PLAFONARE PENTRU BUGETARI – Inalta Curte a decis ca in cazul angajatilor din administratia publica centrala salarizati in baza grilei din 2022, sporul pentru conditii de munca vatamatoare prevazut de HG 917/2017 este supus plafonarii la nivelul lunii decembrie 2023, conform art. II din OUG 115/2023. Hotararea prealabila a fost pronuntata in dosarul unei consiliere juridice de la CNSAS (Document)
Inalta Curte de Casatie si Justitie – condusa de judecatoarea Corina Corbu (foto) – a pronuntat luni, 21 octombrie 2024, o dezlegare de drept in materie de sporuri pentru angajatii din administratia publica centrala.
Mai precis, ICCJ a stabilit ca in cazul bugetarilor din administratia centrala salarizati in baza grilei din 2022, sporul pentru conditii de munca vatamatoare prevazut de HG 917/2017 este supus plafonarii la nivelul lunii decembrie 2023, conform art. II din Ordonanta de Urgenta nr. 115/2023. Sporul este prevazut la litera a) din anexa nr. 1 la Hotararea de Guvern nr. 917/2017 (privind Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a marimii concrete a sporului pentru conditii de munca, precum si a conditiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupationala de functii bugetare „Administratie” din administratia publica centrala).
Redam pasajele normative invocate mai sus:
- art. II din OUG 115/2023: „Incepand cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor, primelor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunara de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se mentine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, in masura in care personalul ocupa aceeasi functie si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii”;
- anexa nr. 1, lit. a) din HG 917/2017:
„Pentru conditii de munca periculoase sau vatamatoare, marimea sporului pentru personalul prevazut la cap. I si cap. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia personalului din administratia publica locala, in functie de numarul de factori de risc intruniti, este urmatoarea:
a) spor de la 10,1% pana la 15% din salariul de baza pentru personalul care isi desfasoara activitatea sub influenta a 4 factori de risc din cei prevazuti la art. 5 din regulamentul-cadru”;
- art. 5 din HG 917/2017:
„La stabilirea, de la caz la caz, a cuantumului sporului pentru conditii periculoase sau vatamatoare de munca se au in vedere urmatorii factori de risc:
a) existenta factorilor nocivi si mecanismul de actiune a acestora asupra organismului;
b) intensitatea de actiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori;
c) durata de expunere la actiunea factorilor nocivi;
d) existenta unor conditii de munca ce implica o suprasolicitare nervoasa, care determina un risc de imbolnavire sau de accidentare;
e) structura si nivelul morbiditatii in raport cu specificul locului de munca;
f) existenta unor conditii de munca ce pot duce la uzura prematura a organismului;
g) existenta factorilor cu grad de pericol ridicat ce pot afecta sanatatea si integritatea fizica si psihica;
h) intensitatea de actiune a factorilor cu grad de pericol ridicat ce pot afecta sanatatea si integritatea fizica si psihica”.
Iata minuta hotararii prealabile nr. 52/2024 din dosarul nr. 1628/1/2024:
„Admite sesizarea formulata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 9389/3/2024, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:
Pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru conditii de munca vatamatoare prevazut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a marimii concrete a sporului pentru conditii de munca, precum si a conditiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupationala de functii bugetare 'Administratie' din administratia publica centrala, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 917/2017, este supus plafonarii reglementate de art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 115/2023 privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscala, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru prorogarea unor termene, cu modificarile si completarile ulterioare, in masura in care personalul ocupa aceeasi functie si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila. Pronuntata in sedinta publica astazi, 21 octombrie 2024”.
ICCJ s-a pronuntat in dosarul unei angajate CNSAS
Mentionam ca instanta suprema a fost sesizata din oficiu de catre judecatorul Adrian-Ovidiu Ciocoiu de la Tribunalul Bucuresti la 16 iulie 2024 in cauza nr. 9389/3/2024, formata la 22 martie 2024, dupa ce Gabriela Camelia Tache, consiliera juridica la CNSAS, a dat in judecata Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, solicitand ca instanta sa oblige institutia angajatoare la „acordarea si plata sporului pentru conditii de munca la o valoare care sa reprezinte 15% din salariul de baza, incepand cu data de 01.01.2024, precum si in continuare, actualizat cu indicele de inflatie, obligarea paratului la plata dobanzii legale aferente sporului neacordat, calculata de la scadenta drepturilor si pana la plata efectiva, obligarea paratului la emiterea unor ordine in conformitate cu dispozitiile legale si plata corespunzatoare a contributiilor de sanatate si CAS, precum si anularea partiala a Ordinului nr. 57/04.01.2024”.
In 16 iulie 2024, Tribunalul Bucuresti – in calitate de prima instanta – a sesizat Inalta Curte pentru dezlegarea problemei de drept de mai sus. Sesizarea ICCJ inca din faza de fond Desi este instanta de fond (iar nu de apel sau de recurs), TMB s-a putut adresa ICCJ datorita celebrei OUG 62/2024, care permite sesizarea instantei supreme pentru dezlegari de drept inca din faza de fond, in cazul in care litigiul vizeaza salariile si pensiile bugetarilor. Insa motivul pentru care Ordonanta 62/2024 si-a castigat controversata faima este acela ca actul normativ obliga ca in situatia in care o instanta sesizeaza Inalta Curte pentru dezlegarea unei chestiuni de drept in materie de salarii si pensii ale magistratilor, atunci toate celelalte instante din tara care au pe rol dosare similare sa suspende judecarea acelor cauze pana la pronuntarea ICCJ.
Redam minuta incheierii TMB privind sesizarea ICCJ:
„In temeiul art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 62/2024, sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie cu solutionarea urmatoarei chestiuni de drept:
Daca pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru conditii de munca vatamatoare prevazut de HG nr. 917/2017 – Anexa 1 lit. A este supus plafonarii reglementate de art. II din OUG nr. 115/2023.
Suspenda judecata cauzei pana la solutionarea sesizarii. Pronuntata astazi, 16.07.2024, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei”.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# maxtor 22 October 2024 05:41 +1
# maxtor 22 October 2024 11:43 0
# maxtor 22 October 2024 15:25 0