Fix in ziua in care Camera Deputatilor a adoptat proiectul de lege care prevede taierea pensiilor magistratilor – prin supraimpozitarea acestora, recalcularea celor in plata pentru a nu depasi venitul din activitate, masuri la care se adauga cresterea varstei de pensionare a magistratilor – sefii de parchete s-au intalnit la PICCJ. Este vorba despre seful Parchetului General Alex Florenta (foto stanga), seful DNA Marius Voineag (foto centru), sefa DIICOT Alina Albu (foto dreapta) si sefii parchetelor curtilor de apel din tara, la dezbatere participand prin sistem videoconferinta si prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale.

In urma discutiilor, s-a decis sustinerea formelor de protest adoptate deja in Adunarile generale ale unor parchete, care prevad suspendarea partiala a activitatii prin instrumentarea doar a cauzelor urgente, avertizandu-se insa ca este posibil sa se treaca si la un alt nivel, si anume la o forma de protest mult mai severa daca noua lege privind modificarile la pensiile de serviciu va accentua problemele din parchete.

In acest sens, procurorii au atras atentia asupra faptului ca parchetele se confrunta deja cu mari dificultati, cauzate in primul rand de lipsa de personal. Potrivit comunicatului de presa dat publicitatii dupa intalnirea de la PICCJ, exista peste 20 de parchete de judecatorii care functioneaza cu un singur procuror sau fara niciun procuror numit, ci doar prin delegarea provizorie a cate unui procuror de la alte unitati de parchet. Totodata, exista trei parchete de tribunale care functioneaza cu 1-2 procurori, la o competenta teritoriala aferenta unui judet.

Prezentam comunicatul de presa al Ministerului Public dupa intalnirea de la PICCJ in care s-a discutat proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor:

„La initiativa Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si a procurorului general al Romaniei, astazi, 26.06.2023 a avut loc, la sediul PICCJ, o intalnire cu procurorii-sefi ai DNA si DIICOT si cu procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel din tara, la sedinta participand, in sistem videoconferinta, si prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale.

Temele intalnirii au fost centrate pe stadiul discutiilor purtate cu reprezentantii celorlalte autoritati ale statului in legatura cu proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor. In cursul discutiilor, s-au subliniat aspecte referitoare la modificarile arbitrare ale conditiile de pensionare a procurorilor si judecatorilor, de natura sa creeze disfunctii si inechitati fara precedent in sistemul judiciar dupa anul 1990.

De asemenea, au fost aduse in discutie si alte probleme acute ale sistemului judiciar, precum subdimensionarea schemelor de personal raportat la volumul de activitate, lipsa cronica a resurselor umane, lipsa unor sedii adecvate desfasurarii activitatii.

Reiteram, pe aceasta cale, faptul ca magistratii-procurori nu resping ideea adoptarii unei legislatii privind sistemul de pensii, exprimandu-si deja acordul cu privire la o serie de modificari propuse, precum necesitatea ca pensia sa nu depaseasca salariul in plata, necesitatea existentei unei vechimi efective in magistratura si a unei perioade reduse in celelalte profesii asimilate etc.

In acelasi timp insa, aplicarea intempestiva si fara niciun studiu prealabil de impact al acestor modificari are aptitudinea de a crea disfunctionalitati majore in sistemul judiciar, atat prin pensionarea imediata a unui numar semnificativ de judecatori si procurori, cat si prin afectarea severa a capacitatii de atragere in profesie de noi magistrati, cu riscul producerii unor consecinte grave, pe termen lung, pentru buna functionare a sistemului judiciar, grevat oricum de o criza de personal fara precedent.

Pentru o corecta intelegere a dimensiunii exacte a fenomenului, trebuie aratat ca, in prezent, exista deja peste 20 de parchete de pe langa judecatorii care functioneaza cu un singur procuror sau fara niciun procuror numit, activitatea desfasurandu-se la cote de avarie, prin delegarea provizorie a cate unui procuror de la alte unitati de parchet. De asemenea, si la nivelul parchetelor superioare situatia este la fel de dramatica, existand 3 parchete de pe langa tribunal care functioneaza cu 1-2 procurori, la o competenta teritoriala aferenta unui judet.

Nu in ultimul rand, implementarea unor masuri cu impact imediat asupra functionarii sistemului judiciar, fara adoptarea corelativa a unor masuri administrative menite sa absoarba socul sistemic produs - precum o reasezare a hartii administrative a instantelor si parchetelor, adoptarea unui mecanism de triere a cauzelor pe criterii de oportunitate etc – va genera un blocaj la nivelul sistemului judiciar, cu consecinte greu de prevazut pe viitor.

Din aceasta perspectiva, reprezentantii sistemului judiciar au propus mai multe variante de amendament, concepute pe baza unor date tehnice aprofundate, care aveau aptitudinea de a corespunde atat necesitatii operarii unor modificari la regimul pensiei de serviciu, cat si imperativului asigurarii unei normale functionari a sistemului judiciar, fara a obtine insa si o dezbatere reala si onesta a acestor propuneri in cadrul comisiilor de specialitate.

Ca atare, avand in vedere iminenta adoptare a noii legislatii, anuntata pentru data de 28.06.2023, si efectele severe preconizate in ceea ce priveste functionarea sistemului judiciar, din perspectiva resursei umane, precum si faptul ca propunerile formulate de reprezentantii sistemului judiciar nu au facut obiectul unor minime dezbateri, care sa permita adoptarea unor solutii echitabile si functionale, s-au hotarat urmatoarele:

1. Continuarea formelor de protest hotarate in Adunarile Generale ale procurorilor, in acord si cu masurile adoptate in acest sens la nivelul instantelor de judecata;

2. In conditiile in care prevederile noii legi vor adanci problemele generale de sistem, legate de lipsa acuta de resurse umane si de conditiile din ce in ce mai dificile de munca generate de acestea, se va avea in vedere adoptarea unor forme mai severe de protest”.