Scurgerile de informatii judiciare si operative, influentarea deciziilor procurorilor de catre persoane cu putere economica si interesul unor interlopi locali de a recruta magistrati reprezinta, in viziunea lui Daniel Constantin Horodniceanu (foto), doar cateva dintre amenintarile cu care s-ar confrunta in prezent DIICOT. In proiectul de management pe care l-a depus la CSM in perspectiva ocuparii functiei de procuror-sef al DIICOT – vacantata in urma cu aproape 5 luni prin demisia Alinei Bica –, actualul sef al DIICOT-Iasi a mai identificat ca amenintari la adresa DIICOT “lipsa de protectie fizica a procurorilor” si “campaniile de presa care au indus presiune psihologica asupra procurorilor, chiar daca nu sunt implicati in rezolvarea dosarelor mediatizate, mai ales in cadrul unor dosare in care sunt implicati politicieni si oameni de afaceri”. De asemenea, Daniel Horodniceanu - propunerea ministrului Robert Cazanciuc pentru ocuparea functiei de procuror-sef al DIICOT - este de parere ca atat imaginea parchetului, cat si psihicul procurorilor, au fost grav afectate, in special la structura centrala, de episodul arestarii fostei sefe a DIICOT, Alina Bica. Intrucat considera ca acest eveniment a dus la “un blocaj ce a cauzat o diminuare a dorintei de performanta a procurorilor”, Horodniceanu isi propune “sa readuca increderea in cadrul colectivelor”. Totodata, posibilul viitor sef al DIICOT se plange ca procurorii sunt grav afectati psihic si lipsiti de dorinta de performanta, sustinand ca este nevoie de “un moment 0”.

In acelasi proiect cu care intentioneaza sa convinga Consiliul Superior al Magistraturii de calitatile sale manageriale, procurorul Horodniceanu vorbeste si despre nevoia de cooperare interinstitutionala, sustinand ca DIICOT trebuie, in primul rand, sa extinda cooperarea cu SRI, iar in al doilea rand, sa acorde atentie colaborarii cu celelalte parchete, “in special cu DNA”.

 Iata care sunt, in opinia procurorului Daniel Constantin Horodniceanu, punctele nesatisfacatoare in activitatea DIICOT:

“a. existenta unui stoc mare de dosare nesolutionate, in special in Structura Centrala, fapt ce a determinat un control al Inspectiei Judiare pe aceasta chestiune;

b. conflictele de competenta intre DIICOT si parchetele regulate (in special PTMB) pe infractiuni, in special economice, care sunt de competenta DIICOT, conflicte ce ar trebui, in lipsa arbitrajului Procurorului General al PICCJ, sa fie deduse Inspectiei Judiciare;

c. lipsa de specializare a procurorilor pe dosarele de macrocriminalitate economico-financiara si spalare de bani, in special a celor din cadrul unor birouri teritoriale si lipsa de interes in seminarizarea acestora;

d. numar scazut de procurori pentru serviciul judiciar din cadrul Structurii Centrale, cu precizarea ca exista premise de imbunatatire acestei situatii;

e. inexistenta unei politii judicare efective a DIICOT, are ar determina scoaterea ofiterilor de sub dubla comanda;

f. salarizarea slaba a politistilor de politie judiciara din cadrul DGCCO si a brigazilor teritoriale, fapt care determina plecarea acestora in alte structure, in special a celor de informatii, unde beneficiaza de sporuri;

g. organizarea precara a Centrului de Aplicatii Operationale efectuata in 2014, centrul fiind departe de cerintele structurii si de cee ace s-a dorit de la acesta la infiintarea structurii;

h. lipsa unei fundamentari in stabilirea volumului optim de activitate pe procurori si a timpilor de lucru in solutionarea cauzelor, asa cum s-a realizat instante;

i. tinerea evidentei duble, atat in format manuscris, cat si in format electronic, ceea ce duce la dublarea timpilor de munca;

j. in unele servicii sau birouri teritoriale spatiul de lucru este insuficient si impropriu asigurarii conditiilor optime de desfasurare a activitatii;

k. lipsa unor criterii obiective in evaluarea performantelor profesionale individuale a procurorilor si a personalului auxiliar de specialitate, care sa stea la baza sistemului motivational;

i. o imagine publica nefavorabila a DIICOT in ultmele 6 luni, in special a Structurii Centrale;

m.excesul de competenta pe o serie de infractiuni care incarca nejustificat rolul procurorului DIICOT, cum ar fi unele dintre infractiunile economice;

n.dotarea precara a unitatilor de politie, in special in serviciile de criminalitate IT, cum mult sub dotarile dobandite, de exemplu, de DNA”.

Obiective in legatura cu mandatul:

“a.readucerea increderii in cadrul colectivelor, in special in cel al Structurii Centrale, grav afectate, in special psihologic, dupa evenimentele din ultimul trimestru al anului 2014, ceea ce a dus la un blocaj ce a cauzat si o diminuare a dorintei de performanta a procurorilor;

b.ca urmare, sa se reincerce responsabilizarea fiecarui procuror in ceea ce priveste actele si activitatile desfasurate;

c.readucerea spiritului de echipa aracteristic structurii;

d.verificarea individuala, de catre echipa nou-formata, a fiecarui procuror si crearea unui ‘moment 0’ in ceea ce priveste activitatea acestora;

e.crearea unui proiect serios si convingator, pe temen mediu, de cooptare in cadrul structurii a politistilor de politie judiciara, proiect in care trebuie antrenat Ministerul Justitiei, prin specialistii sai;

f.implementarea de catre procurorul-sef al DIICOT a principiilor specializarii procurorilor si continuitatii in desfasurarea activitatii. Este demonstrat faptul ca acolo unde exista continuitate, exista supraspecializare si creativitate”.

Cooperarea interinstitutionala

“In primul rand, trebuie mentinuta si extinsa colaborarea cu Serviciul Roman de Informatii, care trebuie sa se exprime ca partener consolidat prin echipe interoperative, in vederea unei desfasurari calitative a activitatii DIICOT.

In al doilea rand, trebuie avuta in vedere colaborarea cu celelalte parchete de pe langa instantele judecatoresti, in special cu Directia Nationala Anticoruptie, cu care principial se imparte competenta.

In al treilea rand, trebuie pastrata la aceiasi parametri cooperarea cu toate institutiile specialaizate in aplicarea legii si investigarea infractiunilor, in special cu ONPCS si ANAF, diverse structuri de politie, in special politia delegata, Curtea de Conturi, precum si alte structuri cu atributii de control”.

*Cititi aici integral proiectul de management al procurorului Daniel Constantin Horodniceanu