Omul de afaceri Remus Truica solicita CSM cercetarea si sanctionarea disciplinara a adjunctei DIICOT, Giorgiana Hosu (foto). Truica a depus la CSM o sesizare in care acuza ca Giorgiana Hosu a comis abaterile disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) si t) din Legea 303 din 2004 privind statutul judecatori si procurorilor, constand in manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu, respectiv exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Concret, reclamatia catre CSM a fost formulata dupa declaratiile pe care Giorgiana Hosu le-a facut, in urma cu cateva luni, in dosarul BRD aflat la DIICOT, dosar in care este cercetat si Remus Truica. In sesizarea transmisa catre CSM sunt redate mai multe afirmatii ale adjunctei DIICOT referitoare la presupusa implicare a lui Truica in acest caz. Problema este, conform reclamatiei transmise CSM, ca Giorgiana Hosu nu a vorbit despre o presupusa implicare a lui Truica sau despre posibile fapte comise de catre acesta, ci le-a enuntat ca fiind niste certitudini. Asta desi dosarul este departe de a fi finalizat, cauza nefiind nici macar trimisa in instanta.

In opinia lui Remus Truica, prin declaratiile facute de adjuncta DIICOT Girogiana Hosu i-a fost incalcata grav prezumtia de nevinovatie. Omul de afaceri arata ca atitudinea acesteia contravine normelor deontologice, fiind indamisibil ca adjuncta DIICOT sa se substituie unui magistrat independent si sa dezvaluie aspecte din urmarirea penala, si acelea prezentate inexact.

Prezentam sesizarea omului de afaceri Remus Truica inaintata CSM:

„In fapt, la data de 19.05.2015, pe posturile publice de televiziune procurorul sef adjunct al DIICOT, doamna HOSU GIORGIANA ELENA, a facut afirmatii de natura sa inoculeze opinei publice convingerea ca numitul TRUICA REMUS se face vinovat de savarsirea unui concurs de infractiuni. Din declaratiile procurorului redam urmatoarele afirmatii: “o serie de persoane au constituit un grup infractional organizat, initiat de catre inculpatul REMUS TRUICA, avand ca scop obtinerea unor credite (…) s-a obtinut un numar de 17 credite, toate neperformante, toate nerambursate, un numar de 15 credite avand ca beneficiar real pe REMUS TRUICA, (…) luate prin diferite persoane interpuse. Prejudiciul total cauzat patrimoniului BRD se ridica la 43,5 milioane de euro…”.

Apreciez ca pozitia procurorului HOSU GIORGIANA ELENA, care la data de 19.05.2015, orele 16:07, a afirmat public ca numitul TRUICA REMUS este liderul unui grup infractional organizat, inselaciune, instigare la abuz in serviciu si spalare de bani, este de natura a aduce atingere prezumtiei de nevinovatie reglementata de art. 4 din Codul de Procedura Penala.

Conduita procurorului HOSU GIORGIANA ELENA, in calitatea sa de procuror sef adjunct al unei institutii obligate sa respecte, in realizarea actului de justitie, drepturile fundamentale ale fiecarui cetatean, este regretabila si contravine normelor deontologice prevazute de Statutului Magistratilor.

Prin afirmatiile exprimate in spatiul public de catre procurorul sef adjunct al DIICOT care nu este procuror de caz, au fost incalcate in mod nepermis dispozitiile art. 9 din Codul Deontologic al Procurorilor si Judecatorilor, potrivit carora magistratii trebuie sa fie impartiali in indeplinirea atributiilor profesionale si trebuie sa se abtina de la orice comportament, act sau manifestare de natura sa altereze increderea in impartialitatea lor.

De asemenea, in aceeasi maniera au fost incalcate si dispozitiile art. 15 alin. 1) din Codul Deontologic, potrivit carora judecatorii şi procurorii au obligatia de a nu dezvalui sau folosi pentru alte scopuri decat cele legate direct de exercitarea profesiei informatiile pe care le-au obtinut in aceasta calitate.

Este de neconceput ca, in vreme ce persoanele suspecte, avocatii lor si procurorul de caz s-au abtinut de la declaratii publice, in conditiile in care inca nu s-au formulat consideratii scrise in cadrul anchetei penale, persoana insarcinata cu respectarea legalitatii si asigurarea garantiilor necesare unei bune desfasurari a procesului penal sa se substituie magistratului independent si sa aduca in prim-planul opiniei publice aspecte din urmarirea penala care nici macar nu au fost redate obiectiv.

Interviul procurorului sef adjunct a continut date din dosarul de urmarire penala, guvernat de principiul confidentialitatii, date care au fost redate inexact, atat in ceea ce priveste natura activitatilor pretins infractionale, cat si sub aspectul urmarilor retinute de procurorul anchetator in ordonanta de punere in miscare a actiunii penale.

Consider ca precedentul creat submineaza nu doar dreptul inculpatilor si al suspectilor la un proces echitabil, dar este si de natura a crea in randul opiniei publice convingerea ca toate persoanele implicate sunt vinovate, din discursul procurorului sef adjunct a DIICOT lipsind doar cuantumul pedepselor pe care le necesita faptele descrise.

Reamintim ca potrivit art. 6 parag. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat, in nenumarate randuri, statul roman pentru declaratiile oficialilor in presa cu privire la procedurile judiciare in curs, constatand incalcari ale drepturilor fundamentale ale persoanei cercetate. In acest registru, exemplificam constatarea unor astfel de incalcari in cauzele Vitan contra Romaniei si Samoila / Cionca contra Romaniei (mare parte din cauze se regasesc pe paginile de internet ale institutiilor europene sau ale instantelor din Romania, precum si ale institutiilor de invatamant superior si postuniversitar in materie).

Astfel, instanta de contencios european a drepturilor omului a statuat ca a avut loc o incalcare a art. 6 parag. 2 din Conventie in contextul in care declaratia facuta de un procuror a putut fi perceputa ca o declaratie oficiala in sensul ca reclamantul era vinovat, desi vinovatia acestuia nu fusese inca stabilita legal.

Prezumtia de nevinovatie, consacrata de art. 6 parag. 2 din Conventie, presupune ca niciun reprezentant al statului sa nu declare ca o persoana este vinovata de o infractiune inainte ca vinovatia sa sa fi fost stabilita de instanta, incalcarea prezumtiei de nevionovatie putand sa emane nu numai de la un judecator sau de la o alta instanta, ci si de la alte autoritati publice - Allenet de Ribermont contra Frantei.

Cu privire la abaterea disciplinara prevazuta la art. 99 lit. t), respectiv exercitarea functiei cu rea credinta, apreciem ca aceasta consta intr-o actiune sau inactiune neconforma cu indatoririle profesionale impuse prin legi, regulamente sau ordine de serviciu.

In acest registru, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hot. nr. 1P/08.02.2012 a constatat ca, potrivit art. 3 din Ordinul nr. 116 din 24.05.2007 al Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Jusititie, privind desfasurarea activitatii de relatii cu mass-media in cadrul Ministerului Public, in scopul realizarii unei comunicari unitare si nediscriminatorii, se impune ca procurorii sa furnizeze mass-media informatii doar prin intermediul birourilor prevazute la art. 1 sau al purtatorului de cuvant.

De asemenea, potrivit art. 4 din Ghidul de bune practici pentru cooperare intre instante, parchetele de pe langa acestea si mass-media, adoptat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hot. nr. 277 din 13.04.2006, „informatiile furnizate reprezentantilor mass-media nu trebuie sa pericliteze bunul mers al activitatilor judiciare, sa afecteze principiul confidentialitatii sau sa duca la incalcarea altor drepturi, in conformitate cu legile interne, pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte”.

In acelasi timp, observam indepartarea procurorului HOSU GIORGIANA ELENA de standardele de conduita profesionala impuse procurorilor, respectiv art. 12 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor.

Comparand comunicatul de presa oficial, publicat pe pagina electronica a institutiei, informare ce respecta standardele profesionale, cu declaratiile televizate ale procurorului HOSU GIORGIANA ELENA, (efectuate inaintea aparitiei pe site a comunicatului oficial, in fata cladirii DIICOT-ului, in timp ce audierile pretinsilor suspecti sau inculpati erau in desfasurare, in conditiile in care nu erau finalizate nici procedurile de aducere la cunostinta a invinuirilor), se observa ca aceasta se exprima in termeni categorici cu privire la vinovatia suspectului Remus Truica si a altor persoane cercetate in acest dosar, inclusiv functionari bancari.

In discursul procurorului sef (care , in mod evident se bucura de prezumtia bunei credinte in ochii opiniei publice), se regasesc afirmatii categorice de natura: „Truica a initiat si constituit un grup criminal organizat”, „Truica s-a folosit de persoane interpuse pentru a lua credite pe care ulterior nu le-a rambursat”, „actiunile infractionale au produs un prejudiciu de 43 milioane euro”, ”au fost luate credite in mod ilegal", "au fost achizitionate ambarcatiuni de lux” etc.

Modalitatea de exprimare a procurorului Hosu este de natura a crea grave prejudicii de imagine persoanelor cercetate in acest dosar, in situatia in care, cu titlu de judecata de valoare, desi recunoaste ca cercetarile se afla intr-o faza incipienta, procurorul adjunct al DIICOT se substituie judecatorului si incalca in mod flagrant si revoltator, dreptul fundamental al oricarei persoane de a fi considerata nevinovata pana la pronuntarea unei solutii definitive in cauza.

Prin urmare, apreciez ca, actiunile procurorului HOSU GIORGIANA ELENA, se circumscriu abaterilor disciplinare edictate de dispozitiile art. 99 lit. a) si t) teza intai din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, context in care, in scopul atingerii dezideratului de restabilire a onoarei si prestigiului justitiei se impune luarea masurilor prevazute de lege prin sanctionarea magistratului care s-a derobat de standardele profesionale”.