Inspectia Judiciara are ocazia sa ia masuri impotriva judecatorilor care nesocotesc deciziile obligatorii ale Curtii Constitutionale, incalcand prin refuzul lor in mod grav Constitutia Romaniei, legea si juramantul depus inainte de a-si incepe activitatea. Elena Udrea a formulat plangere la Inspectia Judiciara impotriva judecatorilor Alina Ioana Ilie, Oana Burnel, Anca Alexandrescu (foto 1) si Dan Andrei Enescu (foto 2) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Motivul: modul in care cei patru (a cincea membra a Completului, judecatoarea Hermina Iancu a facut opinie separata si corecta) au respins contestatia in anulare a Elenei Udrea si au mentinut condamnarea nelegala din dosarul “Gala Bute”, cu ignorarea Deciziei CCR 685/2018 care impunea desfiintarea condamnarii si rejudecarea apelului (click aici pentru a citi).

Astfel, in plangerea depusa la Inspectia Judiciara in 29 mai 2022, prin intermediul aparatoarei sale, avocata Silvia Uscov (foto 3), Elena Udrea cere excluderea din magistratura a celor patru judecatori de la Inalta Curte. Udrea ii acuza pe Alina Ioana Ilie, Oana Burnel, Anca Alexandrescu si Dan Andrei Enescu de comitarea a doua abateri disciplinare. Este vorba despre:

-nerespectarea deciziilor CCR (abatere disciplinara prevazuta de art. 99 lit. ș) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor)

-extercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta (abatere prevazuta de art. 99 lit. t si art. 99/1 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor)

Elena Udrea ii acuza pe cei patru judecatori ca nu au aplicat remediile procesual-penale ale contestatiei in anulare pentru a inlatura incalcarea dreptului la un proces echitabil, incalcare comisa in 2018 in momentul in care a fost judecata si condamnata in dosarul “Gala Bute” de un Complet de 5 judecatori ICCJ nelegal constituit, in conditiile in care nu toti membrii acestuia au fost trasi la sorti, asa cum prevedea legea, presedintele de complet fiind pus cu mana.

Totodata, prin respingerea contestatiei in anulare, cei patru judecatori ICCJ au blocat posibilitatea Elenei Udrea de a cere rejudecarea de la zero a dosarului “Gala Bute”, avand in vedere ca inclusiv la fond aceasta a fost judecata si condamnata de un complet de 3 judecatori al ICCJ nelegal constituit, nefiind specializat in materia coruptiei, asa cum cerea Legea 78/2000, nelegalitate constatata de o alta decizie a Curtii Constitutionale, si anume Decizia CCR 417/2019.

Prezentam un fragment din plangerea formulata de Elena Udrea la Inspectia Judiciara impotriva judecatorilor ICCJ Ioana Alina Ilie, Oana Burnel, Anca Alexandrescu si Dan Andrei Enescu (documentul este atasat integral la finalul articolului):

“Solicit sanctionarea disciplinara cu excluderea din magistratura a celor 4 judecatori care au respins (cu majoritate) contestatia in anulare formulata de subsemnata prin Decizia nr. 41/07.04.2022 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori in dosarul nr. 3089/1/2018, respectiv judecatorii Alina Ioana Ilie, Oana Burnel, Dan Andrei Enescu, Anca Alexandrescu, pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de:

1. Art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, respectiv nu au aplicat in dosarul nr. 3089/1/2018 Decizia Curtii Constitutionale nr. 685/07.11.2018, publicata in M. Of. nr. 1021 din 29 noiembrie 2018,

si

2. Art. 99 lit. t) coroborat cu art. 99/1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, respectiv si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, deoarece, chiar si in lipsa aplicarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 685/07.11.2018, nu au aplicat remediile procesual-penale ale contestatiei in anulare pentru a inlatura incalcarea dreptului la un proces echitabil sub forma lipsei unui tribunal constituit prin lege care m-a condamnat in apel prin Decizia Penala nr. 93/05.06.2018 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Penala – Completul de 5 Judecatori in dosarul nr. 2303/1/2017, respectiv au incalcat cu rea-credinta sau grava neglijenta art. 1 alin. 1 si art. 426 din Codul de procedura penala coroborate cu art. 6 par. 1 CEDO, aplicabil direct si cu prioritate in dreptul intern conform art. 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei, si art. 47 si art. 52 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE.

(...)

In cazul subsemnatei incalcarea normelor nationale privind compunerea instantei este flagranta, fiind constatata anterior in mod obiectiv prin Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 685/2018 astfel incat primul pas al testului a fost intrunit pe deplin si trebuia constatata incalcarea dreptului la un proces echitabil fara a mai parcurge niciun alt test.

Avand in vedere ca nici nu este posibila redeschiderea unor proceduri foarte vechi si judecate definitiv deoarece contestatia in anulare putea fi promovata doar intr-un termen de 30 de zile de la pronuntarea deciziei in apel, beneficiind, in acest fel, de prevederile Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 685/2018 doar un numar redus de dosare, este respectat si principiul securitatii juridice, neexistand un risc sistemic de impunitate.

Avand in vedere ca, in conformitate cu art. 35 din Legea nr. 303/2004, formarea profesionala continua a magistratilor 'consta, in principal, in cunoasterea si aprofundarea legislatiei interne, a documentelor europene si internationale la care Romania este parte, a jurisprudentei instantelor judecatoresti si a Curtii Constitutionale, a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, a dreptului comparat', precum si faptul ca ma refer in prezenta plangere la 4 judecatori de la instanta suprema din Romania, nu exista nicio explicatie rezonabila pentru care sa nu cunoasca dispozitiile din Constitutia Romaniei, precum si jurisprudenta CEDO in materie la un asemenea nivel profesional, fiind cat se poate de clar ca acestia le-au incalcat cu buna-stiinta, urmarind sau acceptand vatamarea produsa subsemnatei.

Conform art. 97 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, plangerea inaintata 'nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac'. Subliniez, in acest sens, ca nu este vorba despre punerea in discutie a solutiei, respectiv Decizia nr. 41/07.04.2022 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori in dosarul nr. 3089/1/2018, ci despre abateri disciplinare constand atat in neaplicarea Deciziei Curtii Constitutionale nr. 685/2018, cat si a dispozitiilor constitutionale, conventionale si legale enumerate in cuprinsul plangerii. Este adevarat ca, daca s-ar fi aplicat toate acestea asa cum am descris mai sus, solutia din contestatia in anulare nu putea fi decat una de admitere a acesteia si de rejudecare a apelului, in conformitate cu normele procesual penale (art. 432 alin. 1 Cod procedura penala: 'instanta, ascultand partile si concluziile procurorului, daca gaseste contestatia intemeiata, desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata, fie acordand un termen dupa caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei dupa desfiintare.'). In rejudecarea apelului urma sa invoc aplicabilitatea Deciziei Curtii Constitutionale nr. 417/2019, care a constatat ca nici Completurile de 3 Judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au fost constituite in conformitate cu legea romana, respectiv cu art. 29 din Legea nr. 78/2000, astfel ca instanta urma sa admita apelul si sa dispuna rejudecarea procesului incepand cu judecata in prima instanta.

Incalcarile pe care le-am descris sunt flagrante si nu trebuie sa faca obiectul vreunei judecati pe fondul cauzei ce a facut obiectul dosarului nr. 3089/1/2018, aspect ce este oricum interzis conform pct. 4 din Principiile de Baza ale Natiunilor Unite cu privire la Independenta Justitiei, adoptate de catre cel de-al saptelea Congres al Natiunilor Unite cu privire la Prevenirea Criminalitatii si la Tratamentul Aplicat Infractorilor in septembrie 1985 de la Milano, si 'avizate favorabil' de catre Adunarea Generala prin rezolutia din 40/32 din 29 noiembrie 1985 ('trebuie interzis orice amestec inadecvat sau nejustificat in procesul judiciar, iar deciziile judecatoresti pronuntate de catre instante nu trebuie sa fie supuse revizuirii'), ci este o simpla constatare a nerespectarii dezideratului de infaptuire a justitiei, in conformitate cu normele mai sus descrise, cu consecinte deosebit de grave in ceea ce o priveste pe subsemnata, care ma aflu in prezent intr-o detentie nelegala, ca urmare a incalcarilor repetate de catre instantele judecatoresti a dreptului la un proces echitabil, constatata ca atare nu numai prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 685/2018, ci si prin Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 417/2019.

De altfel, ceea ce se releva din conduita celor 4 judecatori si solutia pronuntata este ori o neaplicare intentionata a dispozitiilor mentionate mai sus, ori, la fel de grav, o necunoastere a acestora, aspect ce este de natura sa afecteze chiar si increderea cetatenilor ca ar putea fi judecati cu respectarea dreptului la un proces echitabil la instanta suprema din sistemul judiciar romanesc, mai cu seama ca abaterile disciplinare ale celor 4 judecatori au fost savarsite dupa ce deja Curtea Constitutionala a Romaniei constatase incalcarea dreptului de a fi judecati de catre un tribunal constituit prin lege prin Decizia nr. 685/2018 si Decizia nr. 417/2019 si prevazuse in cuprinsul acestora efectele si conduita constitutionala obligatorie de urmat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie”.