Nicio surpriza in Consiliul Superior al Magistraturii. Cum era de asteptat, Plenul CSM condus de Marian Buda (foto) a avizat vineri, 12 august 2022, proiectele privind noile Legi ale Justitiei propuse de ministrul Justitiei Catalin Predoiu. Un aviz dat cu observatii facute de CSM, pe care insa niciun judecator si procuror din aceasta tara nu le-a vazut (click aici pentru a citi). Cert este insa ca legile lui Predoiu continua sa contina probleme majore, precum secretizarea activitatii CSM, ale carui sedinte nu vor mai fi transmise. De asemenea, Predoiu insista cu atentatul la suveranitatea nationala constand in permiterea nerespectarii deciziilor obligatorii ale CCR (click aici pentru a citi), prevedere refuzata totusi de CSM in observatii, conform informatiilor noastre.

Astfel, proiectul Legii privind statutul judecatorilor si procurorilor, proiectul Legii privind organizarea judiciara si proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii au trecut de CSM, urmand sa urmeze parcursul legislativ, constand in aprobarea proiectelor de catre Guvern si apoi trimiterea lor in Parlament. Avizul a fost dat cu 13 voturi “pentru” si 6 voturi “impotriva”, acestea din urma apartinand judecatorilor Gabriela Baltag, Evelina Oprina si Mihai Balan, si procurorilor Cristian Mihai Ban, Florin Deac si Tatiana Toader.

In ceea ce priveste observatiile CSM, Lumea Justitiei le va prezenta zilele viitoare.

De asemenea, trebuie spus ca avizarea cu observatii a proiectelor nu inseamna altceva decat un aviz favorabil pe Legile Justitiei ale lui Catalin Predoiu. Concret, chiar daca a facut observatii, nu inseamna ca CSM va fi luat in seama de Predoiu, care are libertatea de a nu tine cont de propunerile Consiliului, aspect subliniat chiar de acesta. Cu alte cuvinte, CSM a avizat in realitate proiectele de legi in forma propusa de Predoiu. Singura solutie prin care CSM putea avea garantia ca observatiile sale vor fi incluse in proiecte era avizarea negativa a proiectelor pana cand in acestea erau inserate propunerile facute de Consiliu. In schimb, Predoiu a cerut "respectuos sa avizati favorabil proiectele", iar CSM s-a executat. Ramane acum speranta ca derapajele, pericolele si aberatiile din noile Legi ale Justitiei sa fie eliminate in Parlament.

Promisiunea lui Predoiu

Sedinta CSM a fost una neasteptat de calma, iar la final ministrul Justitiei Catalin Predoiu a promis ca va analiza cu atentie atat observatiile venite din partea CSM, cat si propunerile membrilor CSM care nu au fost incluse in observatii, dar care au fost exprimate in timpul sedintei. Daca asa se va intampla, ramane de vazut. Repetam, fara sa aiba obligatia de a tine cont de observatiile si propunerile venite din CSM.

Pe de alta parte, in luarea de cuvant de la inceputul sedintei de Plen, Predoiu a sustinut a proiectele de legi contin deja o serie de propuneri venite din partea CSM, instantelor si parchetelor.

Iata declaratiile ministrului Justitiei Catalin Predoiu:

“Ministerul Justitiei (MJ) a sesizat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin scrisoarea din 21 iulie 2022, solicitand avizul acestui for asupra proiectelor legilor privind statutul judecatorilor si procurorilor, organizarea judiciara si statutul CSM.

Ele sunt astazi pe ordinea de zi si as dori, in primul rand, sa multumesc tuturor membrilor CSM pentru disponibilitatea de a participa si tine aceasta sedinta. Aceste multumiri nu sunt formale. Sunt de parere ca simpla, dar importanta imprejurare ca ne aflam astazi in sedinta de dezbatere a acestor proiecte este un succes institutional al celor doua autoritati constitutionale implicate, cea executiva si cea judecatoreasca, precum si a societatii civile, intr-un efort de cooperare reala, in termeni constitutionali, cooperare care nu poate fi acoperita de inerentele pasiuni si emotii care insotesc un astfel de efort.

Ceea ce va face astazi Plenul CSM, sesizat legal de MJ, indiferent de rezultat, este un exercitiu constitutional si democratic desfasurat in deplina concordanta cu principiul constitutional al cooperarii loiale intre institutii, observat in nenumarate decizii ale Curtii Constitutionale din Romania.

Daca aceasta subliniere poate parea unora sau altora un simplu exercitiu retoric, invit pe toti sa revada extraordinarele controverse, tensiuni, blocaje institutionale si chiar framantari sociale care au insotit procese legislative similare din alte state membre ale Uniunii Europene, care au necesitat uneori interventia hotarata a Comisiei Europene. La noi, in tara noastra, desi anevoios, intins pe o durata de aproximativ 2 ani, din cauza stagnarii din 2021, acest proces s-a construit totusi incremental si institutional, accelerat in 2022 si ajuns astazi in fata deciziei dumneavoastra. MJ nu a fost singur in acest proces, dupa cum voi arata, a mobilizat si a primit cooperare si sprijin din partea dumneavoastra si a unor institutii reprezentate astazi in acest Consiliu, ma refer, desigur, atat la ICCJ, cat si la Ministerul Public, dupa cum, aceasta cooperare si dialog au venit si din partea majoritatii celor implicati in dezbaterea publica a legilor.

Sunt convins ca acest efort constructiv nu va scapa opiniei publice, cetatenilor romani, dar nici partenerilor nostri europeni si euro – atlantici. Este un exemplu de soliditate si predictibilitate institutionala in vremuri de mari crize, framantari si ingrijorari pe continentul nostru si in lume. Este un exemplu de maturitate si responsabilitate statala a CSM in primul rand, dar si a executivului roman.

De aceea, permiteti-mi sa inchei acest scurt preambul prin a va multumi, din nou, pentru ca va ridicati prin participarea la aceasta sedinta o data in plus la inaltimea statala la care Constitutia Romaniei plaseaza acest for, repet, fara a anticipa in niciun fel rezultatul deciziei dumneavoastra. Si fiti convinsi ca, dincolo de indoieli, suspiciuni si controverse, critici sau acuze, de cele mai multe ori nefondate, care insotesc inerent activitatea unui for de asemenea importanta, ceea ce ramane in urma nu sunt aspectele subiective si marginale, ceea ce ramane este decizia in fundamentele ei esentiale, liniile majore si efectele acestora asupra Justitiei si cetatenilor.

Dumneavoastra nu veti proceda astazi doar la o avizare tehnica a unor proiecte legislative, ci la un act de consolidare statala a Romaniei ca stat european, un act de consacrare, odata in plus, a maturitatii puterii judecatoresti din Romania, cu nimic mai prejos in luminile si umbrele sale fata de celelalte puteri judecatoresti europene.

Stimati colegi,

Dupa cum stiti si cum evocam mai sus, proiectele au parcurs un drum lung si anevoios pe alocuri pana au ajuns pe masa dumneavoastra. Proiectele au fost puse in dezbatere publica in 2020, dezbatute public pana in aprilie 2021, trimise de MJ la CSM si apoi retrase in 2021, ramase cumva apoi in nelucrare, reluate in elaborare si finisare in ianuarie 2021, discutate cu Comisia Europeana, atat cu DG Just, din perspectiva MCV, cat si cu DG Reform, din perspectiva PNRR, redezbatute public in mai – iunie in acest an si, in final, modificate in urma amendamentelor primite din partea sistemului judiciar, asociatii, ong-uri, sindicate si numerosi judecatori si procurori.

Proiectele au fost avizate favorabil de MAI, MApN, MMPS, MFP, MS si MIPE.

Procedura este legal indeplinita.

Din punct de vedere politic, desi este nerelavant sub aspectul activitatii CSM, pentru rigurozitate si completitudine a informarii, precizez ca proiectele sunt sustinute de Coalitia de Guvernare PSD – PNL – UDMR si, daca imi permiteti o gluma pe un ton serios, nesustinute de USR.

Stimati colegi,

Dincolo de aspectele procedurale ale dezbaterii publice si avizarii inter – ministeriale, pentru mine, ca ministru care sustine proiectele, elaborarea lor a insemnat mai mult decat un exercitiu conceput astfel incat sa obtin avizul pozitiv al CSM, asa cum am fost public acuzat pe baza unor simple procese de intentii. 'Honi soit qui mal y pense' spune un dicton celebru.

Nu, nu am construit aceste proiecte doar pragmatic! A fost mult mai mult decat atat. Sa ma explic! In vara si toamna anului 2021 am avut, la cererea acestora, mai multe intalniri cu judecatori si procurori, dar si cu diplomati europeni, in care am receptat ingrijorarea privind nepromovarea de catre MJ a proiectelor legilor justitiei si, in general, privind starea sistemului judiciar. Am constatat desigur, ca fost ministru si parlamentar in exercitiu, stagnarea acestor proiecte. In urma acestor dialoguri principiale, evaluari si reflexii, am ajuns la o concluzie care este probabil pentru dumneavoastra o banala observatie si anume ca falii adanci strabat sistemul judiciar in lung si in lat pe diverse subiecte si cu diverse motivatii, mai mult sau mai putin justificate.

Problema care se pune este insa cine si cum poate micsora aceste falii, daca nu chiar inchide prin punti solide?! Fireste, numai CSM poate face acest lucru, pentru ca el este personajul cheie al povestii, cum se spune. Asa l-a stabilit Constitutia, adica Parlamentul, adica natiunea. Fireste ca reconcilierea si modernizarea nu se pot face 'batand din palme', dupa cum, fireste, trebuie facut pe acest drum un prim pas.

De aceea, atunci cand, printr-o incredibila intorsatura a imprejurarilor, asa cum numai hazardul glumeste uneori cu oamenii, am ajuns din nou in fata proiectelor, am considerat ca poate fi o ocazie buna ca ele sa puna o piatra de fundatie la o viitoare reconciliere din sistemul judiciar, dintre membrii unor cariere vocationale nobile, cariere in care se ajunge numai dupa zeci de mii de pagini citite si deslusite, sute de carti rascolite, examene si evaluari. Aceste legi ar putea fi primul pas in reconstructia reconcilierii si modernizarea din Justitie.

Dar pentru aceasta, este nevoie ca legile sa cuprinda cat mai multe propuneri venite dinspre sistemul judiciar, al carui reprezentant este CSM. De aceea, cand am plecat din nou la drum cu elaborarea proiectelor, am facut-o cu gandul clar ca ele trebuie sa fie in principal in substanta lor expresia nazuintelor si viziunilor judecatorilor si procurorilor, iar MJ sa fie un catalizator al acestora, pe bazele propriei sale viziuni.

Iata motivul pentru care am primit multe amendamente dinspre sistemul judiciar si CSM, iata motivul pentru care raman deschis dialogului pentru rafinarea proiectelor. El nu este doar un motiv pragmatic, respectiv obtinerea avizului CSM, ci unul ceva mai serios: legile vor fi acceptate si vor contribui la functionalitatea Justitiei, daca vor imbratisa multe din propunerile Justitiei. (O paranteza pe acelasi ton de gluma serioasa: va rog sa nu intelegeti ca avizul pozitiv nu este important pentru MJ … .)

Iata motivul pentru care, in unele locuri am revizitat conceptia initiala a MJ. Spre exemplu, am revenit la solutiile in care am repus CSM in prim plan in unele proceduri si materii, desi initial am facut acest lucru cu INM, pentru ca CSM, nu INM, este imputernicit constitutional cu garantarea independentei justitiei. si ce garantie mai buna si solida ar fi pentru independenta decat competenta si profesionalismul ?! CSM, nu INM, este ales de judecatori si procurori, exceptand membrii de drept si pe cei ai societatii civile. Deci, CSM este si constitutional, si democratic indrituit cu responsabilitatile respective.

Cifrele pot fi uneori mai convingatoare decat cuvintele. In ultima runda de dezbateri publice, am primit si examinat 868 de amendamente. Foarte multe s-au regasit in proiecte. Spre exemplu, au fost preluate peste 70% din amendamentele facute de fiecare din sectiile CSM, 76% ale ICCJ, 67% al PICCJ, 50% DNA si DIICOT.

Suntem constienti, aici la MJ, ca e imposibil ca un proiect sa satisfaca toate partile interesate si nici nu ar fi bine ca un proiect sa satisfaca deplin numai unele parti interesate, in sensul bun al cuvantului interesat.

Dar, in acelasi timp, avem constiinta impacata ca aceste proiecte satisfac linii esentiale, cum ar fi independenta, separarea carierelor, 'check and balance', primatul dreptului european, raspunderea magistratilor samd.

Stimati colegi,

Pe fond, dupa doi ani de discutii, proiectele sunt cunoscute de dvs., voi prezenta pe scurt zonele principale in care am intervenit.

Principalele noutati in proiectul Legii privind statutul judecatorilor si procurorilor:

-Reglementarea la nivel primar a tuturor aspectelor care privesc cariera magistratilor in acord cu deciziile Curtii Constitutionale in materie: admiterea in magistratura, stagiul si examenul de capacitate, numirea magistratilor, promovarea acestora, efectiva sau pe loc, evaluarea si formarea profesionala, numirea in functii de conducere, revocarea din aceste functii, delegarea, detasarea, transferul, numirea judecatorilor in functia de procuror si a procurorilor in functia de judecator.

-Ridicarea la rang de lege a procedurilor de numire in functii de conducere de rang inalt a procurorilor si a criteriilor obiective si transparente de selectie.

-In acord cu recomandarea MCV de a se consolida rolul Consiliului Superior al Magistraturii in cadrul procedurii de numire a procurorilor cu functii de conducere de rang inalt, din comisia de interviu constituita de Ministrul Justitiei fac parte 2 procurori din Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (in prezent, fiind 1 membru).

-Cresterea duratei mandatelor pentru functii de conducere de la 3 la 4 ani, in vederea asigurarii continuitatii viziunii manageriale pe un termen mai lung, care sa permita realizarea obiectivelor asumate la numirea in functia de conducere.

-Profesionalizarea procesului de selectie a magistratilor, prin eliminarea oricaror modalitati alternative de intrare in magistratura fara concurs (ex. prin interviuri), cu exceptia magistratilor pensionari care pot fi reincadrati fara concurs dupa pensionare la instantele sau parchetele care nu pot functiona normal din cauza numarului mare de posturi vacante.

-Probe diferite la concursul de promovare, fiind incurajata promovarea efectiva; pentru promovarea pe loc se sustine un concurs cu probe scrise teoretice si practice, iar pentru promovarea efectiva se face o evaluare a actelor si a conduitei magistratului, pe ultimii 3 ani; ca norma tranzitorie, promovarea pe loc a fost sistata timp de 3 ani, pentru a se da posibilitatea ocuparii posturilor vacante la instantele si parchetele superioare care duc lipsa de personal; promovarea pe loc a procurorilor este permisa doar pana la gradul de procuror de parchet de pe langa curtea de apel.

Observatie: Propunere comuna a SJ-SP din CSM pentru mentinerea promovarii in grad urmata de cea efectiva (in proiectul MJ era eliminata promovarea 'in doi pasi', fiind reintrodusa urmare acestor propuneri, desi intr-o formula usor diferita)

-Flexibilizarea procedurilor de delegare si detasare a procurorilor, in raport cu nevoile sistemului. Astfel, delegarea si detasarea procurorilor se va dispune de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fiind necesar ca, in raport de specificul activitatii parchetelor (caracterizat prin operativitate), aceste decizii sa se ia in mod rapid si suplu, avand in vedere ca Procurorul General al Romaniei este cel care asigura conducerea Ministerului Public si raspunde de eficienta acestuia, folosindu-se de parghiile prevazute de lege in acest sens.

-Eliminarea abaterii disciplinare care viza: 'nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii'. O astfel de propunere are in vedere jurisprudenta recenta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE).

-Eliminarea abaterii disciplinare care viza: 'manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu', avand in vedere criticile invocate referitoare la caracterul neclar, general si imprevizibil al textului legal, ceea ce nu ar permite magistratului sa cunoasca conduita pe care trebuie sa o adopte, putand da nastere la dificultati de aplicare si practica neunitara in materie disciplinara.

Principalele noutati in proiectul Legii privind organizarea judiciara:

-Se consacra principiul potrivit caruia Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii contribuie la buna organizare si administrare a justitiei, ca serviciu public; Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii coopereaza loial in exercitarea propriilor competente referitoare la buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public.

-Intrucat gestiunea bugetului instantelor judecatoresti de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost privita de o parte a sistemului judiciar ca o conditie pentru asigurarea independentei financiare a acestuia, ca parte a independentei judecatorilor, prezentul proiect prevede faptul ca bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instante, precum si cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins in bugetul inaltei Curti de Casatie si Justitie si este gestionat de aceasta, presedintele inaltei Curti de Casatie si Justitie avand calitatea de ordonator principal de credite pentru instantele judecatoresti cu privire la aceste categorii de cheltuieli. Bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor aprobat pentru alte categorii de cheltuieli decat cele mai sus mentionate este gestionat de Ministerul Justitiei, ministrul justitiei avand calitatea de ordonator principal de credite pentru aceste categorii de cheltuieli.

-Proiectul stabileste faptul ca masurile si solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior ori de catre Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cand sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. De asemenea, masurile si solutiile adoptate de procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism pot fi infirmate motivat numai de catre procurorul ierarhic superior ori de catre procurorul – sef al directiei, cand sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.

-Intrucat numirea in functia de procuror in cadrul DNA si DIICOT reprezinta un aspect esential al raportului juridic de munca si al carierei procurorului, proiectul de lege reglementeaza o procedura detaliata de numire in aceste functii, uniformizand totodata regulile de recrutare a procurorilor din cadrul celor doua directii. Proiectul propus detaliaza regulile de organizare a concursului, componenta comisiilor de concurs, procedura de notare si contestarea rezultatelor.

-In acord cu Opinia nr. 924/2018 a Comisiei de la Venetia, au fost reglementate prin proiect motivele, precum si procedura de revocare a procurorilor numiti in cadrul DNA si DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei.

Principalele noutati in proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii:

-In materia alegerii membrilor judecatori si procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru simplificarea procesului electoral, proiectul elimina solutia conform careia, in procesul de alegere a judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si a procurorilor de la parchetul de pe langa aceasta instanta, respectiv in procesul de desemnare si alegere a judecatorilor si procurorilor de la celelalte instante si parchete, daca niciunul dintre candidati nu obtine majoritate de voturi, se organizeaza turul doi al alegerilor la care participa judecatorii si procurorii clasati pe primele locuri. Astfel, vor fi alesi cei care au obtinut cel mai mare numar de voturi in adunarile generale. Modificarea propusa este de natura sa asigure atat simplificarea procesului de alegere a judecatorilor si procurorilor ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cat si reprezentativitatea acestora in randul corpului electoral al magistratilor, avand in vedere regula ca adunarile generale sunt legal constituite in prezenta majoritatii judecatorilor sau, dupa caz, a procurorilor in functie.

-Proiectul extinde sfera titularilor actiunii disciplinare in materia raspunderii disciplinare a magistratilor; astfel, presedintele ICCJ si procurorul general al PICCJ (nu si ministrul justitiei) redevin titulari ai actiunii disciplinare, diferentiat, in functie de categoria de magistrat in discutie. Rolul de instanta de judecata in materie disciplinara nu este afectat, acesta ramanand in competenta sectiilor CSM, conform Constitutiei.

-Proiectul propune modificarea termenului de prescriptie in materia raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor, de la 2 la 3 ani, termen calculat de la care fapta a fost savarsita, modificarea asigurand atat eficienta sanctionarii abaterilor disciplinare savarsite de judecatori si procurori, in raport de imprejurarea ca integritatea este esentiala pentru indeplinirea adecvata a functiei judiciare, cat si necesitatea respectarii principiului securitatii si stabilitatii raporturilor juridice, trecerea timpului influentand in mod inevitabil raporturile juridice si determinand, dupa anumite intervale si in anumite conditii, stingerea raportului juridic.

Observatie: in tabelul transmis de CSM nu mai apare propunerea de majorare a termenului de prescriptie – in tezele prealabile CSM – SJ propunea insa majorarea de la 2 la 5 ani a acestui termen.

Revizuirea normelor privind organizarea Inspectiei Judiciare:

– se propune reglementarea colegiului de conducere al Inspectiei Judiciare, cu atributii clare; sunt reglementate atributiile adunarii generale a inspectorilor judiciari; se prevede organizarea la nivelul Inspectiei Judiciare a doua directii – Directia de inspectie pentru judecatori, respectiv Directia de inspectie pentru procurori; inspectorul-sef are calitate de ordonator tertiar de credite.

– se reglementeaza la nivel primar numirea in functie a inspectorului-sef, a inspectorului-sef adjunct si a celor doi directori de inspectie din cadrul Inspectiei Judiciare; Conform proiectului, atat inspectorul-sef, cat si inspectorul-sef adjunct sunt numiti in functie de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, in urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.

– se detaliaza procedura de concurs pentru numirea in functie a inspectorilor judiciari, in ceea ce priveste aspectele esentiale ale procedurii; inspectorii judiciari sunt numiti in functie de inspectorul-sef, in urma unui concurs organizat, cu sprijinul Institutului National al Magistraturii, de sectia corespunzatoare a Consiliul Superior al Magistraturii, in functie de directia de inspectie pentru care se organizeaza concursul.

– se reglementeaza detaliat procedura de revocare din functie a inspectorului-sef, inspectorului- sef adjunct si a celor doi directori de directie din cadrul Inspectiei Judiciare; modificand solutia actuala, proiectul stabileste ca acestia sunt revocati din functie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea motivata a cel putin 5 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau la solicitarea motivata a Adunarii generale a inspectorilor judiciari, pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale.

Stimati colegi,

In incheiere, doresc sa mai subliniez o data faptul ca, pentru MJ, aceste proiecte nu sunt doar un obiectiv MCV, nu sunt doar un obiectiv PNRR, nu sunt doar un obiectiv al Programului de Guvernare, ele reprezinta un posibil punct de start in modernizarea din mers a Justitiei, a consolidarii independentei sale, clarificarii regulilor de baza din cariera de judecator si cea de procuror, a cresterii coerentei si functionalitatii in cadrul CSM, care sa deschida impreuna un alt nivel de eficienta a Justitiei si prin aceasta de garantare a drepturilor si libertatilor cetatenesti.

As dori in incheiere sa multumesc echipei din cadrul MJ care a lucrat cu dedicatie si profesionalism pe tot parcursul acestor doi ani la realizarea proiectelor. Fara aceasta echipa, aceasta discutie nu ar fi fost posibila.

Va solicit respectuos sa avizati favorabil proiectele.

Va multumesc!

Catalin Predoiu”