Judecatoarea Viorica Costiniu (foto) – presedinta de onoare a Asociatiei Magistratilor din Romania – a reactionat vehement miercuri, 17 iulie 2024, dupa ce judecatorul Ovidiu-Vasilica Pralea de la Curtea de Apel Bacau a iesit la pensie dupa ce noua ani pe care i-a petrecut in Politie i-au fost recunoscuti ca vechime in magistratura.

Amintim ca sentinta din 21 decembrie 2023 prin care Tribunalul Covasna i-a asimilat lui Pralea cei noua ani de munca in calitate de politist calitatii de magistrat a ramas definitiva prin neapelare (click aici pentru a citi).

In acest context, intr-un comentariu trimis Luju, judecatoarea Viorica Costiniu afirma ca este inadmisibil ca functia de politist sa fie asimilata cu cea de judecator. In primul rand, exista o ierarhie in sistem: politistul actioneaza la ordinele procurorului, iar apoi actele politistului trec prin filtrul judecatorului.

In al doilea rand, programa unei facultati de Drept este complet diferita de programa Academiei de Politie.

In acelasi mesaj trimis redactiei Lumea Justitiei, presedinta de onoare a AMR rememoreaza felul in care Valeriu Stoica a decimat magistratura intre 1996 si 2000, cand a fost ministru al Justitiei, incurajand plecarea din sistem a judecatorilor si procurorilor cu experienta. Totodata, judecatoarea Costiniu relateaza un schimb de replici avut in Consiliul Superior al Magistraturii cu presedintele din acel moment al Romaniei, Traian Basescu. Mai exact, dupa ce politicianul anuntase ca urma sa aduca o mie de politisti in magistratura, Viorica Costiniu i-a replicat ca o asemenea gandire este vrednica de comunismul anilor '50.

Iata intregul mesaj al presedintei de onoare a AMR:

„Este inadmisibil sa asimilezi functia de politist cu cea de judecator.

Cat timp judecatorul si-a exercitat functia, politistul a fost la ordinele lui, generic vorbind, cata vreme i-a cenzurat actele, cata vreme el a urmat cursurile Academiei de Politie, nu Facultatea de Drept.

Asistam la denaturarea functiei de judecator, care a devenit punguta la care trag, fara merit, multe categorii profesionale.

Si asta in conditiile in care cine a absolvit Dreptul administrativ pentru a intra in magistratura a trebuit sa faca, in prima perioada, Facultatea de Drept si, ulterior, doar sa dea diferentele, pentru ca apoi sa se asimileze Facultatii de Drept.

Nu stiu sa existe vreo lege a noastra care sa asimileze Academia de Politie cu Facultatea de Drept si parca la admitere la noi nu se da si o proba sportiva, ca la Academie.

Noi, magistratii de cariera, ne-am opus la multiplele incercari de asimilare a Facultatii noastre cu toate felurile de facultati nascute pe profil cat de cat juridic, ca ciupercile dupa ploaie, sa infloreasca afacerile profilor care au vrut si avocatura, si profesorat, si afaceri infloritoare (a se vedea Valeriu Stoica si altii...). Nu a operat insa si asimilarea Academiei de Politie cu Facultatea de Drept.

Cand le-am spus colegilor judecatori americani veniti in Romania de incercarile politicului de a asimila Academia (pretentios titlu) cu Facultatea de Drept au spus ca asta e o blasfemie si in SUA nimeni n-ar indrazni nici macar sa gandeasca, dar sa mai puna si in practica.

Fiecare trebuie sa-si asume studiile pe care si le-a ales pentru a-si croi viitorul si profesia.

In dialog public cu mine in CSM, domnul Basescu mi-a spus ca va aduce 1.000 de politisti in magistratura.

Noi am crezut ca ii duce in parchete si, evident, ca sunt absolventi ai Facultatii de Drept. Curricula Academiei nu este similara Curriculei Facultatii de Drept.

Raspunsul meu public, in sedinta, uitandu-ma in ochii dansului, a fost: 'Procedati ca in anii '50, cand cu 6 luni de instructie ii facea pe muncitori judecatori'.

Sunt teribil de revoltata de asumarea incomprehensibila a colegilor de subminare si dinlauntrul sistemului a carierei judecatorului de scaun. Unii nu au declarat apel, altii au luat masuri care sfideaza judecatorul de cariera in favoarea celor care isi gasesc o carja in statutul de judecator, care a ajuns umbrela pentru vremea rea pentru orice profesie care tangential  se crede similara celor din magistratura.

Si, dupa cum observati, cei care vin din alte profesii, de cum intra in sistem, sunt si vanatori de functii in detrimentul juzilor de scaun, de cariera.

Pana si colegii din parchete, cum s-au vazut in functii (se poate verifica), repejor cu delegatie si apoi definitiv devin sefi peste judecatorii de cariera. E cazul sa ne intrebam: oare de ce?

Pana a fi judecator, intr-o profesie sau alta au fost la Ordin si unii care aveau vocatia de jude mai curand decat de procuror s-au evidentiat pe merit, la altii a functionat zicala 'lupul isi schimba blana dar naravul, ba', dupa cum multi avocati intrati in magistratura pe un interviu de 2 bani si 10/5 ani vechime au transformat justitia in taraba, unii au iesit la pensie dupa 1 an de magistratura conform generoasei legi a asimilarii scrise de Valeriu Stoica, altii au avut parte ani buni de bratari gratuite, altii au demisionat ca nu au facut fata muncii de judecator. Nu prea s-au inghesuit spre procuratura si au ravnit jiltul judecatorului. Generatiile care au facut Reforma in justitie au candidat cate 24 de candidati pe un loc la Facultatea de Drept.

La repartizare pentru functia de judecator, in ordinea mediilor, veneau doar cei care aveau media generala peste 9.

Respectam munca de politist, este la fundamentul ordinii in societate pe care o apara. Politistul se afla la ordinele procurorului, iar actele sale trec prin filtrul judecatii judecatorului.

Dar fiecare trebuie sa ne asumam ce-am ales, nu sa intram pe usa din dos a unei alte profesii, nu sa ciugulim din ceea ce este un atribut exclusiv al acelei profesii, lipsiti de bun simt, morala si respect pentru cei care in anii cand politaiul isi exercita functia (oriunde in sistemul lui, de la circulatie la... ordinele procurorului), judele, in ani grei, judeca poate chiar cazuri in care posibil politistul chiar a efectuat acte procesuale.

Nu poti sa vii la pensionare cu tupeul ca anii petrecuti in politie sa fie socotiti ca munca de judecator.

Sa spunem lucrurilor pe nume:

Valeriu Stoica, ministru fiind (inainte de 1989 judecator la Judecatoria Sectorului 5 si secretar de partid al Judecatoriei Sectorului 5), a urmarit improspatarea magistraturii si a initiat 'epurarea eleganta' a juzilor si procurorilor, socotiti toti 'comunisti' (?!).

Mai toti aveau vechimi mari in magistratura, astfel ca s- a prevazut pensionarea celor cu minimum 25 de ani ca jude / procuror.

In ritm alert au aparut 500 de locuri vacante.

Efectele au fost, la randul lor, imediate sub aspectul cresterii volumului de munca intr-o perioada de masive modificari legislative si sedinte cu peste o suta de cauze pe lista.

Asociatia Magistratilor din Romania i-a propus lui Valeriu Stoica sa accepte solutia existenta si atunci in Franta. Multi dintre colegi, profesionisti recunoscuti, valorosi, au plecat in avocatura, in notariat. Si, dupa exemplul francez, i-am propus sa le asimileze vechimea din avocatura / notariat si sa revina in magistratura. Justificarea era fireasca, pentru ca perioada petrecuta in celelalte profesii putea fi apreciata ca o experienta benefica in munca judelui / procurorului. Nimeni din magistratura nu s-a indreptat spre Politie sau cariera de jurisconsult.

AMR s-a manifestat public, inclusiv in Parlament si la intalnirile de la Guvern, ca nu se poate asimila orice profesie celei de magistrat. Si totusi... Ordinul de partid a avut prioritate, intrucat trebuiau satisfacute interesele poate nu ale liberalilor, ci ale unora dintre membrii de partid cu rude, cunostinte, relatii cu asteptari si recompense (cata vreme aveau pe cineva la fraiele noii puterii revolutionare), dar cu metehne vechi poleite in haine pe care in poveste le poarta 'imparatul gol'. Cel putin aceasta a fot justificarea care mi s-a dat de initiatorul legii.

Prin legea lui Valeriu Stoica, s-au asimilat vreo 50 de profesii cu studii juridice (nu insa si a functiei de politist), profesii largite in timp ca numar, asimilate cu Facultatea de Drept la baza. Asa a ajuns functia de judecator /procuror, dintr-o demnitate de rang inalt, pe taraba, in iarmarocul politic din vremea Basesciana pana in zilele noastre, pentru ca acum, cu perfidie, cine in urma cu ani intregi era om la ordine pentru Ordinea sociala sa pretinda ca este pentru acea perioada politist cu rang de judecator /procuror.

Judecator nu este o profesie, ci este o demnitate pentru care trebuie sa ai vocatie, este un simbol al Puterii Judecatoresti.

Cine nu realizeaza aceste virtuti ale magistraturii care implica profesionalism de elita, constiinta si responsabilitate inseamna ca este doar un intamplator in profesie, cu o cariera-mozaic, doar un purtator de roba.

Maine-poimaine, se asimileaza si Academia Militara Facultatii de Drept. E  in trend, cum a fost si trendul segregarii magistraturii in domeniul pensiilor de serviciu, pentru care militarii, pe timp de pace, au fost absolviti de restrictii aplicate cu generozitate celor din magistratura si din alte profesii 'de serviciu'.

O opinie pe care o sustin si in prezent cu responsabilitate si respect pentru toate profesiile, incepand cu demnitatea de judecator, suprema functie din sistemul judiciar si constitutional Putere in Stat, cum nicio alta functie din profesiile cu titulatura 'de serviciu' nu este”.