Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu admite ca, in situatia schimbarii completului, judecatorii nou-investiti sa pronunte o hotarare fara a-i audia pe inculpatii si pe martorii care au dat declaratii in fata vechiului complet care a examinat dosarul. In hotararea pronuntata, marti 2 decembrie 2014, in cauza Cutean impotriva Romaniei, Curtea de la Strasbourg a statuat ca situatia mai sus-descrisa, care ne aminteste de solutia adoptata in "Dosarul Zambaccian" de vicepresedintele ICCJ Ionut Matei (foto), reprezinta o atingere adusa principiului nemijlocirii probelor, iar aceasta echivaleaza cu o incalcare a dreptului fundamental la un proces echitabil.

Emilian Vasile Cutean, fost secretar de stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989, s-a adresat Curtii de la Strasbourg, in august 2012, reclamand faptul ca nu a avut parte de un proces echitabil intrucat judecatorul care a pronuntat hotararea de condamnare nu a facut parte din completul de judecata in fata caruia au fost administrate probele testimoniale, inclusiv propria sa declaratie de inculpat.

Aceasta hotarare CEDO, in care Emilian Cutean a avut castig de cauza, Romania fiind obligata la plata unor daune morale pentru ca nu a reusit sa ii asigure fostului secretar de stat un proces corect, deschide calea admiterii cererii de revizuire a deciziei de condamnare.

Iata motivarea CEDO (paragrafele 60-73 din Hotararea atasata la finalul articolului):

"Curtea arata ca un aspect important al procedurii penale echitabile il reprezinta posibilitatea ca acuzatul sa se confrunte cu martorii in prezenta judecatorului care decide in cele din urma in cauza. Principiul nemijlocirii este o garantie importanta in procedura penala in care observatiile instantei de judecata asupra conduitei si credibilitatii unui martor pot avea consecinte importante pentru acuzat (a se vedea cauza Beraru vs. Romania, 18 martie 2014). Curtea considera ca, avand in vedere mizele mari ale procedurii penale, consideratiile mai sus-mentionate se aplica si in ceea ce priveste audierea directa a acuzatului insusi de catre judecatorul care in cele din urma decide in cauza.

Curtea reaminteste ca, in conformitate cu principiul nemijlocirii, intr-o cauza penala hotararea trebuie pronuntata de judecatorii care au fost prezenti pe tot parcursul procedurii si administrarii probelor (a se vedea Mellors vs. Marea Britanie, 30 ianuarie 2003). Totusi, acest lucru nu poate fi considerat o interdictie a schimbarii componentei completului de judecata in timpul cauzei (a se vedea P.K. vs. Finlanda). Se pot ivi situatii de natura administrativa sau procedurala care sa faca imposibila participarea in continuare a unui judecator. Pot fi luate masuri prin care judecatorului care continua examinarea cauzei sa i se asigure intelegerea adecvata a probelor si argumentelor, de exemplu, prin punerea la dispozitia acestuia a transcrierilor declaratiilor sau prin reascultarea argumentelor relevante sau a martorilor in fata noului complet de judecata (a se vedea Mellors vs. Marea Britanie, P.K. vs. Finlanda, citate anterior).

In prezenta cauza, Curtea considera, pe baza argumentelor si observatiilor partilor, ca esenta plangerii reclamantului o constituie schimbarea componentei completului de judecata al instantei de fond care, in cele din urma, l-a condamnat fara sa-i fi audiat pe el sau pe martori. (...)

Curtea observa ca este incontestabil faptul ca primul complet de judecata investit cu examinarea dosarului reclamantului a fost schimbat in timpul procedurii derulate in fata instantei de fond. In plus, judecatorul care l-a condamnat nu a procedat la audierea directa a reclamantului si a martorilor. Mai mult, instantele de apel si de recurs, care au mentinut solutia de condamnare dispusa impotriva reclamantului, au esuat la randul lor sa ii audieze direct pe reclamant si pe martori.

Curtea noteaza ca niciunul dintre membrii completului initial investit cu judecarea cauzei pe fond, care i-a audiat direct pe reclamant si pe martori, nu a ramas in complet pentru judecarea in continuare a dosarului.

In plus, in timp ce condamnarea reclamantului nu s-a bazat exclusiv pe propria depozitie sau pe declaratiile martorilor, Curtea noteaza ca instantele nationale au invocat intr-o anumita masura aceste probe pentru a justifica solutia de condamnare. Mai mult decat atat, reclamantul a contestat credibilitatea a trei martori ale caror declaratii au fost retinute de instanta de fond in motivarea hotararii de condamnare si a cerut instantei de apel, fara succes, ca acestia sa fie reaudiati. Desi din probele disponibile nu reiese ca reclamantul a reiterat in ultima instanta contestarea celor 3 martori sau ca a incercat sa puna in discutia instantei de apel lipsa credibilitatii celorlalti martori, Curtea nu are convingerea ca o contestare generala si repetata a reclamantului ar fi avut perspective mai bune de reusita date fiind justificarile oferite de instanta de apel pentru a respinge cererea reclamantului de audiere a celor trei martori.

Mai mult decat atat, Curtea noteaza ca judecatorul de fond care l-a condamant in cele din urma pe reclamant a avut sarcina evaluarii elementelor presupusei infractiuni, inclusiv latura subiectiva, si anume, intentia reclamantului de a comite infractiunea retinuta in sarcina sa. In aceste conditii, necesitatea audierii directe apare cu atat mai relevanta, cu cat instantele de apel si de recurs au esuat la randul lor sa ii audieze direct pe reclamant si pe martori.

Curtea retine ca, in cursul procedurii de fond, reclamantul nu a avut posibilitatea sa conteste faptul ca nu a fost audiat direct de catre cel de-al doilea complet, care l-a condamnat. Totusi, a formulat o astfel de plangere in fata instantelor de apel si de recurs, care i-a fost respinsa. (...)

Curtea observa ca nu exista nicio dovada la dosar care sa sugereze ca schimbarea completului de fond a fost facuta cu scopul de a determina o solutie nefavorabila reclamantului – sau din oricare alt motiv impropriu – ori ca judecatorul instantei de fond nu ar fi fost independent si impartial si, de asemenea, noteaza ca judecatorul instantei de fond a avut la dispozitie transcrierile declaratiilor date de reclamant si de martori. Totusi, Curtea mai noteaza ca aceste declaratii au constituit probe decisive pentru condamnarea reclamantului, solutie dispusa fara ca acesta sa fi fost audiat direct de catre judecatorul instantei de fond. Prin urmare, Curtea considera ca disponibilitatea transcrierilor declaratiilor nu poate compensa atingerea adusa principiului nemijlocirii probelor.

In plus, Curtea intelege ca exista posibilitatea ca, in anumite circumstante, instanta de apel sau ultima instanta sa indrepte deficientele instantei de fond (a se vedea Beraru vs. Romania). In prezenta speta, Curtea noteaza ca instantele de apel si de recurs nu doar ca au mentinut hotararea instantei de fond, dar si-au si motivat aceasta decizie pe baza probelor (declaratiilor) retinute de instanta de fond fara o audiere directa.

Prin urmare, Curtea concluzioneaza ca schimbarea completului la instanta de fond si esecul ulterior al instantelor de apel si de recurs de a-i audia pe reclamant si pe martori echivaleaza cu o privare a dreptului reclamantului la un proces echitabil.

Rezulta asadar ca a existat o incalcare a Art. 6 din Conventie".

"Art. 6 – Dreptul la un proces echitabil

(1) Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil (...)

(3) Orice acuzat are, mai ales, dreptul: (...)

c. sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el (...);

d. sa audieze sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii".

Adrian Nastase a fost condamnat intr-o maniera similara de completul ICCJ condus de Ionut Matei

Cazul lui Emilian Cutean ne aminteste de controversatul dosar "Zambaccian", in care fostul premier Adrian Nastase a fost condamnat imediat ce in completul de 5 judecatori al ICCJ a intrat judecatorul Ionut Matei. Actualul vicepresedinte al instantei supreme a pronuntat atunci decizia definitiva dupa doar un termen de judecata, fara a-l mai audia pe Adrian Nastase si fara a mai asculta martori, cu exceptia Cristinei Popa, martorul principal al acuzarii.

Ne amintim, de asemenea, de mutarea deloc intamplatoare facuta de sefa ICCJ Livia Stanciu, prin celebrul Ordin nr. 230/17.09.2013, cand a dispus desemnarea judecatoarei Corina Jijiie, cea care judeca in acel moment in "Dosarul Zambaccian", in functia de vicepresedinte al ICCJ, astfel ca aceasta a ajuns si presedinta a Completului de 5 penal nr. 1, in locul judecatoarei Rodica Aida Popa, care nu mai primise aviz de la CSM pentru vicepresedintia ICCJ.

Prin miscarea dispusa, in perioada 17.09.2013 – 20.11.2013, dupa ce a doua functie de vicepresedinte al ICCJ a fost preluata de vestitul judecator Ionut Matei (cel care l-a condamnat pe Nastase la 2 ani de inchisoare cu executare in „Dosarul Trofeul Calitatii”, numindu-l „simbolul coruptiei”), judecatoarea Corina Jijiie a prezidat doua sedinte de judecata in „Dosarul Zambaccian”. In aceste termene, Corina Jijiie a permis, deloc intamplator, amanarea audierii martorului principal al acuzarii, Cristina Popa.

Numirea vicepresedintelui Ionut Matei s-a facut la 20 noiembrie 2013, prin decret prezidential semnat de Traian Basescu, care declarase despre acesta, fericit, urmatoarele: „Uite, astazi (n.r. - luni, 11 noiembrie 2013), un judecator extrem de puternic si tare pe picioarele lui si-a luat avizul 100% de la judecatori in CSM. Ma bucura extraordinar numirea acestui om in functia de adjunct al presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Lucrurile merg, le tinem sub control”.

Imediat dupa numire, Ionut Matei a inlocuit-o pe Corina Jijiie si a preluat conducerea Completului de 5 in „Dosarul Zambaccian”, in care a efectuat un singur act de administrare de probe: a audiat-o pe martora in acuzare Cristina Popa. Astfel, potrivit cutumei, administrand o proba in proces, Ionut Matei a devenit judecator apt sa dea si verdictul: 4 ani de inchisoare pentru Adrian Nastase.

*Cititi aici integral Hotararea pronuntata de CEDO in cauza Cutean vs. Romania