ONG-isti – mandria tarii. Aparent dupa aceasta lozinca se ghideaza unii procurori-vedeta din Romania, precum Bogdan Ciprian Pirlog (foto 1), de la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, cel care a inceput dosarul privind executarea jandarmilor ce au dejucat lovitura de stat din data de 10 august 2018. Si care s-a suit pe treptele Curtii de Apel Bucuresti ca sa participe la protestul organizat pe 16 septembrie de catre vestitul judecator Vasilica-Cristi Danilet (click aici pentru a citi).

Procurorul Ciprian Pirlog si-a tras de curand ONG. Mai exact, Pirlog a pus bazele unei noi asociatii de procurori, intitulate Asociatia Initiativa pentru Justitie. In sedinta din Camera de Consiliu desfasurata pe 14 noiembrie 2018, in dosarul nr. 2685/213/2018, judecatoarea Elena Lascu de la Judecatoria Corabia a pronuntat hotararea civila nr. 16/2018 privind admiterea cererii de infiintare a Asociatiei Initiativa pentru Justitie. Membrii fondatori ai ONG-ului sunt procurorii Bogdan Pirlog, Sorin Marian Lia (foto 2), prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Corabia, si Ionut Marcu (foto 3), de la DIICOT – Structura Centrala.

Activisti cu state vechi

Conducerea executiva a asociatiei este asigurata de un Consiliu Director format din membrii fondatori, iar controlul activitatii economico-financiare va fi efectuat de un cenzor: procuroarea Lavinia Dorcu, de la Parchetul Judecatoriei Corabia. Aceasta, alaturi de procurorii Pirlog si Marcu, a figurat printre magistratii care in 2017 s-au alaturat initiativei Forumului Judecatorilor din Romania de a contesta modificarile aduse la Legile Justitiei (click aici pentru a citi). Remarcam activismul celor trei magistrati, in contextul in care Asociatia Initiativa pentru Justitie se recomanda (sanchi!) drept „o organizatie nepatrimoniala, non-politica si non-guvernamentala”.

Cu un patrimoniu initial de 200 de lei (constand din aportul in numerar al membrilor fondatori), organizatia non-guvernamentala are ca scop „progresul societatii prin realizarea unei justitii independente, impartiale si performante, afirmarea si apararea independentei autoritatii judecatoresti fata de celelalte puteri ale statului, initierea, organizarea, sprijinirea, coordonarea si realizarea de proiecte privind imbunatatirea, modernizarea si reformarea sistemului de administrare a justitiei, protejarea statului de drept si a valorilor euro-atlantice”.

„Asociatia isi propune sa sigure respectarea drepturilor magistratilor-procurori, a independentei acestora in exercitarea atributiilor si functiilor ce le revin, in conformitate cu principiile fundamentale privind independenta autoritatii judecatoresti, in raporturile cu celelalte subiecte de drept pe plan intern, al Uniunii Europene si international, promovarea libertatii si a demnitatii profesiei, apararea statutului procurorului-magistrat in statul de drept si a independentei justitiei fata de celelalte puteri ale statului. In intreaga activitate, Asociatia Initiativa pentru Justitie va respecta Constitutia si toate legile tarii, va milita pentru protejarea valorilor fundamentale ale democratiei, ale statului de drept si ale respectarii drepturilor omului”, se mai arata in incheierea judecatoarei Elena Lascu.

Greu cu politologia la deal

Foarte ciudat, in opinia noastra, este faptul ca fondatorii ONG-ului vorbesc despre autoritatea judecatoreasca (compusa in Romania din instante, Ministerul Public si CSM) ca despre o putere a statului, in conditiile in care in teoria despre separatia puterilor in stat este vorba despre puterea judecatoreasca (alcatuita numai din instante).

Mentionam ca procurorii Pirlog, Lia si Marcu nu sunt deschizatori de drumuri in materie de oengism. Recent, alta vedeta a parchetelor, procuroarea Carmen Alexandra Lancranjan, zisa "Veverita", a infiintat Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor, in numele careia a depus deja o cerere de interventie accesorie la Curtea de Apel Alba Iulia, pentru blocarea sau cel putin intarzierea procedurii de revocare a lui Augustin Lazar din functia de Procuror General (click aici pentru a citi).

Iata principalele obiective urmarite prin constituirea Asociatiei Initiativa pentru Justitie, asa cum apar ele in comunicatul emis vineri, 23 noiembrie 2018, avand ca motto-uri adagiile latine „fiat justitia et pereat mundus” („sa se faca dreptate, de-ar fi sa piara lumea”) si „usque ad finem” („pana la sfarsit”):

„Justitia trebuie sa-si recastige pozitia fata de celelalte doua puteri ale statului – conditie minima esentiala a existentei statului de drept si a garantarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului

I. Obiective pe termen scurt

– Inlaturarea modificarilor nocive asupra legilor justitiei si adoptarea unor modificari in conformitate cu recomandarile Comisiei de la Venetia, GRECO, Raportului MCV, ale Parlamentului European si Comisiei Europene.

– Promovarea in justitie a unor actiuni necesare inlaturarii consecintelor acestor modificari nocive ale legilor justitiei. Stoparea procedurilor de revocare si numire a procurorilor in functile de conducere, controlate de catre ministrul de justitie.

– Protejarea politiei judiciare de interferenta factorului politic in activitatea si cariera ofiterilor si subofiterilor de politie judiciara.

– Promovarea in spatiul public si in fata organismelor euroatlantice si internationale a pericolului in care se afla statul de drept in Romania prin atacurile concertate asupra justitiei, comise prin intermediul activitatii unora dintre reprezentantii autoritatilor legislative si executive.

– Promovarea in spatiul public a necesitatii mentinerii statutului de magistrat al procurorului si apararea efectiva a independentei acestuia.

II. Obiective pe termen mediu

– Inlaturarea implicarii executivului in procesul numirii Procurorului General si a tuturor functiilor din parchet supuse aceleiasi proceduri.

– Modificarea cadrului legislativ, in sensul preluarii, in cadrul Ministerului Public (in continuare MP), a politiei judiciare, cu un termen limita clar stabilit. Intr-o etapa initiala, sub forma detasarii ofiterilor si subofiterilor de politie, selectati de catre Ministerul Public, in cadrul tuturor Parchetelor (inclusiv cele de pe langa Judecatorie), dublata de inlaturarea ministrului de interne din procesul decizional privind detasarea ofiterilor si subofiterilor de politie. In etapa finala, preluarea definitiva in schema de personal a MP a ofiterilor si subofiterilor de politie.

– Acordarea Consiliului Superior al Magistraturii (in continuare CSM) a atributiilor de aviz conform in materia dispozitiilor legale si constitutionale privind Autoritatea Judecatoreasca, organizarea si functionarea justitiei in general (inclusiv cu privire la dispozitiile de procedura civila si penala, precum si cu privire la orice dispozitie de drept penal substantial), statutul magistratilor, organizarea si functionarea politiei judiciare, orice alt domeniu de reglementare care ar interesa sistemul de justitie.

– Modificarea procedurii si conditiilor de alegere a procurorilor si judecatorilor in cadrul CSM. Membrii alesi judecatori respectiv procurori, nu vor mai fi diferentiati in functie de instante si parchete de grade diferite (art. 4-5 din Legea nr. 304/2004). De asemenea instituirea unei singure circumscriptii nationale pentru judecatori si a uneia pentru procurori, astfel incat sa nu mai fie posibila influentarea procesului electoral prin intermediul conducerilor curtilor de apel, respectiv parchetelor de pe langa acestea. Eliminarea procedurii desemnarii candidatilor de catre adunarile generale si a limitarii numarului de candidati (art. 8-11 din Legea nr. 304/2004).

– Acordarea CSM si MP a atributiei de sesizare a Curtii Constitutionale din Romania (in continuare CCR), inclusiv cu privire la controlul „a priori” al legilor si al ordonantelor sau ordonantelor de urgenta ale Guvernului. Totodata, extinderea atributiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie (in continuare ICCJ) privind sesizarea CCR si cu privire la controlul „a priori” al ordonantelor sau ale ordonantelor de urgenta ale Guvernului.

– Independenta bugetara a justitiei. Preluarea, la bugetul instantelor si parchetelor, a veniturilor obtinute din taxe si amenzi judiciare.

– Alocarea din domeniul public a unor terenuri sau cladiri pentru a se asigura un sediu corespunzator pentru CSM, precum si demararea unui program de construire de noi sedii pentru unitatile de parchet si instante, sedii care sa corespunda nevoilor bunei desfasurari a activitatii judiciare. Accesarea de fonduri europene pentru construirea si dotarea acestor sedii.

– Dezvoltarea unui sistem automat, interconectat de generare automata a numarului unic.

– Majorarea numarului de grefieri, astfel incat fiecarui procuror sa-i corespunda un grefier, cu un rol asemanator grefierului de sedinta din cadrul instantei, adaptat specificului activitatii procurorului.

– Majorarea schemei de procurori si reorganizarea unitatilor de parchet. Reformarea circumscriptiilor instantelor si a parchetelor de pe langa acestea.

– Limitarea delegarii procurorilor la o perioada de maxim 6 luni pe an, fara posibilitatea prelungirii sau dispunerii unei noi delegari.

– Extinderea disp. art. 1341 din Legea nr. 304/2004 si in cazul vacantarii posturilor ca urmare a delegarii.

– Desfiintarea actualei Inspectii Judiciare (in continuare IJ) si constituirea unui nou organism cu atributii in efectuarea cercetarii disciplinare. Modificarea procedurii de selectie a inspectorilor judiciari din cadrul noului organism (eliminarea participarii in vreun fel a inspectorilor judiciari in functie la organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiei de inspector judiciar), majorarea vechimii in profesie necesara pentru ocuparea functiei de inspector judiciar, gradul profesional minim de Parchet de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si limitarea numarului de mandate la unul singur.

– Inlaturarea paralelismelor privind sistemul de control al activitatii parchetelor astfel: restrangerea atributiilor viitoarei IJ strict la cercetarea disciplinara a magistratilor cu privire la comiterea abaterilor disciplinare, fara a mai efectua verificarile cu caracter general prev. de art. 74 alin. (1) lit. b)-d) si h) din Legea nr. 317/2004, acestea urmand a fi incluse in controlul exercitat pe cale ierarhica de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si unitatile subordonate.

– Abrogarea dispozitiilor legale privind calitatea de titular al actiunii disciplinare a ministrului justitiei.

– Revenirea la reglementarea prin lege speciala a salarizarii si mentinerea pensiei de serviciu.

– Reintroducerea unui sistem de compensare pecuniara aferent volumului suplimentar de munca (corelativ cu stabilirea de catre CSM a unor norme privind volumul maxim de acivitate) si reintroducerea platii orelor suplimentare.

– Abrogarea disp. art. 4 din Legea nr. 62/2011 cu privire la magistrati. Atacarea respectivei dispozitii la CCR, iar in cazul in care curtea isi va mentine jurisprudenta, promovarea unei actiuni la CEDO (art. 11). Suplinirea, pana in acel moment, de catre Asociatia Initiativa pentru Justitie (in continuare AIJ) a lipsei unor organizatii sindicale ale magistratilor, care sa apere si sa reprezinte magistratii si drepturile acestora in relatie cu celelalte autoritati publice.

– Stabilirea, in temeiul art. 45 din Legea nr. 303/2004, a unui numar de locuri pentru promovarea pe loc egal cu cel al magistratilor inscrisi la respectivul examen. Mentinerea posibilitatii promovarii pe loc pana la gradul de catre Parchet de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fara fi conditionata de parchetul la care procurorul activeaza efectiv.

– Stabilirea unor criterii clare si transparente cu privire la transferul, delegarea si detasarea magistratilor.

– Stabilirea unei norme privind nr. maxim de dosare de solutionat anual, corespunzator fiecarui procuror din compartimentul supraveghere-urmarire penala proprie. Similar, stabilirea unui sistem de normare si pentru compartimentul judiciar.

– Modificarea procedurii de admitere in profesie, in special, eliminarea probei interviului.

– Modificarea dispozitiilor privind examenul de admitere in cadrul Institutului National al Magistraturii (in continuare INM) in sensul ca, in functie de nota obtinuta, sa se opteze pentru functia de procuror sau judecator.

– Unificarea examenului de admitere in cadrul INM cu cel de admitere directa in profesie, urmand ca persoanele prev. la art. 33 din Legea nr. 304/2003 sa dobandeasca calitatea de auditor de justitie si sa participe, in cadrul INM, impreuna cu ceilalti auditori de justitie la programul de formare din primul an.

– Modificarea dispozitiilor privind examenul de absolvire al INM in sensul ca acesta sa constituie si examen de capacitate.

– Reorganizarea INM si a corpului formatorilor. Introducerea unei conditii minime de vechime in profesie, precum si a unei conditii privind experienta profesionala relevanta, necesara ocuparii unui post de formator.

– Regandirea sistemului de evaluare in cadrul INM.

– Desfiintarea categoriei personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor.

III. Obiective pe termen lung, care necesita modificarea Constitutiei Romaniei

– Inlaturarea dispozitiilor privind desfasurarea activitatii procurorului sub autoritatea ministrului justitiei.

– Reglementarea, la nivel constitutional, a independentei procurorului si a reglementarii exprese a calitatii de magistrat a acestuia (in prezent, la nivel constitutional exclusiv in continutul art. 40 alin. (3) si art. 133 alin. (2) se regaseste notiunea de magistrat).

– Asigurarea conditiilor indeplinirii atributiilor de catre membrii CSM cu responsabilitate si buna credinta prin stabilirea caracterului public, asumat, al votului membrilor CSM si legiferarea unui mecanism simplu si eficient de revocare a membrilor CSM, inclusiv pentru pozitia exprimata prin vot.

– Abrogarea dispozitiilor privind votul secret in cadrul CSM.

– Reducerea mandatului membrilor CSM la 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

– Reorganizarea Ministerului Justitiei in sensul reducerii atributiilor acestuia si preluarea atributiilor privind sistemul judiciar de catre CSM, acordandu-i-se consilului drept de initiativa legislativa.

– Introducerea recursului in fata sectiilor unite ale ICCJ in privinta deciziilor CCR.

– Garantarea independentei financiare a magistratilor prin reglementarea la nivel constitutional a unor dispozitii privind interzicerea reducerii drepturilor salariale sau a regimului de pensionare, garantandu-se inclusiv cuantumul salariului sau al pensiei”.

* Cititi aici comunicatul Asociatiei Initiativa pentru Justitie