Romanii vor plati din nou din buzunarele proprii pentru o eroare judiciara. De data aceasta abuzurile au fost comise impotriva unui politist care a fost saltat si retinut de DNA, apoi arestat mai bine de doua luni, pentru ca in final sa fie achitat definitiv, doua instante stabilind ca acesta este nevinovat. Iar la cinci ani de la hotararea definitiva de achitare, politistul a primit daune de 22.000 lei (aproximativ 4.000 de euro) pentru privarea nelegala de libertate si conditiile improprii de detentie.

Povestea incepe in 12 noiembrie 2015, an in care teroarea DNA-ului condus pe atunci de Laura Kovesi era la apogeu, iar dosarele fabricate impotriva unor oameni nevinovati curgeau pe banda rulanta. In 12 noiembrie 2015, DNA dispunea retinerea a doi comisari sefi de politie si a unui agent de politie. Printre ei, comisarul sef Ionut Damian (foto), seful Serviciului Control Trafic Frontiera din cadrul Inspectoratului Teritorial al Politiei de Frontiera Girugiu. Damian a fost acuzat de abuz in serviciu, luare de mita si trafic de influenta (vezi facsimil 1). Motivul: comisarul Ionut Damian, la solicitarea adjunctului Sectorului Teritorial al Politiei de Frontiera Calafat, Costel Simion (inculpat la randul sau in doar), ar fi efectuat o cercetare administrativa formala asupra activitatii agentului de politie Florinel Ovidiu Cotoi (trimis in judecata in aceeasi cauza), cercetare soldata cu o sanctiune simbolica. Iar pentru aceasta favoare Damian ar fi urmat sa primeasca, atentie, trei pesti si o sticla de wishky de 0,7 litri. De asemenea, comisarului Damian i s-ar fi promis de catre acelasi adjunct alte produse pentru a interveni pentru avansarea unei rude. Foarte interesant este ca niciunul dintre aceste produse nu a fost gasit asupra lui Damian, DNA precizand ca bunurile alimentare si bauturile au fost descoperite in masina comisarului sef Costel Simion, care, chipurile, ar fi urmat sa i le remita sefului sau Ionut Damian.

Tribunalul Dolj si Curtea de Apel Craiova au dispus achitari pe linie

Niste acuzatii ridicole de-a dreptul, ce nu au nicio legatura cu activitatea unui parchet precum DNA a carei misiune este combaterea coruptiei la nivel inalt. Si nu doar atat, dar aceleasi acuzatii ridicole la adresa comisarului sef Ionut Damian nici macar nu au putut fi probate in instanta.

Astfel, la mai putin de doua luni de la momentul retinerii sale de catre DNA, comisarul sef de politie Ionut Damian a fost trimis in judecata de procuroarea Alice Jemboiu de la DNA Craiova (in prezent la Parchetul Curtii de Apel Craiova), impreuna cu comisarul-sef Costel Simion si agentul de politie Florinel Cotoi. Rechizitoriul nr. 312/P/2015 a fost confirmat de seful de la acea vreme al DNA Craiova, procurorul Cosmin Croitoriu (vezi facsimil 2).

Anuntul privind trimiterea in judecata a celor trei poltisti a fost facut DNA in 4 ianuarie 2016 (vezi facsimil 3).

Prima sentinta a venit in 12 iulie 2017, cand Tribunalul Dolj a dispus achitarea comisarului sef Ionut Damian si a celorlalti doi inculpati. Evident, parchetul anticoruptie a facut apel, dar, in 17 aprilie 2018, Curtea de Apel Craiova a decis definitiv achitarea lui Damian pentru abuz in serviciu pe motiv ca fapta nu este prevazuta de legea penala (art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedura penala), pentru luare de mita pe motiv ca nu exista probe (art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de procedura penala) si pentru trafic de influenta pe motiv ca fapta nu exista (art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala). 

Iar deciziile de achitare au venit dupa ce comisarul sef Ionut Damian a stat in arest preventiv 56 de zile si in arest la domiciliu alte 20 de zile. In total 76 de zile arestat nevinovat. 

La Tribunalul Dolj, 76 de zile de arest fara vina nu au fost considerate privare nelegala de libertate

Odata achitat definitiv, comisarul sef Ionut Damian a deschis actiune in instanta pentru acordarea de daune din cauza inscenarii judicare la care a fost supus. Asa cum ar trebui sa faca, in opinia noastra, orice inculpat retinut sau trimis in judecata nevinovat si apoi achitat definitiv.

Comisarul sef a solicitat acordarea unor daune morale de 1 milion lei pentru privarea nelegala de libertate. La fond, judecatoarea Gabriela Cristina Ciora de la Tribunalul Dolj, a admis prin sentinta nr. 398 din 11 iulie 2022, pronuntata in dosarul 6930/63/2018, doar in parte actiunea lui Damian, obligand Ministerul Afacerilor Interne si IPJ Dolj-Centrul de Retinere si Arest Preventiv sa ii plateasca 5.000 lei daune morale. De asemenea, prin aceeasi sentinta, Tribunalul Dolj a obligat Administratia Nationala a Penitenciarelor si Penitenciarul Craiova sa ii achite lui Damian alti 10.000 lei daune morale: “Respinge exceptiile invocate de parati, ca neintemeiate. Respinge actiunea astfel cum a fost precizata, formulata de reclamantul Damian Ionut in contradictoriu cu paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor, ca neintemeiata. Admite actiunea astfel cum a fost precizata, formulata de reclamantul Damian Ionut in contradictoriu cu paratii Ministerul Afacerilor Interne, IPJ Dolj-Centrul de Retinere si Arest Preventiv, Administratia Nationala a Penitenciarelor si Penitenciarul Craiova (Maxima Siguranta). Obliga paratul Ministerul Afacerilor Interne, IPJ Dolj-Centrul de Retinere si Arest Preventiv sa plateasca reclamantului suma de 5.000 lei, reprezentand daune morale. Obliga paratii Administratia Nationala a Penitenciarelor si Penitenciarul Craiova (Maxima Siguranta), in solidar, sa plateasca reclamantului suma de 10.000 lei, reprezentand daune morale. Ia act ca reclamantul intelege sa solicite cheltuielile de judecata pe cale separata. Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare, cerere de apel ce se depune la Tribunalul Dolj. Pronuntata azi, 11 iulie 2022, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei. Document: Hotarare 398/2022 11.07.2022”.

Asa cum se poate observa, daunele nu au privit insa privarea nelegala de libertate. Desi a stat in arest 76 de zile total nevinovat, judecatoarea Gabriela Cristina Ciora de la Tribunalul Dolj a considerat ca Ionut Damian nu are dreptul la daune si pentru acest abuz comis impotriva sa, pentru privarea nelegala de libertate.

Curtea de Apel Craiova a constatat privarea “nedreapta” de libertate

Situatia s-a schimbat insa radical la Curtea de Apel Craiova. Mai exact, judecatoarele Luminita Larisa Barbu, Irina Enasoiu si Simona Gabriela Grigorascu de la Curtea de Apel Craiova au admis apelul lui Ionut Damian, acordandu-i acestuia daune inclusiv pentru privarea nelegala de libertate. Prin Sentinta nr. 209 din 30 mai 2023, pronuntata in dosarul 6930/63/2018, Curtea de Apel Craiova au decis ca suma de 12.000 de lei este suficienta pentru a repara privarea de libertate a lui Ionut Damian, despre care instanta afirma ca a fost una “nedreapta”, avand in vedere solutia definitiva de achitare.

Totodata, judeatoarele Larisa Barbu, Irina Enasoiu si Simona Gabriela Grigorascu de la Curtea de Apel Craiova au mentinut celelalte daunele morale acordate de instanta de fond referitoare la conditiile de detentie, dar a modificat cuantumul unor daune de la 10.000 lei la 5.000 lei: “Respinge apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne-Inspectoratul de Politie al Judetului Dolj ca nefondat. Admite apelurile declarate de reclamantul Damian Ionut, de Directia Nationala Anticoruptie din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Csatie si Justitie si de paratii Administratia Nationala a Penitenciarelor si Penitenciarul Craiova. Schimba in parte sentinta in sensul ca admite in parte actiunea precizata. Obliga paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice catre reclamant la plata sumei de 12.000 lei reprezentand daune morale. Respinge capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratului Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice la plata de daune materiale constand in drepturi salariale ca nefondat. Obliga in solidar paratii Ministerul Afacerilor Interne-Inspectoratul de Politie al Judetului Dolj-Centrul de Retinere si Arest Preventiv si Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice catre reclamant la plata sumei de 5000 de lei cu titlu de daune morale. Obliga in solidar paratii Administratia Nationala a Penitenciarelor , Penitenciarul Craiova si Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice catre reclamant la plata sumei de 5000 de lei cu titlu de daune morale. Pastreaza dispozitiile sentintei referitoare la modul de solutionare a exceptiilor invocate de parati. Cu drept de recurs in termen de 30 de zile de la comunicare, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, recurs ce se va depune la sediul Curtii de Apel Craiova. Pronuntata in sedinta publica, 30.05.2023 Document: Hotarare 209/2023 30.05.2023”.

Nicio sansa ca banii sa fie recuperati de la autorii privarii nelegale de libertate

Chiar daca valoarea daunelor pentru privarea nelegala de libertate ar putea fi considerata drept una destul de mica, tinand cont de cele 76 de zile in care comisarul sef a stat in arest preventiv si arest la domiciliu nevinovat, solutia Curtii de Apel Craiova este pe fond cat se poate de corecta. Caci arestarea unei persoane care ulterior este achitata definitiv constituie privare nelegala de libertate.

Asa cum afirmam si la inceputul acestui articol, daunele urmeaza sa fie platite din buzunarele romanilor. Ulterior, exista posibilitatea ca statul prin Ministerul Finantelor sa se indrepte cu actiune in regres impotriva procuroarei Alice Jemboiu, cea care l-a retinut pe Ionut Damian, si impotriva judecatorilor care l-au arestat si apoi l-au tinut in arest nevinovat. Totusi, nu exista nicio sansa, credem noi, ca vreunul dintre acestia sa suporte plata daunelor in conditiile in care este nevoie ca Inspectia Judiciara si CSM sa stabileasca faptul ca respectivii magistrati si-au indeplinit atributiile cu rea-credinta sau grava neglijenta, aspect necesar pentru declansarea unei actiuni in regres. Ca sa nu mai spunem ca cel mai probabil se va constata prescrisa raspunderea disciplinara a magistratilor in cauza, privarea nelegala de libertate comitandu-se la finalul anului 2015 si inceputul anului 2016. Asadar, cu sapte ani in urma.

Prezentam fragmente din decizia prin care judecatoarele Luminita Larisa Barbu, Irina Enasoiu si Simona Gabriela Grigorascu de la Curtea de Apel Craiova au obligat statul la plata unor daune morale de 12.000 lei catre comisarul sef de politie Ionut Damian pentru privare nelegala de libertate (decizia este atasata integral la finalul articolului):

“Constatand asadar ca fiind indeplinite conditiile art 359 alin. 1 cod de procedura penala, in interpretarea data de ICCJ- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pentru perioada in care reclamantul apelant a fost privat de libertate, curtea urmeaza sa admita apelul formulat de acesta si sa oblige paratul Statul ##### prin Ministerul Finantelor Publice la despagubiri pentru repararea prejudiciului moral suferit de reclamant. La stabilirea cuantumului despagubirilor se va avea in vedere ca reclamantul a fost privat de libertate prin masura arestarii preventive dispusa pentru perioada de 56 de zile, in intervalul 13.11.2015-8.01.2016 si prin masura arestului la domiciliu pentru o perioada de 20 de zile, in perioada 8.01.2016-28.01.2016. Ulterior, reclamantul a fost supus masurii controlului judiciar pana la data de 19.01.2017. Aceste aspecte rezulta din inscrisurile aflate la dosarul de fond si nu au fost contestate de parti.

Prin urmare, se va retine ca reclamantului i-a fost afectat dreptul la libertate pentru o perioada de 76 de zile, prin luarea in calcul a masurilor arestului preventiv si a arestului la domiciliu. Considerentele pentru care instanta de apel nu are in calcul perioada de timp cat reclamantul a fost supus controlului judiciar isi au sorgintea chiar in cuprinsul normei legale avute in vedere de Curtea Constitutionala la pronuntarea deciziei nr ########, respectiv art 539 C proc pen care reglementeaza dreptul la repararea pagubei exclusiv pentru persoana care a fost privata de libertate , nu si pentru persoana a carei libertate a fost restransa. Textul art 540 C proc. pen. statueaza ca si criteriu pentru cuantificarea reparatie durata privarii nelegale de libertate, nu si durata restrangerii acestei valori fundamentale. De altfel, in tot cuprinsul deciziei antereferite consideratiile forului constitutional au ca temei exclusiv privarea, nu si restrangerea de libertate, Curtea concluzionand ca, prin prisma art. 1 alin. (3) si art. 23 alin. (1) din Constitutie, privarea de libertate dispusa in cursul procesului penal solutionat prin aplicarea art. 16 alin. (1) lit. a) - d) din Codul de procedura penala genereaza un prejudiciu persoanei supuse acestei masuri, ceea ce atrage aplicabilitatea art. 52 alin. (3) teza intai din Constitutie. Prin urmare, in evaluarea criteriilor instituite de art 540 C proc pen, se va raporta Curtea la durata privarii de libertate pe o perioada de 76 de zile, fara a lua in calcul perioada in care reclamantul s-a aflat sub control judiciar, fiindu-i doar restransa libertatea prin interdictia de a parasi tara.

Din analiza coroborata a probelor administrate, pornind de la constatarea caracterului nedrept al arestarii preventive dispuse in cadrul unui proces penal finalizat printr-o solutie de achitare, instanta de apel va avea in vedere la stabilirea cuantumului despagubirilor durata privarii de libertate, dar si masura privativa la care a fost supus reclamantul intrucat potrivit codului de procedura penala din 2010 (in vigoare de la 01.02.2014) sunt reglementate doua modalitati ale acestei masuri preventive si anume arestul la domiciliu si arestul preventiv care presupune introducerea arestatului intr-un loc de detinere. Ambele sunt masuri privative de libertate intrucat lipsesc persoana arestata de posibilitatea de a se misca liber insa este de necontestat ca restrictiile sunt mai mari in situatia masurii arestului care presupune introducerea persoanei arestate intr-un loc de detinere comparativ cu masura arestului la domicilu. Astfel, persoana arestata la domiciliu nu are un program special, cum este in cazul persoanelor aflate intr-un centru de detinere, nu are acelasi restrictii cu privire la viata sociala, continuand sa locuiasca cu familia si avand posibilitatea de a primi oricand doreste vizitatori. Curtea mai retine ca reclamantul, prin simplul fapt al arestului preventiv si la domiciliu pe o perioada de doua luni si jumatate a fost supus unei traume psihice prin introducerea sa intr-un mediu inchis, cu obligarea la respectarea unui program, unui anumit regim, incluzand si limitarea contactelor cu familia iar ulterior, dupa inlocuirea cu arestul la domiciliu prin privarea sa de posibilitatea de a se deplasa conform vointei proprii. Totodata o astfel de masura are un impact asupra familiei si a modului in care persoana arestata este privita in comunitate chiar daca dupa achitare acestuia, s-a stabilit in mod indubitabil caracterul nefondat al acuzatiilor care i-au fost aduse.

Reclamantul sustine ca motivul divortului de sotia sa a fost tocmai arestarea sa insa aceasta sustinere nu este confirmata de probele administrate, martorii Piptan ####### si ###### ##### ale caror declaratii sunt atasate la filele 150 si 151, relatand ca desi reclamantul a divortat sotia sa aceasta nu a crezut niciodata in veridicitatea acuzatiilor aduse sotului sau. Unul din martori chiar relateaza ca cei doi soti au continuat sa locuiasca impreuna. Totodata se mai mentioneaza de martorul ####### ca si in acele imprejurari in care reclamantul era arestat, cercul sau de apropiati nu si-a schimbat comportamentul fata de acesta.

Pentru considerentele expuse si avand in vedere solutionarea in echitate a cauzei, care nu trebuie sa constituie pentru reclamant un prilej de imbogatire fara just temei, instanta de apel apreciaza ca suma de 1.000.000 de lei, pretinsa de reclamant cu titlu de daune morale este excesiva si nu se impune a fi acordata in intregime. Potrivit propriei evaluari a daunelor nepatrimoniale suferite de reclamant, in baza celor anterior expuse, prin raportare la jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtea considera ca un cuantum de 12000 de lei al daunelor morale este suficient pentru a acoperi prejudiciul moral suferit de reclamant cauzat de privarea nedreapta de libertate dispusa in procesul penal in care a fost cercetat ca inculpat, finalizat insa cu o solutie de achitare.

Referitor la plata drepturilor salariale in cuantum de 20.000 de lei cuvenite reclamantului pe perioada suspendarii din functie si punerii la dispozitie, solicitate prin actiunea introductiva (apelantul reclamant solicitand la finele motivarii apelului admiterea actiunii asa cum a fost formulata), Curtea retine ca potrivit art 27 indice 29 din Legea ######## privind statutul politistului, atunci cand s-a dispus clasarea, renuntarea la urmarirea penala, achitarea, renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, precum si in cazul incetarii procesului penal, politistul este repus in functia detinuta si in toate drepturile avute la data punerii la dispozitie sau suspendarii, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispozitie sau suspendarii, o astfel de obligatie neputand reveni decat angajatorului, iar, pe de alta parte, aceste drepturi salariale de care a fost lipsit reclamantul pe perioada suspendarii activitatii si punerii la dispozitie i-au fost deja achitate, asa cum atesta angajatorul Inspectoratul Teritorial al Politiei de ######### ####### prin adresa nr #########.05.2023.

Nemultumirea reclamantului in ceea ce priveste cuantumul acestor drepturi poate fi valorificata eventual intr-o actiune indreptata impotriva angajatorului, in niciun caz impotriva Statului ##### caruia, potrivit art 224 Cod Civil, ii incumba o raspundere subsidiara raspunderii angajatorului institutie publica.

Apelurile formulate de Administratia Nationala a Penitenciarelor si Penitenciarul de ###### ######### ####### vor fi analizate prin considerente comune intrucat in mare parte se invoca aspecte similare, cu particularizarea criticilor care nu sunt comune. Apelanta parata Administratia Nationala a Penitenciarelor, chemata in judecata de reclamant pentru a fi despagubit moral intrucat a fost detinut in conditii inadecvate, in spatii supraaglomerate, critica sentinta primei instante prin prisma modului de solutionare a exceptiei lipsei calitatii sale procesuale pasive si a cuantumului despagubirilor acordate reclamantului, apreciind ca aceasta sunt prea mari. Apelantul-parat Penitenciarul #######, chemata de asemeni in judecata pentru caracterul inadecvat al conditiilor de detentie, in motivarea apelului critica respingerea cererii de chemare in garantie a Statului ##### prin Ministerul Finantelor ca tardiva, precum si conditiile raspunderii sale, apreciind ca nu are calitate procesuala pasiva in cauza intrucat nu ii este imputabila supraaglomerarea din penitenciare. De asemeni mai sustine si ca suma de 10.000 lei este prea mare pentru cele 23 de zile de arest preventiv iar in conditiile retinerii art. 539 cod de proc pen s-ar ajunge la o dubla compensare a reclamantului pentru prejudiciul suferit. Cu privire la calitatea procesuala pasiva a Penitenciarului ####### si a Penitenciarului ####### (###### #########) curtea retine ca potrivit dispozitiilor articolului 36 din Codul de procedura civila, calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii. Actiunea avand ca obiect despagubiri pentru conditiile de detentie este fundamentata pe o raspundere civila delictuala ca raspundere de drept comun, conform art. 1349 si art. 1357 Cod civil. Potrivit art. 1357 alin. (1) Cod civil, „Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare”, iar art. 1349 Cod civil prevede ca: „(1) Orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile sau inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, avand discernamant, incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral. (…)”. Totodata trebuie avute in vedere si prevederile art. 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si la jurisprudenta care interzic tortura, pedepsele sau tratamentele inumane ori degradante si care impun obligatii pozitive in sarcina statelor membre. Curtea Europeana a subliniat in cauza ##### ####### impotriva Romaniei ca un detinut nu pierde, prin simplul fapt al incarcerarii sale, apararea drepturilor sale garantate prin conventie. Din contra, persoanele aflate in detentie au o pozitie vulnerabila, iar autoritatile au obligatia sa le apere. In temeiul art. 3, statul trebuie sa se asigure ca o persoana este detinuta in conditii compatibile cu respectarea demnitatii sale umane, ca modul si metoda de executare a masurii nu o supun la stres sau greutati care depasesc nivelul inevitabil de suferinta inerent in detentie si ca, date fiind nevoile practice ale detentiei, sanatatea si bunastarea sa sunt asigurate in mod adecvat (a se vedea Valašinas, citata anterior, pct. 102 si Kudła, citata anterior, pct. 94). Potrivit dispozitiilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 254/2013, care reglementeaza atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor, privita ca institutie publica cu personalitate juridica, ce poate sta in judecata in nume propriu, acesteia ii revine coordonarea si controlului activitatii unitatilor care se organizeaza si functioneaza in subordinea sa. in conformitate cu prevederile art. 222 Cod civil, persoana juridica avand in subordine o alta persoana juridica nu raspunde pentru neexecutarea obligatiilor acesteia din urma si nici persoana juridica subordonata nu raspunde pentru persoana juridica fata de care este subordonata, daca prin lege nu se dispune altfel, concluzionand ca cele doua unitati penitenciare chemate in judecata sunt responsabile de producerea prejudiciului moral reclamantului. Prin urmare se impune examinarea culpei proprii care revine Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau Penitenciarelor din subordine in indeplinirea obligatiilor care le revin potrivit legii.

Sub acest aspect instanta de fond a analizat in concret conditiile de detentie, cu referire la spatiul alocat reclamantului, criterii in raport de care s-a constat caracterul necorespunzator al coditiilor de detentie ca urmare a supraglomerarii. #### adevarat ca statul este raspunzator pentru disfunctionalitatile sistemului judiciar privite ca o consecinta a politicii statale in materie penala, acesta urmand sa fie obligat alaturi de ceilalti parati, ca urmare a admiterii apelului formulat de reclamant, la despagubiri pentru conditiile necorespunzatoare din cadrul Penitenciarului ####### si Centrului de retinere si arest preventiv, insa aceasta nu exonereaza de raspundere celelalte parti implicate in asigurarea unor conditii de detentie adecvate. Statul ##### a recunoscut, prin adoptarea art. 551 din Legea nr. 169/2017, ce a modificat Legea nr. 254/2013, compensarea in cazul cazarii in conditii necorespunzatoare, respectiv in oricare centru de detentie din ####### care a avut lipsuri la conditiile impuse de standardele europene. Pe langa culpa statului se impune analiza elementelor raspunderii civile delictuale in cazul unitatii penitenciare si a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, chemate in judecata prin raportare la deficientele imputate (supraaglomerarea), ceea ce implica, dupa caz, o analiza a conduitei acestora fata de producerea prejudiciului invocat, cu luarea in considerare a sustinerilor si apararilor mentionate, prin prisma raportului juridic dedus judecatii. Culpa penitenciarului sau a Administratiei Nationale a Penitenciarelor se analizeaza in in raport cu nivelul de indeplinire a misiunii lor legale, intrucat le revine obligatia de aplicare a dispozitiilor cu caracter normativ privind gestionarea resurselor financiare care sunt puse la dispozitie in cadrul politicii financiare a Statului #####. Ca atare, din interpretarea sistematica a acestor prevederi legale si pornind de la atributiile celor doua parate, Administratiei Nationale a Penitenciarelor avand sarcina de a asigura supravegherea activitatii unitatilor din subordine, in categoria carora se afla si penitenciarele, corelata cu prerogativele acesteia de a coordona si de a verifica modul in care unitatilor din subordine isi exercita atributiile legale, reiese ca legitimitatea procesuala pasiva apartine si Administratiei Nationale a Penitenciarelor, aceasta fiind tinuta sa raspunda de modul in care reclamantului, in perioada detentiei, i s-au recunoscut si respectat drepturile conferite de lege, in raport de calitatea sa de persoana aflata in executarea unei pedepse privative de libertate. La randul sau penitenciarul, ca institutie care supraveghea in mod direct respectarea dispozitiilor legale privind mediul de detentie avea obligatia de a semnala si de a solicita remedierea deficientele in vederea luarii unor masuri, fapt ce nu s-a dovedit in cauza de fata. in concluzie, culpa Administratia Nationala a Penitenciarelor si Penitenciarul ####### rezida in aceea ca au supus persoana arestata unui mediu de detentie in conditii de supraaglomerare, nefacand dovezi in sensul efectuarii unor demersuri pentru remedierea situatiei, prin organele de conducere abilitate, in scopul asigurarii de conditii normale potrivit Normelor minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor private de libertate adoptate prin Ordinul Nr. 433/C din 5 februarie 2010, in vigoare in perioada in care reclamantul se afla in stare de arest. Administratia Nationala a Penitenciarelor si Penitenciarul ####### critica sentinta primei instante si in raport de cuantumul despagubirilor acordate pentru conditiile din penitenciar. Aceasta critica a fost formulata si de Directia Nationala Anticoruptie din cadrul Parchetului de pe langa inalta ##### de Casatie si Justitie prin apelul formulat astfel ca se va raspunde prin considerente comune. Reclamantul apelant a fost privat de libertate pentru o perioada de 76 de zile din care 56 de zile, in intervalul 13.11.2015-8.01.2016 prin introducerea sa intr-un centru de detentie si pentru o perioada de 20 de zile arest la domiciliu Din cele 56 de zile reclamantul a fost expus mediului supraglomerat din penitenciar pentru o perioada de 24 de zile iar in Centrul de retinere si arest preventiv din cadrul IPJ pentru o perioada de 32 de zile. Critica Administratia Nationala a Penitenciarelor, Penitenciarul ####### si a Directei Nationale Anticoruptie din cadrul Parchetului de pe langa inalta ##### de Casatie si Justitie privind cuantumul acordat pentru perioada incare reclamantul a fost plasat in penitenciar sunt fondate, avand in vedere durata efectiva a masurii arestului preventiv cu introducerea reclamantului in penitenciar, precum si imprejurarea ca reclamantul a invocat un singur aspect necorespunzator referitor la conditiile de detentie si anume supraaglomerarea. In consecinta suma de 5000 lei este apreciata de curte ca fiind adecvata in vederea repararii prejudiciului moral suferit de reclamant ca urma a detinerii sale in conditii necorespunzatoare (in spatii supraaglomerate) pentru o durata de 24 de zile (de la 16.12.2015 pana la 08.01.2016). Aceeasi suma a fost acordata de instanta de fond pentru conditiile de detentie din Centru de retinere si arest preventiv, neimpunand-se a fi modificata in raport de perioada in care reclamantul s-a aflat in custodia acestuia precum si de conditiile de supraaglomerare sub 3 m2, diferite de cele constatate in cadrul Penitenciarului ####### de sub 2 m2. Sustinerea apelantei parate Penitenciarul ####### in sensul ca prin acordarea despagubirilor pentru prejudiciul moral suferit de reclamant ca urmare a conditiilor din penitenciar in situatia in care s-ar aprecia ca in cauza sunt incidente prevederile art. 359 ar conduce la o dubla despagubire a reclamantului nu este fondata, cele doua forme de raspundere avand izvoare distincte, reclamantul fiind indreptatit sa fie despagubit pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a arestarii sale in conditiile in care a fost achitat la finalul procedurilor penale dar si pentru conditiile inadecvate din penitenciar, drept recunoscut oricarei persoane private de libertate supusa unor astfel de conditii. Apelanta Penitenciarul ####### mai critica sentinta tribunalului prin prisma respingerii cererii de chemare in garantie a Statului ##### ca tardiv formulata sustinand ca aceasta a fost formulata in termen, la data de 23.09.2019. Cu privire la aceasta critica se constata ca nu este fondata, cererea de chemare in garatei fiind depusa la data de 14.10.2019 (intocmita la 11.10.2019 potrivit propriilor mentiuni) astfel ca aceasta a fost depusa in afara termenului prev de art.73 alin. 3 cod de procedura civila in conditiile in care primul teremn de judecata a fost la data de 06.05.2019 iar Peniteciarului de ###### ######### din ####### i s-a pus in vedere inca de la 28.09.2018, potrivit dovezii de inmanare de la fila 24 vol. I, prin adresa instantei, ca in termen de 25 de zile sa depuna intampinare. Precizarile formulate de reclamant nu confera paratului Penintenciarul ####### un nou termen pentru a-si formula aparari, a depune intampinare si a formula o eventuala cere de chemare in garantie cata vreme chiar prin actiunea introductiva reclamantul, la pct. 4, formulase acest petit privind acordarea de despagubiri pentru conditiile de supraaglomerare din penitenciar. in consecinta aceasta critica nu este fondata. Ministerul Afacerilor Interne-Inspectoratul de Politie al Judetului #### critica sentinta primei instante sub aspectul calitatii sale procesuale cu privire la cererea reclamantului de a fi despagubit in temeiul art. 539 cod deproc civ, aratand ca singurul care poate fi obligat la despagubiri este Statul #####. Aceasta critica nu are legatura cu solutia primei instante, actiunea reclamantului formulata impotriva acestui parat vizand si fiind admisa doar pentru prejudiciul suferit ca urmare a detinerii sale in conditii de supraaglomerare. Mai sustine apelantul Ministerul Afacerilor Interne-Inspectoratul de Politie al Judetului #### ca in perioada in care reclamantul s-a aflat in custodia Centrului de Retinere si Arest Preventiv acesta a avut conditii decente de cazare beneficiind de iluminat natural, de aerisire, mobilier corespunzator si i s-a asigurat accesul permanent la utilitati. Reclamantul nu a invocat astfel de aspecte ci a invocat supraaglomerarea spatiilor de cazare, cu nerespectarea spatiului minim prevazuta de lege pentru fiecare persoana. Pentru motivele expuse, in temeiul art. 480 cod de proc civ se va respinge apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne-Inspectoratul de Politie al Judetului ####, impotriva sentintei civile nr. ### de la 11 ##### 2022, pronuntata de Tribunalul ####, Sectia I Civila, in dosarul nr. ####/63/2018, ca nefondat”.

* Cititi aici integral decizia prin care Curtea de Apel Craiova a obligat statul la plata unor daune catre comisarul sef Ionut Damian pentru privare nelegala de libertate

* Cititi aici decizia Curtii de Apel Craiova prin care comisarul sef Ionut Damian si ceilalti doi inculpati au fost achitati definitiv in dosarul in care fusesera trimisi in judecata de DNA