28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

POZITIA UNPIR FATA DE ORDONANTA INSOLVENTEI – Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania atrage atentia asupra problemelor din proiectul de OUG prin care Ministerul de Finante vrea sa modifice legislatia insolventei: “Includerea unui prag alternativ pentru depunerea cererii de intrare in insolventa, daca exista si creante bugetare, este discriminatorie... Desemnarea practicianului in insolventa, aleatoriu, de catre instanta nu este eficienta”

Scris de: V.B. | pdf | print

20 September 2018 18:49
Vizualizari: 9187

Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR), condusa de Nic Balan (foto), a evidentiat joi, 20 septembrie 2018, patru probleme ale proiectului de ordonanta de urgenta prin care Ministerul Finantelor Publice intentioneaza sa modifice legislatia vizand insolventa. 


Una dintre cele mai importante observatii ale UNPIR sunt legate de includerea unui prag alternativ pentru depunerea cererii de intrare in insolventa, daca exista si creante bugetare. In opinia Uniunii, introducerea acestui prag este discriminatorie din punct de vedere constitutional si va diminua incasarile bugetare. Totodata, UNPIR atrage atentia asupra ineficientei desemnarii in mod aleatoriu a practicianului in insolventa de catre instanta de judecata. De asemenea, asociatia profesionala avertizeaza asupra caracterului disproportionat al introducerii unei sanctiuni a practicianului in insolventa precum cea de 30-50 la suta din cuantumul cererii de plata. Nu in ultimul rand, UNPIR cere nuantarea textului care reglementeaza starea de incompatibilitate a practicianului in insolventa care detine simultan calitatea de administrator sau lichidator judiciar la un debitor, dar si la un creditor al acestuia, pentru a se evita exacerbarea efectelor respectivului text din proiectul de OUG.

Iata comunicatul UNPIR:

Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR), asociatia profesionala a practicienilor in insolventa cu statut de utilitate publica, a analizat propunerile cu care Ministerul Finantelor Publice (MFP) intentioneaza sa modifice legislatia insolventei.

Concluziile UNPIR vin in contextul unei consultari publice lansata de Ministerul Finantelor Publice, in data de 18 septembrie 2018, pe tema unui Proiect de Ordonanta de Urgenta care ar modifica acte normative in domeniul insolventei.

UNPIR apreciaza ca o serie de modificari propuse prin actul normativ au ca scop cresterea incasarilor la bugetul de stat si eficientizarea mecanismelor de recuperare a creantelor, cu respectarea sanselor de redresare a debitorilor aflati in stare de insolventa, precum cele referitoare la conversia creantelor bugetare in actiuni, cu acordul creditorului bugetar, posibilitatea cesionarii creantelor bugetare, precum si posibilitatea, pentru creditorii bugetari, de a aproba planuri de reorganizare care prevad plata creantelor bugetare intr-un cuantum mai mic decat 100% din valoarea creantei inscrisa in tabelul definitiv.

Pentru ca demersul initiat de catre Guvern de imbunatatire a legislatiei in materia insolventei sa fie unul eficient, UNPIR prezinta o serie de observatii pentru a fi avute in vedere la elaborarea actului normativ, astfel incat actul normativ sa produca un impact pozitiv asupra legislatiei relevante in materie. Fiecare dintre observatii va fi detaliata in a doua parte a acestui document, intr-o sectiune de argumente tehnice.

Demersul nostru este constructiv si vine in contextul in care, pe de o parte in spatiul media au fost lansate acuzatii si opinii pro si contra din partea mai multor profesii liberale care au activitati in domeniul insolventei (evaluatori, avocati...etc), iar pe de alta parte majoritatea profesionistilor isi exprima ingrijorarea ca unele modificari vor conduce la o practica neunitara in instante si la invocarea multor exceptii de neconstitutionalitate.

Observatii:

1. Includerea unui prag alternativ pentru depunerea cererii de intrare in insolventa, daca exista si creante bugetare, este discriminatorie din punct de vedere constitutional, creeaza efecte economice negative asupra participantilor la procedura, furnizori, si va diminua incasarile bugetare;

2. Desemnarea practicianului in insolventa, aleatoriu, de catre instanta de judecata nu este eficienta, nu va duce la accelerarea procedurii si nu va creste incasarile bugetare;

3. Introducerea unei sanctiuni a practicianului in insolventa, precum cea de 30%-50% din cuantumul cererii de plata, este disproportionata. Aceasta sanctiune ar trebui sa fie conform altor ipoteze similare reglementate de codul de procedura civila, in suma fixa si aplicata doar daca practicianul, cu rea-credinta, nu solutioneaza cererile de plata in termenul prevazut de lege;

4. Textul care reglementeaza starea de incompatibilitate, a practicianului in insolventa care detine simultan calitatea de administrator / lichidator judiciar la un debitor dar si la un creditor al acestuia trebuie nuantat pentru a se evita exacerbarea efectelor acestuia. Nu trebuie exclusa de plano posibilitatea ca acelasi practician in insolventa sa detina simultan cele doua calitati. Cel mai adesea practicienii in insolventa cu experienta in gestionarea proiectelor mari de insolventa au in portofoliu debitori care pot detine creante nesemnificative, care nu au caracter decizional in procedura si necontencioase in cadrul unor proceduri de insolventa complexe, in special insolventa grupului de societati unde exista o reglementare speciala in legea insolventei.

Propuneri:

Pentru eficientizarea procedurilor si a incasarilor bugetare, UNPIR propune doua modificari pentru lichidizarea bunurilor si consemnarea sumelor in vederea distribuirii, ceea ce duce la reducerea cheltuielilor de procedura si crearea premiselor distribuirii sumelor, chiar catre creditorul bugetar

Detalii tehnice

I. Apreciem faptul ca s-ar impune pastrarea actualei forme a definitiei 'valorii prag'. Prin impunerea unui prag pentru depunerea cererii de intrare in insolventa (creante bugetare de maxim 50% din valoarea totala a creantelor) se perpetueaza starea de dificultate a societatilor in cauza, iar debitorii nu vor mai fi obligati sa depuna o cerere de deschidere a procedurii, perpetuand starea de insolventa care va atrage, implicit, si insolventa altor furnizori, clienti.

In plus, pastrarea acestor debitori in afara insolventei nu va determina imbunatatirea situatiei acestora, ci, din contra, dificultatile cu care se vor confrunta vor creste, diminuand sansele de recuperare a creantelor creditorilor.

Promovarea acestei modificari a definitiei valorii prag va determina implicit dezincriminarea partiala a infractiunii de bancruta reglementata de art. 240 Cod Penal.

II. Modificarea articolului 45 alin. (1) lit. d) in sensul desemnarii practicianului in insolventa de catre instanta de judecata nu este eficienta, nu va duce la accelerarea procedurii si nu va creste incasarile bugetare. Ea instituie decaderi din drept, decaderi provizorii, fara justificare.

In cele mai multe cazuri, practicianul in insolventa desemnat de catre instanta de judecata la cererea creditorilor este confirmat in cadrul Adunarilor de creditori, lucru ce asigura continuitatea procedurii, deoarece acelasi practician in insolventa administreaza procedura pe toata durata derularii acesteia.

Propunerea instituie o decadere din dreptul de a numi practicianul provizoriu, atat de catre debitor, cat si de catre creditori si, in schimb, statueaza o procedura aleatorie de numire de catre judecatorul sindic.

Scopul principal al procedurii insolventei este acela de a acoperi intr-o proportie cat mai mare si intr-un termen cat mai scurt datoriile debitorului.

In acest context, efectele tuturor actelor de procedura intocmite de catre administratorul judiciar provizoriu/definitiv, se repercuteaza in mod direct asupra patrimoniului creditorilor.

Pe cale de consecinta, consideram ca alegerea practicianului in insolventa provizoriu trebuie sa fie un atribut cel putin al creditorului si nu al judecatorului sindic, atunci cand creditorul isi exprima optiunea in acest sens.

III. Introducerea unei sanctiuni precum cea prevazuta la art. 75 alin. 3/1 de 30 % - 50 % din cuantumul cererii de plata este disproportionata.

Apreciem faptul ca introducerea unei sanctiuni a practicianului in insolventa, pentru neindeplinirea obligatiilor de verificare a cererilor de plata, este justificata pentru a asigura celeritatea solutionarii acestor cereri. Aceasta sanctiune, insa, ar trebui sa fie in suma fixa si aplicata doar daca acesta, cu rea-credinta, nu solutioneaza cererile de plata in termenul prevazut de lege. Aceasta este si solutia aleasa de Codul de procedura civila. Mai mult decat atat, in multe cazuri cererile de plata formulate nu sunt insotite de toate documentele justificative sau implica relatii comerciale complexe ce presupun o analiza mai lunga decat termenul stabilit de lege, impunandu-se sanctionarea practicianului in insolventa doar in cazurile in care cu rea credinta nu isi indeplineste obligatiile legale. Propunem modificarea acestui text dupa cum urmeaza:

'(3/1) In cazul nesolutionarii cu rea-credinta a cererii de plata in termenul prevazut la alin. (3), judecatorul sindic, la cererea creditorului in cauza, sanctioneaza administratorul judiciar cu amenda cuprinsa intre 3.000 lei si 5.000 lei'.

IV. Propunem ca modificarea facuta la art. 28 alin. (5) din OUG nr. 86/2006 sa fie completata cu unele nuantari, dupa cum urmeaza:

'(5) In termen de 90 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, practicianul in insolventa care se regaseste in situatia de incompatibilitate prevazuta la alin.(4) este obligat sa opteze pentru exercitarea unei singure calitati dintre cele detinute, notificand in acest sens judecatorul-sindic.'

(5/1) Nu se considera stare de incompatibilitate urmatoarele situatii:

a) creanta care determina starea de incompatibilitate are caracter nelitigios;

b) creanta care determina starea de incompatibilitate nu reprezinta mai mult din 20% din valoarea masei credale;

c) calitatea de administrator judiciar sau lichidator judiciar este indeplinita de o SPRL, respectiv de o filiala a acesteia sau doua filiale diferite;

d) procedurile de insolventa ale grupului de societati.'

Apreciem faptul ca textul care reglementeaza starea de incompatibilitate a practicianului in insolventa, care detine simultan calitatea de administrator/lichidator judiciar la un debitor dar si la un creditor al acestuia, trebuie nuantat. Textul nu trebuie sa excluda de plano posibilitatea ca acelasi practician in insolventa sa detina simultan cele doua calitati. Sustinem acest lucru deoarece adesea practicienii in insolventa cu experienta in gestionarea proiectelor mari de insolventa au in portofoliu debitori care pot detine creante nesemnificative si necontencioase in cadrul unor proceduri de insolventa complexe. Aceasta situatie va determina imposibilitatea ca acestia sa fie desemnati in procedura, cu riscul ca proiecte complexe de insolventa sa fie gestionate de societati fara experienta semnificativa.

V. Propuneri care pot sa eficientizeze procedura si incasarile bugetare. Lichidizarea bunurilor si consemnarea sumelor in vederea distribuirii duce la reducerea cheltuielilor de procedura si crearea premiselor distribuirii sumelor, chiar catre creditorul bugetar.

Propunem modificarea art. 91 alin. (1) pentru solutionarea acestor blocaje dupa cum urmeaza:

'Art. 91 - (1) Bunurile instrainate de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, in exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobandite libere de orice sarcini, precum privilegii, ipoteci, gajuri sau drepturi de retentie, sechestre, de orice fel.

Fac exceptie de la acest regim masurile asiguratorii dispuse in procesul penal in vederea confiscarii speciale si/sau extinse, bunurile pentru care exista interdictia detinerii si nu pot face parte din circuitul civil conform legii penale. Sumele obtinute cu respectarea ordinii de distribuire prevazute de prezenta lege, vor fi puse la dispozitia organelor de urmarire penala sau instantei de judecata penala, dupa plata onorariilor si a cheltuielilor de procedura'.

Propunem adaugarea alineatului (5) pentru solutionarea problemelor de mediu, si deblocarii cazului existent la Curtea de Justitie a UE, amendarea art. 156 prin adaugarea alin. 5, care sa aiba urmatoarea formulare:

'Art.156 alin. (5) In situatia in care valoarea obligatiilor de mediu aferente unui bun din averea debitoarei depaseste valoarea de evaluare a acestuia si nu exista lichiditati suficiente in vederea acoperirii acestor costuri, bunul va trece in proprietatea unitatii administrativ teritoriale in raza caruia este localizat, pe baza hotararii judecatorului sindic la cererea administratorului judiciar/lichidatorului'.

Solutia este in acord cu solutiile similare din alte legislatii si cu prevederile Codului Civil cu privire la succesiunile vacante (art. 553 Cod Civil). Se rezolva situatia achitarii obligatiilor de mediu, unitatile administrativ teritoriale avand acces la fonduri europene pentru aceasta. Daca bunurile raman in proprietatea falitului si nu se indeplinesc obligatiile de mediu, exista riscul unor catastrofe de mediu”.

* Cititi aici proiectul ordonantei de urgenta.

* Cititi aici nota de fundamentare.

sursa foto: unpir.ro

Comentarii

# DOREL date 20 September 2018 23:57 0

Nu, nu, nu! Insolventa trebuie sa slujească unui scop moral și social, nu mișmasurilor oneroase! Părerea mea...

# ileana date 22 September 2018 11:32 +1

CER ca toate amendamentele depuse de acest Nic Balan ca pres . UNPIR SA FIE RESPINSE ! Evident ca se vor AVANTAJE, "specialistii"acestia sa aiba duble calitati si cu debitorul si cu creditorul, sa nu fie taxati corespunzator si sa nu fie nici-un prag sau un prag convenabil lor. Dl. acesta IMBUIBAT, "moare"de grija creantelor statului si de "eficienta",numirea aleatorie nu le convine !UNPIRul are o contributie DUBIOASA la falimentari cu grave repercusiuni aupra soc.si capitalului romanesc, asa ca ma intreb, nimeni nu cerceteaza ce fac acesti unpiristi-cu profesiunea lor "liberla"?Atata d e"liberala"incat chiar nimeni nu se ocupa de ei si legalitatea actiunilor lor?

# escu date 23 September 2018 10:59 0

Tataie, cred că insolvenții sunt cei mai mari evazioniști. Trebuie pus capăt șirului de șmecherii prin care se caută fentarea legii. Poporanul de rând, dacă are o datorie de 10 lei, se trezește cu portărei la ușă, fiind executat fără să crâcnească. Pe când marii afaceriști/evazioniști, asta așteaptă. O oarecare afacere pe care să o bage în insolvență, după ce suge de venituri grase, să treneze cât mai mult intrarea în faliment cu sprijinul chiar al celor legal numiți să rezolve problema. Poate Ministerul de finanțe dă publicității și lista completă a insolvenților, care fac afaceri grase dar nu-și achită datoriile la bugetul de stat, unii dintre ei fiind chiar critici vehemenți cum că acesta nu ar fi sustenabil pentru punerea în aplicare a politicilor economice și sociale ale Guvernului.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva