Un proiect de lege mai mult decat controversat a fost depus la Senat luni, 21 octombrie 2024. Senatorul USR Virgil-Marius Bob (foto) – vicepresedintele Comisiei juridice din Senat – vrea ca nu doar judecatorii cu o vechime de cel putin cinci ani in gradul profesional de Inalta Curte de Casatie si Justitie sa poata deveni avocati sau notari fara examen, ci si procurorii care au detinut gradul de Parchet General pe o perioada tot de minimum cinci ani.

Este vorba, bineinteles, despre acei magistrati care au iesit din sistem din motive neimputabile.

In drept, parlamentarul Uniunii Salvati Romania urmareste sa modifice articolul 290 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor. In prezent, textul legal le permite intrarea in avocatura sau notariat doar judecatorilor care au functionat cel putin cinci ani la ICCJ.

Expunerea de motive este lesne de ghicit: senatorul Virgil Bob vrea sa elimine ceea ce el considera a fi o discriminare intre judecatori si procurori, cata vreme atat judecatorii, cat si procurorii sunt magistrati si au aceleasi standarde de exigenta, pregatire si responsabilitate.

Iata cum arata versiunea art. 290 propusa de Bob (vezi facsimil 1):

„Judecatorii cu grad de Inalta Curte de Casatie si Justitie si procurorii cu grad de Parchet de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care au functionat cel putin 5 ani in acest grad profesional si care au fost eliberati din functie din motive neimputabile, pot opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen sau concurs”.

Redam actuala forma a art. 290:

„Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care au functionat cel putin 5 ani la aceasta instanta si care au fost eliberati din functie din motive neimputabile, pot opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen sau concurs”.

Poti deveni avocat sau notar chiar daca ai fost toata viata procuror de PJ

Proiectul de lege este extrem de problematic, intrucat permite intrarea fara concurs in avocatura si in notariat inclusiv in cazul procurorilor care, desi detin gradul de Parchet General, nu au activat nici macar o zi la PICCJ. Mentionam ca art. 127 alin. 1 din Legea 303/2022 permite detinerea gradului de Parchet General inclusiv in cazul procurorilor care isi petrec intreaga cariera la parchete de pe langa judecatorii: „Promovarea judecatorilor si procurorilor la instante si parchete superioare, efectiva sau pe loc, se face potrivit prezentei sectiuni, la instanta sau parchetul imediat superior, respectiv in gradul imediat superior celui pe care il detine judecatorul ori procurorul, pana la nivelul curtii de apel pentru judecatori, respectiv pana la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru promovarea efectiva a procurorilor, sau pana la nivelul parchetului de pe langa curtea de apel, pentru promovarea pe loc a procurorilor”.

Altfel spus: daca obtinerea gradului de Inalta Curte este conditionata de promovarea efectiva la instanta suprema, gradul de PICCJ poate fi obtinut inclusiv de catre procurori care aleg sa isi petreaca intreaga cariera la parchete de pe langa judecatorii sau tribunale.

Aceeasi lejeritate era continuta in vechiul statut al judecatorilor si procurorilor (Legea nr. 303/2004, in vigoare pana in decembrie 2022). In urma cu doi ani, Lumea Justitiei prezenta statistica furnizata de catre Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit careia 30 de procurori cu grad de Parchet de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie activau la parchete de judecatorii si alti 78 de procurori cu grad de PICCJ lucrau la parchete de pe langa tribunale (click aici pentru a citi).

Ambiguitate in proiectul USR-istului

A doua problema pe care o prezinta initiativa de act normativ se refera la judecatorii de ICCJ. Dupa cum ati vazut mai sus, actuala forma a art. 290 din Legea 303/2022 vorbeste despre intrarea fara examen in avocatura sau in notariat doar a judecatorilor care au functionat efectiv timp de cel putin cinci ani la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In schimb, proiectul senatorului Virgil Bob face referire la judecatorii care detin gradul de Inalta Curte.

Problema este ca niciuna dintre legile justitiei (303/2022, 304/2022, 305/2022) nu prevede ce se intampla in cazul in care, odata promovat la ICCJ, un judecator alege sa paraseasca instanta suprema dupa mai putin de cinci ani. Altfel spus: nu exista niciun pasaj legal care sa precizeze daca un astfel de magistrat isi pastreaza sau nu gradul de instanta suprema. De altfel, niciunde in legile justitiei nu se face vorbire despre gradul profesional corespunzator ICCJ, ci doar despre promovarea efectiva la Inalta Curte.

Legea va incuraja plecari de la ICCJ

In plus, nu cunoastem sa existe vreun caz de judecator care, odata promovat la instanta suprema, sa fi parasit ICCJ in favoarea unei instante inferioare in grad. Or, daca va intra in vigoare in actuala forma, legea senatorului USR risca sa creeze o problema suplimentara – si anume: plecari de la Inalta Curte la mai putin de cinci ani de la promovarea la instanta suprema (sau chiar inainte ca judecatorul care a promovat sa inceapa efectiv lucrul la ICCJ). Ipoteza nu este deloc implauzibila, cata vreme – repetam – niciuna dintre legile justitiei nu impune o perioada minima de functionare la Inalta Curte de Casatie si Justitie dupa promovarea la instanta suprema.

Evident ca o asemenea situatie va dauna Inaltei Curti, care de ani intregi se confrunta cu deficit de judecatori.

Initiatorul n-are nicio treaba cu magistratura, avocatura sau notariatul

Nascut la 4 martie 1970, Virgil-Marius Bob a devenit senator la 1 februarie 2022. Absolvent in 1997 al Facultatii de Drept de la Universitatea „Spiru Haret”, Bob a lucrat intre 1997 si 2022 in calitate de consilier juridic si director general la diverse firme din Transilvania. In 1998, politicianul a urmat cursuri de mediator (vezi facsimil 2).

Asadar, parlamentarul nu are tangente nici cu activitatea de judecator sau procuror, nici cu domeniul avocaturii, nici cu breasla notarilor.

Prezentam expunerea de motive a proiectului de lege (vezi facsimil 3):

„Prezenta initiativa legislativa vizeaza modificarea art. 290 din Legea nr. 303/2022, in sensul extinderii aplicarii acestor dispozitii si procurorilor care indeplinesc conditiile prescrise de actuala forma a textului de lege a carei modificare se urmareste. Aceasta interventie legislativa se impune pentru a corecta o discriminare tacita existenta in forma actuala a textului legal, care confera un beneficiu exclusiv judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), excluzand in mod nejustificat alte categorii de magistrati, precum procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie precum si cei care detin gradul profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Conform art. 15 alin. (1) din Constitutia Romaniei 'cetatenii beneficiaza de drepturile si libertatile consacrate de Constitutie si prin alte legi'. Totodata, potrivit art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei 'Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari'. In contextul art. 290 din Legea nr. 303/2022, formularea actuala creeaza un regim diferentiat intre judecatorii de la ICCJ si ceilalti magistrati care au grad similar. Astfel, limitarea beneficiului posibilitatii de a accede in profesia de avocat sau notar fara examen doar la judecatori contravine principiului egalitatii de tratament consacrat de legea fundamentala in conditiile in care atat judecatorii cat si procurorii sunt calificati prin art. 1. Alin. (2), teza I din Legea nr. 303/2022 ca magistrati.

In completarea celor prezentate anterior, art. 16 alin. (2) din Constitutia Romaniei stabileste un alt principiu fundamental: 'Nimeni nu este mai presus de lege'. Termenul 'judecatorii', utilizat in mod restrictiv in cuprinsul art. 290, limiteaza sfera de aplicare a acestui articol exclusiv la judecatori, excluzand nejustificat procurorii care detin un grad profesional similar, respectiv care au functionat timp de 5 ani la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. O asemenea distinctie contravine direct normelor constitutionale privind egalitatea in fata legii.

Functiile de judecator si procuror fac parte din aceeasi categorie profesionala a magistratilor, fiind supuse acelorasi standarde de exigenta, pregatire si responsabilitate. Prin urmare, limitarea la 'judecatori' a beneficiului de a accede in avocatura sau notariat fara examen este nejustificata, mai ales in conditiile in care procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie indeplinesc acelasi standard profesional.

Asa cum s-a statuat constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale, principiul constitutional al egalitatii in drepturi se traduce prin reglementarea si aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate in situatii juridice similare. Judecatorii si procurorii se afla in aceeasi situatie juridica, fiind calificati ca magistrati, iar formarea profesionala si statutul lor constitutional este similar. Raportata la aceste premise ale egalitatii de tratament juridic, stipularea doar in favoarea judecatorilor a beneficiului intrarii in avocatura sau notariat, fara examen sau concurs, constituie o rupere nejustificata a echilibrului in sanul celor doua categorii de magistrati sau, cum deja s-a aratat, o discriminare contrara constitutiei.

Prin urmare, modificarea propusa reflecta nu doar o adaptare necesara la cadrul constitutional, ci si o ajustare la realitatile profesionale, evitand orice forma de discriminare intre magistrati”.