitati oficiale (art. 48 rap la art. 258 din Codul penal), omisiunea sesizarii (art. 267 din Codul penal), fals intelectual (art. 321 din Codul penal) si uz de fals(art. 323 din Codul penal) fals intelectual' (art. 321 din Codul penal) si 'uz de fals' (art. 323 din Codul penal) de catre un grup de procurori din cadrul D.N.A. – S.T. Oradea, prin aceea ca premeditau, planuiau, organizau si coordonau actiuni in vederea influentarii judecatorilor de la Tribunalul Bihor si Curtea de Apel Oradea. In sustinerea plangerii, petenta a atasat inregistrarea ambientala a unei discutii difuzata in spatiul public la data de 3 ianuarie 2019;procedand la transcrierea acesteia, procurorul a stabilit ca in luna ianuarie 2018, in cadrul unei discutii, la sediul D.N.A. – S.T. Oradea, procurorii Man Ciprian Florentin, Ardelean Cristian Marius, Pantea Cosmin, Muntean Adrian si Rus Lucian au planuit sa actioneze impotriva judecatorilor indezirabili, hotarand sa dispuna trimiterea in judecata a unor judecatori din cadrul instantelor bihorene cu scopul evident de a-i intimida pe toti ceilalti magistratii judecatori si de a-i determina sa pronunte solutii contrare prevederilor legale si probatoriului din cauzele penale pe care le judecau si cu care au fost investiti de catre D.N.A. – S.T. Oradea.

In cuprinsul ordonantei de clasare nr. 90/P/2022 din 27 iunie 2023 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica, se observa ca in procurorul a mentionat ca petenta Romanian Community Coalition a formulat plangere penala, considerand astfel ca este o persoana vatamata, aspect intarit si de masura de a i se comunica ordonanta de clasare, fiind informata si despre dreptul de a formula plangere in termen de 20 de zile, precizand 'solutia se comunica persoanelor vatamate si suspectilor'.

Prin urmare, cadrul procesual sub aspectul partilor a fost stabilit de organul de urmarire penala, acesta atribuindu-i petentei Romanian Community Coalition calitatea de persoana vatamata.

In acelasi sens, se are in vedere ca plangerea contine elementele prevazute de art.289 din Codul procedura penala, iar procurorul a dispus inceperea urmaririi penale la plangerea persoanelor vatamate printre care si petenta, fara a recalifica plangerea acesteia ca denunt conform art.290 din Codul de procedura penala sau ca s-ar fi sesizat din oficiu in conditiile art.292 din Codul de procedura penala.

In alta ordine de idei, legiuitorul a prevazut si dreptul oricarei persoane de a face plangere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime- art. 336 alin. (1) din Codul de procedura penala.

Ca atare, se pune problema legitimitatii procesuale active a petentei ca persoana ale carei interese legitime sunt vatamate, putand ataca solutiile de clasare dispuse de procuror.

Romanian Community Coalition este 'Coalitia romanilor pentru combaterea coruptiei', organizatie infiintata in anul 2014 de catre romani din Statele Unite, inregistrata in statul California cu scopul de a sprijini statul de drept, consolidarea democratiei, lupta impotriva coruptiei, independenta justitiei si respectarea drepturilor omului din Romania; activitatea organizatiei este diversificata de la implicarea pentru imbunatatirea legilor justitiei, codurilor (participand la lucrarile Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei) pana la sustinerea independentei justitiei, respectarii drepturilor fundamentale, fiind de un larg interes public.

Totodata, consacrate prin legea fundamentala (art.124 din Constitutie), independenta, impartialitatea si integritatea judecatorului sunt obligatii ale acestuia, insa, cu precadere, sunt garantii instituie in favoarea persoanelor pentru un proces echitabil.

Ca atare, urmarind respectarea statului de drept, a independentei justitiei, precum si a atributelor esentiale judecatorului pentru protejarea garantiilor justitiabililor la un proces corect, este justificat interesul petentei atat pentru sesizarea faptelor de imixtiune in actul de justitie, cat si in modul de sanctionare a acestora.

In concluzie, judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti constata ca petenta Romanian Community Coalition are calitatea procesuala activa de a ataca solutia de clasare dispusa de procuror, in raport, cu dispozitiile art. 336 alin.(1) cu referire la art. 339 alin. (4) si (6) si art. 340 alin. (1) din Codul de procedura penala.

Trebuie precizat ca, in conditiile in care judecatorii au obligatia de rezerva, respectiv de a evita situatiile conflictuale, cu atat este mai importanta recunoasterea legitimitatii unei organizatii neguvernamentale de a se adresa organelor judiciare impotriva actelor ilegale de influentare a acestora, mai ales a celor initiate de participantii la procesul penal.

In continuare, judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie retine ca plangerea, intemeiata pe dispozitiile art. 340 din Codul de procedura penala, prin care persoana nemultumita critica solutia data in procedura reglementata de art. 336 – art. 339 din Codul de procedura penala, are, intre altele, natura juridica a unei cai de atac si vizeaza controlul judecatoresc asupra solutiei pronuntate de procuror sub aspectul legalitatii si temeiniciei acesteia.

Rolul judecatorului de camera preliminara in aceasta procedura este de a examina daca aspectele sesizate de petenta prin plangerea penala formulata au fost verificate de organele de urmarire penala, prin administrarea unor mijloace de proba, iar solutia de clasare dispusa de procuror este sustinuta prin continutul acestora. In lipsa unor astfel de cercetari din partea organelor de urmarire penala, judecatorul de camera preliminara sesizat cu plangere, in temeiul art. 340 din Codul de procedura penala, nu poate realiza un real control al solutiei de clasare.

Reglementand obiectul urmaririi penale, dispozitiile art. 285 din Codul de procedura penala stabilesc ca acesta consta in strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii, identificarea persoanelor care au savarsit o infractiune si stabilirea raspunderii penale a acestora; lamurirea aspectelor care conduc la aflarea adevarului in procesul penal, fiind posibila doar prin intermediul administrarea probelor, in acceptiunea data de art. 97 alin. (1) din Codul de procedura penala.

Deopotriva, din dispozitiile art. 327 din Codul de procedura penala, rezulta ca procurorul rezolva o cauza penala fie prin emiterea rechizitoriului, fie a unei ordonante de clasare sau de renuntare la urmarire, doar dupa ce constata ca urmarirea penala este completa si exista probele necesare si legal administrate, cu respectarea dispozitiilor care garanteaza aflarea adevarului.

In dosarul penal nr. 1/04.01.2019, petenta Romanian Community Coalition a formulat plangere penala la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, privind savarsirea infractiunilor de 'constituirea unui grup infractional organizat' (art. 367 din Codul penal), 'represiune nedreapta' (art. 283 din Codul penal), 'cercetare abuziva' (art. 280 din Codul penal), 'abuz in serviciu' (art. 297 din Codul penal), 'santaj' (art. 207 din Codul penal), complicitate la 'uzurpare de calitati oficiale' (art. 48 rap la art. 258 din Codul penal), 'omisiunea sesizarii' (art. 267 din Codul penal), 'fals intelectual' (art. 321 din Codul penal) si 'uz de fals' (art. 323 din Codul penal).

Prin ordonanta nr. 1/2019/04.01.2019, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus inceperea urmaririi penale in rem cu privire la savarsirea infractiunilor de 'santaj, cercetare abuziva, abuz in serviciu, inducerea in eroare a organelor judiciare, grup infractional organizat', reunind si plangerile penale depuse de catre persoanele vatamate Secara Coriolan si Secara Nela, Cioflan Adina Claudia, respectiv dosarele penale formate la sesizarea persoanelor vatamate Galea Ovidiu (dosarul nr. 590/P/2019), Patraus Mihaela Elvira (dosar nr. 74/P/2018); iar, ca urmare a desfiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, dosarul a fost inregistrat sub nr. 90/P/2022 la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fiind solutionat prin ordonanta din 27.06.2023 de clasarea cauzei.

Din examinarea actelor dosarului, reiese ca in cauza s-au administrat ca probe:

- audierea intimatilor;

- ascultarea ca martori a judecatorilor care au depus plangeri penale in dosarele penale reunite, precum si a altor judecatori si procurori, respectiv martorii: Andrei Remus Daniel (declaratia din 22.01.2019), Soane Laura Mihaela (declaratia din 06.05.2019), Musta Ovidiu Petru (declaratia din 06.05.2019), Cioflan Adina (declaratia din 06.05.2019), Mascas Aurel (declaratia din 06.05.2019), Roman Florica (declaratia din 07.05.2019), Cuc Raluca Beatrix (declaratia din 07.05.2019), Morar-Herlea Aurelia-Claudia (declaratia din 07.05.2019), Filimon Marcela Olimpia (declaratia din 08.05.2019), Berindei Olimpiu Daniel (declaratia din 08.05.2019), Filimon Florin Ioan (declaratia din 08.05.2019), Vidican Denisa Daniela (declaratia din 08.05.2019), Galea Ovidiu (declaratia din 08.05.2019), Muntean Adrian Valentin (declaratia din 09.01.2019), Man Ciprian Florentin (declaratia din 09.01.2019), Ardelean Cristian Marius (declaratia din 09.01.2019), Pantea Ioan Cosmin (declaratia din 09.01.2019), Rus Lucian Claudiu (declaratia din 09.01.2019), Antik Levente Farkas (declaratia din 09.05.2019), Udroiu Mihail (declaratia din 09.05.2019), Cioflan Adina (declaratia din 09.05.2019), Puscas Mircea (declaratia din 09.05.2019), Patraus Elvira-Mihaela (declaratia din 09.05.2019), Micle Laura Isabela (declaratia din 09.05.2019), Popa Vasile Constantin (declaratia din 10.05.2019);

- inregistrarea ambientala a unei discutii ce s-a purtat in luna ianuarie

2018, in sediul D.N.A. – S.T. Oradea, difuzata in spatiul public la data de 3 ianuarie 2019 si procesul- verbal de transcriere a inregistrarii ambientale;

- procesul-verbal de efectuare a perchezitiei informatice din 16.10.2019,

-procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice din 07.03.2022.

Insa procurorul a dispus solutia de clasare fara a argumenta in fapt si in drept, fara sa raspunda criticilor formulate de petenta Romanian Community Coalition din perspectiva conditiilor de tipicitate ale infractiunilor pentru care s-a solicitat efectuarea de cercetari.

Judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti constata ca procurorul, pe baza actelor si a materialului din dosarul de urmarire penala, s-a limitat doar la a stabili baza factuala (si aceasta partial), formandu-si convingerea ca faptele nu exista numai in raport cu inregistrarea ambientala depusa de catre petenta.

Desi dosarele reunite s-au format in etape, la date diferite, in masura depunerii plangerilor de catre persoanele vatamate, in ordonanta atacata, situatia de fapt nu este prezentata in concret in relatie cu obiectul fiecarei cauze, chiar daca incadrarile juridice erau asemanatoare, asa incat nu se pot verifica acuzatiile cercetate, probele administrate in dovedirea unora sau altora si, pe cale de consecinta, legalitatea solutiei adoptate, temeiurile acesteia. Or, in acest sens, simpla lecturare a plangerilor penale evidentiaza lipsa identitatii de obiect intre sesizarea petentei si cea depusa de persoanele vatamate Patraus Mihaela Elvira, care reclamase faptele in anul 2018 (dosar nr. 359/P/2018), si Cioflan Adina, care a solicitat efectuarea de cercetari penale privind solutionarea unor cauze (dosar nr. 1/P/2019).

De asemenea, fara a motiva, organul de urmarire penala nu a inceput urmarirea penala sub aspectul savarsirii infractiunilor de 'represiune nedreapta, complicitate la uzurpare de calitati oficiale, omisiunea sesizarii, fals intelectual si uz de fals', nu a efectuat niciun act de urmarire penala cu privire la aceste fapte, iar din continutul ordonantei de clasare nu reiese solutia care s-ar fi dispus cu privire la aceste fapte reclamate de catre petenta.

Totodata, referindu-se la dovezi, in cuprinsul ordonantei, procurorul a enumerat anumite probe, cum sunt declaratiile martorilor din 2019, insa nu rezulta daca acestea au fost administrate in raport cu cele reclamate de catre petenta.

In acelasi timp, in motivare, procurorul a expus actele procedurale efectuate si a sustinut ca a fost o discutie informala intre intimatii procurori fara consecinte juridice, analiza si evaluarea probatoriului reducandu-se preponderent la aceasta inregistrare aparuta in spatiul public.

Atitudinea pasiva a organelor de urmarire penala este confirmata si prin incheierile judecatorului de drepturi si libertati din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 450 din 14 septembrie 2021 (in dosarul nr. 1633/1/2021) si nr. 151 din 12 aprilie 2022 (in dosarul nr. 597/1/2022), potrivit carora s-a stabilit, cu referire la dosarul nr. 1/P/2019 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, ca nu s-a realizat niciun act propriu-zis de cercetare penala, ca nu s-a procedat la audierea suspectilor si la efectuarea unor minime investigatii cu privire la acuzatiile aduse acestora, ca urmarirea penala a stagnat dupa data de 14 septembrie 2021, fiind intocmita o singura ordonanta de disjungere, fixandu-se termen la data de 20 martie 2023, pana la care procurorul sa rezolve cauza; astfel ca, de la pronuntarea celor doua hotarari (care au autoritate de lucru judecat) – 14 septembrie 2021, respectiv 12 aprilie 2022 –, nu s-a efectuat vreun act de urmarire penala, dar s-a emis ordonanta de clasare.

Astfel, procurorul, in motivarea ordonatei de clasare a mentionat ca:

'Inregistrarea evidentiaza discutii informale la o masa la care s-au servit diverse produse, fara sa ilustreze indicii, probe sau date ca s-ar fi constituit un grup infractional organizat cu anumita structura, existenta stabila, ierarhii si roluri prestabilite. Nu rezulta din aceasta inregistrare probe sau indicii cu privire la vreo forma de ilicit penal, urmand sa se dispuna clasarea pe motiv ca faptele nu exista [...]

Referitor la suspectii Man Ciprian Florentin si Ardelean Cristian Marius, se retine ca nu sunt probe sau indicii cu privire la existenta elementelor materiale ale infractiunilor pentru care au fost acuzati, respectiv instigare la santaj, constand in determinarea unei persoane sa exercite fata de vreun judecator sau alte persoane acte de constrangere prin violenta sau amenintare sa dea, sa faca, sau sa nu faca ceva ori abuz in serviciu, constand in exercitarea contrara legii a atributiilor de serviciu, in conditiile in care toate actele emise au putut sau au fost supuse cenzurii si nu au rezultat date ca ar fi comis vreun abuz in serviciu.

Cu privire la suspectul Muntean Adrian Valentin nu reies date, indicii sau probe care sa evidentieze existenta infractiunilor de santaj, abuz in serviciu sau divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice.

Tot astfel, se retine inexistenta elementelor materiale ale infractiunilor pentru care a fost acuzata suspecta Muntean Crina Elena, judecator, de favorizare a faptuitorului, constand in ajutorul dat vreunei persoane care ar fi comis o fapta prevazuta de legea penala, instigare la marturie mincinoasa si abuz in serviciu, nefiind probate infractiunile de marturie mincinoasa si abuz in serviciu, este imposibila retinerea unei instigari la acestea'.

Intr-adevar, plangerea penala formulata de catre petenta Romanian Community Coalition fiind determinata de aparitia inregistrarii ambientale a unei discutii ce s-a purtat in luna ianuarie 2018, in sediul D.N.A. – S.T. Oradea, aparuta in spatiul public la data de 03.01.2019, necontestata de catre intimatii si martorii participanti, era necesar ca urmarirea penala sa lamureasca daca faptele devoalate, constand in actiuni de intimidare a judecatorilor, au fost initiate sau nu, daca exista asemenea acte materiale comise cu vinovatie, indiferent de caracterul formal sau informal al intalnirii si discutiilor; in conditiile in care, audiati ca martori in anul 2019, judecatorii si procurorii au evidentiat ca 'acea discutie' era de natura sa le produca sau chiar a generat o stare de temere in legatura cu atributiile de efectuare a actului de justitie in mod independent si impartial, indicand in mod ferm afectarea atributelor esentiale ale magistratului.

Or, este sarcina organelor de urmarire penala sa procedeze la verificarea aspectelor reclamate prin administrarea cel putin a probelor propuse de petenta, iar daca nu le considera utile, sa se pronunte motivat si sa le realizeze pe cele necesare lamuririi situatiei de fapt in raport cu care se poate stabili solutia.

De altfel, considerarea sustinerilor petentei ca 'alegatii' si reducerea actelor de urmarire penala numai la expunerea unor argumente teoretice, fara administrarea vreunei probe cu privire la infractiunile pentru care s-a solicitat cercetarea intimatilor mai bine de 5 ani de la data sesizarii, echivaleaza cu lipsa unei anchete penale efective, asa incat se impune desfiintarea solutiei de clasare si completarea urmaririi penale.

In acealasi sens, in jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat obligatia autoritatilor de a realiza o ancheta penala adecvata, fiind necesar ca organele de urmarire penala sa actioneze competent si eficient si sa dea dovada de diligenta rezonabila (hotararea din 29 iunie 2012, cauza El Masri impotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei si hotararea din 05 aprilie 2016 in cauza Cazan impotriva Romaniei -tradusa si publicata in Monitorul Oficial nr.36/12.01.17, privind incalcarea art.3 din Conventie, sub aspect procedural, petentul nebeneficiind de o ancheta efectiva).

Prin urmare, criticile invocate de catre petenta Romanian Community Coalition cu privire la caracterul incomplet al urmaririi penale si nemotivarea masurilor dispuse sunt intemeiate, impunandu-se desfiintarea solutiei de clasare.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 341 alin. 6 lit. b din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, va admite plangerea formulata de petenta Romanian Community Coalition impotriva ordonantei nr. 90/P/2022 din 27 iunie 2023 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica, mentinuta prin ordonanta nr. 272/II/2/2023 din 25 august 2023 a procurorului sef adjunct al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si va desfiinta solutia de clasare, dispunand trimiterea cauzei la procuror pentru a completa urmarirea penala.

Reluandu-se urmarirea penala, se va proceda la stabilirea cadrului procesual in raport cu faptele reclamate, partile implicate, calitatea fiecarui participant la procesul penal, astfel ca, pentru determinarea starii de fapt pe baza careia sa se adopte solutia penala corespunzatoare, se impune audierea eventualelor persoane indicate de catre petenta, a celorlalte persoane vatamate, probele propuse pentru dovedirea plangerii, identificarea eventualilor martori, precum si administrarea altor probe a caror necesitate ar aparea pe parcursul cercetarilor, respectiv efectuarea urmaririi penale si dispunerea motivata a solutiei adecvate pentru infractiunile reclamate, precum si alte probe a caror utilitate va rezulta cu ocazia anchetei.

In temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului”.

* Cititi aici intreaga incheiere a ICCJ de redeschidere a anchetei fata de procurorii Ciprian Man si Cristian Ardelean