Curtea de la Strasbourg s-a pronuntat, joi 9 iunie 2016, intr-o speta extrem de importanta in materia respectarii dreptului la imagine al persoanelor incatusate. Hotararea vizeaza Bulgaria, condamnata in acest caz pentru o serie de incalcari ale Conventiei europene a drepturilor omului, printre care dreptul la respectarea vietii private si dreptul la respectarea prezumtiei de nevinovatie - garantie subsidiara notiunii de proces echitabil. Concret, CEDO a gasit statul vecin responsabil de violarea Art. 8 din Conventie, dupa ce organele de cercetare au scurs in mass-media, prin biroul de presa, inregistrarea video a momentului arestarii unui demnitar. Este vorba despre un fost secretar general in Ministerul de Finante bulgar, Tencho Nikolov Popov (foto), arestat la 1 aprilie 2010 in sediul biroului notarial din Sofia al sotiei sale, Antonia Vasileva Popova. Publicarea in presa a casetei video cu scena incatusarii a produs consecinte devastatoare asupra imaginii publice a lui Popov, de altfel achitat de toate cele trei instante care s-au pronuntat in dosarul penal in care a fost arestat.

Desi vizeaza Bulgaria, aspectele retinute de CEDO in aceasta cauza sunt opozabile Romaniei, ca tara semnatara a Conventiei de la Strasbourg. Practic, hotararea in cauza Popov obliga autoritatile romane sa ia toate masurile astfel incat sa le asigure persoanelor retinute si arestate dreptul la respectarea imaginii si a prezumtiei de nevinovatie. Nevoia este cu atat mai stringenta avand in vedere practicile procurorilor DNA sub mandatul Laurei Codruta Kovesi, cu care opinia publica s-a obisnuit si pe care din nefericire oamenii le percep ca si cum aceasta ar fi starea de normalitate.

Incalcarile Conventiei constatate de CEDO in cazul lui Popov si al sotiei acestuia au vizat Art. 3 (tratamente inumane sau degradante aplicate demnitarului in timpul detentiei din arestul Politiei si lipsa unei investigatii efective care sa conduca la identificarea si tragerea la raspundere a ofiterilor de politie implicati), Art. 6.2 (incalcarea prezumtiei de nevinovatie ca urmare a unei declaratii a ministrului de Interne bulgar in ziua arestarii), Art. 8 sub doua aspecte (dreptul la imagine ca parte integranta a notiunii de viata privata, sub aspectul mediatizarii arestarii lui Popov, si dreptul la viata privata, sub aspectul operatiunii de perchezitionare si confiscare efectuate la biroul notarial al Antoniei Popov fara mandat de la judecator), precum si Art. 13 (dreptul la un remediu efectiv) in conjunctie cu Art. 3, 6.2 si 8 din Conventie.

Sa mai spunem ca aspectele retinute in cauza Popov contra Bulgariei sunt considerate extrem de importante chiar de CEDO, care, odata cu publicarea hotararii, a emis si un comunicat de presa.

Iata cum motiveaza CEDO incalcarea dreptului la imagine sub aspectul mediatizarii scenei arestarii demnitarului (paragrafele 96-100 din hotararea atasata):

„Reclamantul s-a plans ca arestarea sa a fost filmata si ca inregistrarea a fost livrata mass-media de catre serviciul de presa al Ministerului de Interne. El a precizat ca unele imagini din aceasta inregistrare, care il prezinta culcat la podea si cu mainile incatusate la spate, au fost difuzate pe scara larga prin intermediul presei scrise si altor mijloace media. Reclamantul sustine ca aceasta situatie a fost un atentat nejustificat asupra dreptului sau la respectarea vietii private. In plus, reclama ca ingerinta nu a fost prevazuta de lege si nu a fost necesara intr-o societate democratica.

Guvernul a raspuns ca reclamantul nu a contestat in mod expres ca arestarea sa a fost filmata ai mediatizata. Afirma ca, in orice caz, masura a fost prevazuta de lege, destinata sa asigure strangerea de probe in cadrul anchetei penale si transparenta activitatii serviciilor Ministerului de Interne.

Curtea observa ca partile sunt de acord ca filmarea momentului arestarii reclamantului, precum si divulgarea imaginilor de la arestare au fost realizate de serviciul de comunicare al Ministerului de Interne. Avand in vedere toate circumstantele cauzei, Curtea considera ca inregistrarea si divulgarea imaginilor s-au facut fara acordul reclamantului. Curtea apreciaza ca absenta unei opozitii exprese din partea reclamantului nu poate afecta concluzia sa. In viziunea Curtii, in acest caz este vorba despre o ingerinta in dreptul la imagine al reclamantului, drept care este parte integranta a notiunii de viata privata (a se vedea, de exemplu, Von Hannover vs. Germania, nr. 59320/00, par. 50, CEDO 2004-VI).

Conform Art. 8 par. 2 din Conventie, pentru ca o astfel de ingerinta sa fie justificata, ea trebuie inainte de toate sa fie 'prevazuta de lege'. Pe baza datelor de care dispune, Curtea considera ca problema in discutie nu era reglementata de o 'lege' apta sa indeplineasca criteriile stabilite in jurisprudenta sa, ci mai degraba o practica a organelor Ministerului de Interne in astfel de operatiuni care suscitau un mare interes din partea publicului si a presei. Hotararea in cauza Slavov si altii vs. Bulgaria (nr. 58500/10, par. 37, 10 noiembrie 2015) ofera un alt exemplu al acestei practici. De asemenea, Curtea noteaza ca dispozitiile Codului de procedura penala bulgar permit inregistrarea video in cadrul procedurii penale pentru strangerea de probe, de exemplu, in timpul investigatiei de la locul unei crime, la o perchezitie sau intr-un interogatoriu (a se vedea punctul 54 de mai sus). Or, in acest caz, ele nu au fost masuri de cercetare la locul unde reclamantul a fost arestat, masuri filmate si divulgate, ci arestarea in sine a constituit principalul interes. Prin urmare, nu s-a demonstrat in fata Curtii ca ingerinta in cauza a fost prevazuta de lege.

Acest lucru ii este suficient Curtii pentru a concluziona ca in cauza a existat o violare a articolului 8 al Conventiei in ceea ce priveate mediatizarea arestarii reclamantului”.

*Cititi aici integral Hotararea CEDO in cauza Popovi vs. Bulgaria