PSD pregateste contraatacul impotriva ticalosului Raport MCV prin care Comisia Europeana a atentat in mod grav la independenta si suveranitatea Romaniei. Social democratii analizeaza posibilitatea atacarii la Curtea Europeana de Justitie a Raportului MCV prezentat marti, 13 noiembrie 2018, de prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans (foto dreapta, alaturi de liderul PSD Liviu Dragnea), avand in vedere ca cele noi opt recomandari, care sunt de fapt ordine politice despre cum sa se faca justitie in Romania, constituie o ingerinta fara drept in treburile interne ale Statului roman, dar si un indemn de incalcare a Constitutiei.

In opinia noastra, ordinele dictate prin vocea lui Timmermans de suspendare imediata a punerii in aplicare a Legilor Justitiei si de revizuire a acestora, de suspendare imediata a tuturor procedurilor de numire si revocare aflate in curs care vizeaza procurori in functii-cheie, de relansare a procesului de numire a unui procuror-sef al DNA, sunt inadmisibile. Tupeul fara margini al unui grup de interese care indeamna si cere coalitiei aflate la guvernare sa incalce Constitutia (click aici pentru a citi), ignorand cu buna stiinta ca Legile Justitiei au fost declarate constitutionale de CCR, dar si faptul ca judecatorii constitutionali au decis ca presedintele Iohannis are obligatia sa o revoce pe Laura Kovesi, si ca demersul ministrului Justitiei a fost unul perfect legal, episod care nu a fost pe placul celor care fac jocurile la Bruxelles, nu trebuie acceptat. Iar daca luam in calcul si faptul ca desi Mecanisul de Cooperare si Verificare impus Romaniei in anul 2006 nu se mai aplica de la 1 ianuarie 2010, data la care a expirat clauza de salvgardare inclusa in Tratatul de aderare a Romaniei la UE, ticalosul Raport MCV trebuie atacat cat mai curand la Curtea Europeana de Justitie. Pentru ca solicitarea de suspendare a efectelor unor legi in vigoare intr-un stat membru si a unor proceduri declansate in baza unor legi dintr-un domeniu in care UE nu are nici o competenta juridica, precum si solicitarea adresata Parlamentului de a nu mai legifera, este de netolerat. Autorii ticalosului raport ignora faptul ca orice competenta care nu este atribuita UE prin tratate apartine statelor membre si ca dreptul de legiferare in domeniile la care se face referire in rapoartele MCV este de competenta Parlamentului Romaniei, care nu poate si nu trebuie sa primeasca ordine de la Bruxelles.

“Pumn aplicat suveranitatii nationale”

In acest context, vicepremierul Paul Stanescu si deputatul Florin Iordache au condamnat in termeni duri Raportul MCV. Paul Stanescu a declarat ca Raportul Comisiei Europene constituie un pumn aplicat suveranitatii nationale, UE ridicand un nou zid intre Vest si Est: “Prin rezolutia nedreapta adoptata ieri si prin publicarea raportului MCV, care reprezinta un pumn aplicat suveranitatii nationale in materie de legiferare interna, UE a ridicat din nou un zid intre Vestul si Estul Europei. Romania si romanii nu merita un asemenea tratament! Este de neacceptat ca Romania si cetatenii romani sa devina un 'sac de box' si sa fie atrasi in jocul unor politicieni cu diferite interese personale”. 

La randul sau, deputatul Florin Iordache s-a aratat nemultumit de respectivul document si a acuzat faptul ca Parlamentul este tratat ca unul de mana a doua: “Criticile pe care prin MCV au fost aduse Romaniei sunt anormale. Nu cred ca Parlamentul Romaniei trebuie tratat ca un Parlament de mana a doua, in ideea in care printr-un vot constitutional, prin mai multe sesizari la CCR au fost adoptate niste legi ale justitiei care fac o justitie reala si independenta. Modul in care ni se cere impetuos sa oprim adoptarea acestor legi cred ca este anormal”.

“Ma simt umilit”

Pe de alta parte, reputatul avocat Adrian Toni Neacsu a anuntat ca se gandeste sa introduca o actiune la Curtea Europeana de Justitie. Acesta a precizat ca analizeaza infiintarea unui grup de initiativa cetateneasca pentru o actiune comuna la Curtea de Justitie a Uniunii Europene privind anularea mecanismului de cooperare si verificare. Fostul judecator si membru CSM arata intr-un comentariu pe Facebook ca din perspectiva Tratatului UE, rapoartele emise de CE in baza acestui MCV sunt nule, atat prin incalcarea competentelor exclusive ale statelor membre, cat si ca urmare a unui abuz de putere. Neacsu arata ca potrivit Deciziei de instituire a MCV, Comisia poate sa-si prezinte concluziile exclusiv cu privire la modul de indeplinire a celor 4 obiective de referinta si acuza ca noi obiective de referinta nu pot fi instituite decat prin modificarea explicita a Deciziei CE din 13 decembrie 2006, lucru care nu s-a intamplat niciodata.

Iata analiza facuta de Adrian Toni Neacsu:

“Solicitarea de suspendare a efectelor unor legi in vigoare intr-un stat membru si a unor proceduri declansate in baza unor legi dintr-un domeniu in care UE nu are nici o competenta juridica, precum si solicitarea adresata unui Parlament national de a nu mai legifera in domenii in care are competenta exclusiva, au depasit orice limita.
MCV-ul poate si trebuie sa fie declarat prin justitia europeana ca fiind epuizat.
De asemenea, din perspectiva Tratatului UE, rapoartele emise de CE in baza acestui MCV sunt nule si neavenite, atat prin incalcarea competentelor exclusive ale statelor membre, cat si ca urmare a unui abuz de putere.
Este un moment excelent ca Romania sa si castige ceva ca urmare a exceselor de neacceptat in spatiul juridic european ale CE.
Revoltele, isteriile politice si victimizarile nu ajuta cu nimic, Romania poate actiona tehnic, rational si juridic.

Si acum perspectiva juridica.
MCV-ul a fost instituit prin Decizia Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, in jurul a 4 obiective de referinta, stabilite in anexa.

Decizia, si implicit mecanismul de cooperare si verificare, au intrat in vigoare odata cu Actul de aderare a Romaniei la UE. Potrivit acestei decizii, daca Romania nu realiza progrese in ce priveste cele 4 obiective de referinta, Comisia Europeana putea aplica clauzele de salvgardare prevazute in art. 37 si 38 din Actul de aderare. Clauza de salvgardare (in esenta nerecunoasterea hotararilor judecatoresti) putea fi invocata doar in primii 3 ani de la aderare, deci pana in 2010. in prezent deci, Decizia prin care s-a instituit MCV nu mai are nici o finalitate. in drept nu exista obligatii fara sanctiuni.

Potrivit Deciziei de instituire a MCV, Comisia poate sa-si prezinte concluziile exclusiv cu privire la modul de indeplinire a celor 4 obiective de referinta. Noi obiective de referinta nu pot fi instituite decat prin modificarea explicita a Deciziei CE din 13 decembrie 2006, lucru care nu s-a intamplat niciodata. Orice monitorizare in afra celor 4 obiective de referinta, invocand drept temei juridic aceasta decizie, este nelegala.

Decizia, asa cum a fost asumata de Romania, permitea CE sa-si prezinte punctul de vedere, observatiile si concluziile asupra unui raport privind monitorizarea celor 4 obiective intocmit chiar de catre Romania. Acestea sunt limitele in care CE putea sa actioneze, lucru care nu s-a intamplat niciodata. Ce e in afara Deciziei este nelegal.

Actualele monitorizari si rapoarte ale Comisiei Europene cu privire la MCV nu mai au nici o legatura cu cele 4 obiective de referinta initiale. (1. Garantarea unui proces judiciar mai transparent si mai eficient totodata, in special prin consolidarea capacitatilor si a responsabilizarii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea si evaluarea impactului noilor coduri de procedura civila si administrativa. 2. Infiintarea, conform celor prevazute, a unei agentii pentru integritate cu responsabilitati in domeniul verificarii patrimoniului, al incompatibilitatilor si al conflictelor de interese potentiale, precum si cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care sa poata duce la aplicarea unor sanctiuni disuasive. 3. Continuarea, in baza progreselor realizate deja, a unor cercetari profesioniste si impartiale cu privire la acuzatiile de coruptie la nivel inalt. 4. Adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si combatere a coruptiei, in special in cadrul administratiei locale. si care constituie domeniul de aplicare). Codul de procedura civila s-a implementat de mult, s-au schimbat deja 3 CSM-uri de atunci, ANI e infiintata bine merci din 2007, cercetarea in cauzele de coruptie a continuat bine merci, iar legile administratiei publice locale au fost modificate potrivit dorintelor CE. Rapoarte MCV mai contin doar vagi referiri la cele 4 obiective de referinta in conditiile si contextul existente la momentul instituirii lui.

Astfel fiind, potrivit unei interpretari juridice elementare Mecanismul de cooperare MCV este in prezent caduc. El s-a transformat de mult dintr-un instrument pur tehnic intr-unul pur politic, dovada fiind asocierea lui de spatiul Shengen.

Orice actiuni exercitate de Comisia Europenaa impotriva Romaniei in baza Deciziei din 13 decembrie 2006 si care nu au temei direct in Tratatul UE sunt nule si reprezinta o incalcare a legislatiei europene, respectiv o incalcare a competentelor nationale exclusive ale statelor membre. in conformitate cu articolul 5 din Tratatul UE, orice competenta care nu este atribuita Uniunii prin tratate apartine statelor membre.

De asemenea, Tratatul precizeaza expres ca UE actioneaza numai in limitele competentelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate. Orice competenta care nu este atribuita Uniunii prin tratate apartine statelor membre.
Competenta de legiferare in toate domeniile la care se face referire in rapoartele MCV este o competenta exclusiva a parlamentelor nationale si orice atingere adusa acesteia este o incalcare grava a ordinii juridice instituita prin tratat.

Astfel fiind, Romania poate si trebuie sa se adreseze Curtii de Justitie a UE cu doua actiuni. Mai intai, este deschisa o actiune intemeiata pe omisiunea Comisiei de a abroga Decizia din 13 decembrie 2006 in momentul indeplinirii celor 4 obiective de referinta originale. (art 265 din Tratat). Obligatia abrogarii in momentul atingerii obiectivelor era prevazuta chiar in aceasta decizie. Nota bene, aceasta actiune intemeiata pe omisiune poate fi introdusa atat de statul membru cat si de orice persoana fizica sau juridica (cum ar fi un partid politic).

O a doua actiune se poate introduce pentru a se solicita constatarea nulitatii si a caracterului neavenit al documentelor (rapoartele de monitorizare) CE emise in baza Deciziei CE din 13 decembrie 2006, respectiv cu incalcarea limitelor stabilite de aceasta. (art. 263 din Tratat).
Pentru ca eu unul ma simt umilit de statutul de tara de mana treia pe care Romania, ca tara al carei cetatean sunt, il accepta in cadrul UE, dar si de incapacitatea autoritatilor politice si juridice de a elimina eficient, prin masuri legislative sli organizatorice, abuzurile sistemice din justitie, ma gandesc foarte serios sa infiintez un grup de initiativa cetateneasca pentru o actiune comuna la Curtea de Justitie a Uniunii Europene care sa urmareasca anularea mecanismului de cooperare si verificare. Daca ei nu vor, noi putem”.