Iata o speta care ar trebui sa il convinga pe seful DIICOT Daniel Horodniceanu (foto) sa isi reconsidere atitudinea fata de presa si de cetateni. Ne referim la refuzul lui Daniel Horodniceanu, nejustificat si nemotivat, de a da curs unei solicitari formulate in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, prin care Lumeajustitiei.ro i-a cerut sa spuna cine sunt procurorii care au semnat rechizitoriul intr-un dosar soldat cu o eroare judiciara pentru care trebuie sa platim 300.000 lei daune morale si ce masuri au fost luate sau propuse fata de acestia.

Dupa ce am prezentat pe larg malpraxisul judiciar descoperit de judecatoarele supreme Lavinia Lefterache, Corina Jijiie si Lucia Rog (*decizia), eroare judiciara confirmata definitiv de Curtea de Apel Timisoara si reparata in aprilie 2016 de Curtea de Apel Bucuresti, am dat peste o hotarare a Tribunalului Bucuresti, redactata chiar zilele trecute, in care o institutie a statului roman a fost condamnata tocmai pentru lipsa de transparenta in comunicarea informatiilor de interes public. Cauza, avand ca obiect obligatia de a face, ne infatiseaza un cetatean care a invins Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor dupa ce sefii ANPC au refuzat sa ii comunice abaterile constatate in reteaua de magazine Mega Image si eventualele masuri dispuse fata de agentul economic.

Reprezentat de avocatul Dan Chitic din Baroul Bucuresti, reclamantul a avut castig de cauza atat la Judecatoria Sectorului 1, cat si la TMB, decizia definitiva fiind pronuntata, in 2 noiembrie 2015, de judecatoarele Despina Maria Placinta si Georgeta Marilena Neacsu, de la Sectia a V-a civila: „Respinge apelul declarat de apelanta-parata Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, cu sediul in sector 1, Bucuresti, B-dul Aviatorilor, nr. 72, impotriva sentintei civile nr. 21716/04.12.2014 pronuntate de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. 50/299/2014, avand ca obiect 'obligatia de a face', in contradictoriu cu intimatul-reclamant C.D.R., cu domiciliul ales la Cabinet av. Daniel MV Chitic, (...), ca nefondat. Obliga apelanta la 4.400 lei cheltuieli de judecata in apel. Definitiva”.

Opacitatea ANPC si cea a DIICOT sunt evident comparabile, cu precizarea ca Protectia Consumatorilor a binevoit sa isi motiveze in drept refuzul, asa cum reiese din decizia TMB, ceea ce parchetul nu a facut in raspunsul adresat Lumeajustitiei.ro.

Iata cum motiveaza judecatoarele TMB Despina Maria Placinta si Georgeta Marilena Neacsu decizia de respingere a apelului ANPC:

„Prin motivele de apel formulate, apelanta (ANPC, n.r.) se rezuma la a afirma faptul ca reclamantul-intimat nu justifica un interes legitim in dobandirea informatiilor pe care le-a solicitat, fara a expune argumente concrete pentru care, in opinia sa, informatiile solicitate sunt exceptate de liberul acces.

Desi actiunea nu a fost intemeiata pe prevederile Legii nr. 544/2001, in cuprinsul cererii de chemare in judecata a fost invocat acest act normativ, iar prima instanta, in temeiul art. 22 alin. (4) Cpc, ar fi trebuit sa constate aplicabilitatea Legii nr. 544/2001 in solutionarea acestei cauze, litigiul fiind din acest motiv de competenta instantei de contencios administrativ. Cum in cauza nu s-a invocat exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 1 in conditiile art. 130 alin. (2) Cpc, instanta de apel a solutionat prezentul apel aplicand prevederile Legii nr. 544/2001.

Astfel, in art. 12 din acest act normativ se arata ca sunt exceptate de la liberul acces al cetatenilor: 'a) informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice, daca fac parte din categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii; b) informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, potrivit legii; c) informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere principiului concurentei loiale, potrivit legii; d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii; e) informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare; f) informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces; g) informatiile a caror publicare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor'.

Or, din petitul actiunii se constata ca informatiile solicitate si la furnizarea carora (apelanta-parata ANPC, n.r.) a fost obligata de prima instanta, prin sentinta apelata, respectiv abaterile constatate de catre apelanta la agentul economic Mega Image, unitatile la care au fost constatate aceste abateri si masurile luate, nu se incadreaza printre informatiile exceptate prevazute de art. 12 lit. c) deoarece este vorba despre un singur comerciant, iar abaterile sanctionate contraventional si masurile dispuse pentru remedierea acestora nu pot aduce atingere nici dreptului de proprietate intelectuala sau industriala si nici concurentei loiale, deoarece sunt diferite de obiectul, respectiv actele acestora din urma. De asemenea, nu se incadreaza nici in prevederile Anexei 3 a Ordinului nr. 445/2009, intrucat intimatul nu a solicitat comunicarea proceselor-verbale, a corespondentei sau rapoartele intocmite de catre intimata, ci date precise privind abaterile constatate, sanctiunile aplicate si masurile dispuse.

Intimatul a justificat interesul sau particular in dobandirea informatiilor solicitate – cunoasterea si furnizarea trasabilitatii fiecarui ingredient, precum si in cel al respectarii regulilor de catre toate persoanele.

Pe de alta parte, este neintemeiata sustinerea apelantei ca intimatul trebuie sa arate ce drept subiectiv i-a fost incalcat sau folosul practic urmarit prin admiterea actiunii, deoarece art. 1 din Legea nr. 544/2001 recunoaste oricarei persoane 'accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei'. Or, unul dintre drepturile fundamentale ale cetatenilor, recunoscute prin Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – art. 41, este dreptul la o buna administrare, astfel ca acest drept fundamental este respectat, printre altele, si prin furnizarea informatiilor publice, asigurandu-se in acest fel transparenta administratiei publice, sistem din care face parte si apelanta”.

*Cititi aici integral decizia nr. 3933/02.11.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia a V-a civila (dosar nr. 50/299/2014)

*Cititi aici refuzul DIICOT de a da informatii despre eroarea judiciara semnalata de Lumeajustitie.ro