In timp ce televiziunile incomode sunt sufocate de catre Consiliul National al Audiovizualului cu amenzi si chiar cu intreruperi ale emisiei, se pregateste cenzurarea presei online. Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii – condus de Sebastian Burduja (foto) – a elaborat un proiect de hotarare de Guvern suficient de vag formulat, incat sa permita abuzuri impotriva presei online.

La 10 mai 2023, MCID a pus in dezbatere publica proiectul de „Hotarare privind organizarea si functionarea Ministerului Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii”. Proiectul de HG ii va permite Ministerului Digitalizarii sa propuna legi si ordonante de urgenta „in domeniul prevenirii si combaterii dezinformarii in mediul online”.

Iata ce prevad art. 7 alin. 6 lit. c) si d) din initiativa de act normativ:

„In domeniul digitalizarii, MCID exercita urmatoarele atributii: (...)

c) elaboreaza si propune strategia nationala in domeniul prevenirii si combaterii dezinformarii in mediul online;

d) elaboreaza si initiaza proiecte de acte normative in domeniul prevenirii si combaterii dezinformarii in mediul online”.

La art. 2 din proiectul de HG, ministerul defineste urmatorii termeni:

„1. dezinformare - continut fals sau inselator care este raspandit cu intentia de a insela, a induce in eroare sau de a asigura un folos economic, social, cultural sau politic si care poate cauza un prejudiciu ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice; (...)

4. operatiuni de influenta a informatiilor - eforturile coordonate ale actorilor nationali sau straini de a influenta un public tinta folosind o serie de mijloace inselatoare, inclusiv suprimarea surselor independente de informatii in combinatie cu dezinformarea”.

Mitul cetatii asediate

Ministerul nu precizeaza niciunde (nici in proiect, nici in nota de fundamentare) ce vor avea in vedere, concret, astfel de masuri. In schimb, in nota de fundamentare, institutia condusa de Tianu Burduja pretexteaza ca aceste masuri sunt necesare in contextul razboiului din Ucraina.

Mai exact, Ministerul Digitalizarii invoca Legea nr. 354/2022 privind protectia sistemelor informatice ale autoritatilor si institutiilor publice in contextul invaziei declansate de Federatia Rusa impotriva Ucrainei. Acest act normativ face Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Telecomunicatii Speciale stapane peste calculatoarele institutiilor si autoritatilor publice – intr-un mod similar cu OUG nr. 89/2022 privind infiintarea, administrarea si dezvoltarea infrastructurilor si serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritatile si institutiile publice (pe scurt: Ordonanta Cloudului guvernamental). Amintim ca in aprilie 2023, ordonanta de urgenta a fost atacata la Curtea Constitutionala a Romaniei de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, ICCJ reclamand faptul ca acest act normativ de tip Big Brother acorda o putere exagerata celor doua servicii secrete (SRI si STS) – click aici pentru a citi.

Ministerul invoca pandemia, chiar daca OMS a declarat-o incheiata

In incheiere, remarcam un aspect stupefiant din nota de fundamentare: printre altele, Ministerul Cercetarii justifica necesitatea acestui proiect de hotarare de guvern, invocand „restrictiile impuse de pandemie”. Intamplarea face ca ministerul sa fi pus proiectul in dezbatere publica la 10 mai 2023 – cu cinci zile dupa ce Organizatia Mondiala a Sanatatii declarase incheiata pandemia de coronavirus.

Inainte de a va lasa sa cititi pasajele din nota de fundamentare care se refera la asa-zisa „dezinformare” de pe Internet, precizam ca puteti trimite propuneri si observatii catre Ministerul Digitalizarii in legatura cu acest proiect de HG la adresa de e-mail consultare@research.gov.ro pana la data de 6 iunie 2023.

Iata fragmentele relevante din nota de fundamentare:

„In domeniul securitatii cibernetice, in temeiul Legii nr. 354/2022 privind protectia sistemelor informatice ale autoritatilor si institutiilor publice in contextul invaziei declansate de Federatia Rusa impotriva Ucrainei, MCID elaboreaza legislatia tertiara pentru aprobarea criteriilor de stabilire si a listei nominale privind produsele, serviciile si entitatile producatoare si/sau furnizoare interzise, provenind direct sau indirect din Federatia Rusa, precum si cea privind procedura, metodele si instrumentele incetarii utilizarii produselor si serviciilor provenind direct sau indirect din Federatia Rusa sau de la un operator economic aflat sub controlul direct sau indirect al unei persoane fizice sau juridice din Federatia Rusa sau al carui capital este constituit cu participatie provenind in mod direct sau prin firme interpuse din Federatia Rusa ori din ale carui organe de administrare fac parte persoane din Federatia Rusa. Deopotriva, MCID asigura corecta aplicare a legii la nivelul tuturor autoritatilor si institutiilor publice din Romania. (...)

In domeniul digitalizarii, MCID isi propune sa exercite urmatoarele atributii, avand in vedere reorganizarea si noile competente: (...)

2. Elaborarea si propunerea strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea dezinformarii in mediul online, precum si initierea de proiecte de acte normative in acest sens. (...)

a) Situatie de urgenta: In contextul accelerarii digitalizarii si a cresterii importantei securitatii cibernetice, este esential ca MCID sa fie reorganizat cat mai rapid pentru a face fata provocarilor actuale si a proteja interesul public, sub aspectul noilor atributii date de noua legislatie in domeniu. Intarzierea adoptarii acestui proiect de HG ar putea lasa autoritatile si institutiile publice centrale si locale vulnerabile la atacuri cibernetice sau dezinformare, poate intarzia procesul de digitalizare al Romaniei, cu posibile consecinte grave pentru siguranta si functionarea acestora.

b) Circumstante exceptionale: Reorganizarea MCID si exercitarea eficienta a noilor atributii sunt cruciale in contextul multiplelor crize regionale si internationale si al necesitatii de a asigura o comunicare si colaborare eficienta intre autoritatile si institutiile publice. In plus, implementarea rapida a proiectelor de digitalizare, precum dezvoltarea comunitatilor inteligente (smart city) si tehnologiei cloud computing, poate contribui semnificativ la eficientizarea activitatilor administrative si la imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor in contextul restrictiilor impuse de pandemie.

c) Impunerea de solutii imediate: Adoptarea rapida a proiectului de HG este necesara pentru a asigura aplicarea imediata a noilor atributii si a strategiilor nationale in domeniul tehnologiei informatiei si securitatii cibernetice. Aceasta va permite MCID sa actioneze prompt in vederea prevenirii si combaterii dezinformarii in mediul online, precum si a incidentelor de securitate cibernetica, care pot afecta grav siguranta nationala si interesul public.

d) Evitarea unei grave atingeri aduse interesului public: In cazul in care proiectul de HG nu este adoptat intr-un termen redus, acest lucru ar putea afecta capacitatea MCID de a proteja si promova interesul public in domenii esentiale, precum digitalizarea, securitatea cibernetica si dezvoltarea tehnologica. De exemplu, intarzierea adoptarii proiectului ar putea conduce la vulnerabilitati in sistemele informatice ale autoritatilor si institutiilor publice, expunandu-le la riscul de atacuri cibernetice, care pot duce la perturbari majore in functionarea acestora si la afectarea serviciilor publice esentiale pentru cetateni. In plus, o eventuala intarziere in adoptarea proiectului ar putea impiedica dezvoltarea rapida a tehnologiei blockchain, a internet of things a monedelor virtuale si a smart contracts, incetinind progresele in domenii inovatoare si avand un impact negativ asupra competitivitatii economice a Romaniei”.

* Cititi aici proiectul de HG

* Cititi aici nota de fundamentare