Ies la iveala noi elemente care denota faptul ca anchetatori PICCJ, care au intocmit rechizitoriul in dosarul privind incendiul de la Clubul Colectiv, din 30.10.2015, in care au murit arse de vii 64 de persoane, se bazeaza exclusiv pe expertize ale unor angajati ai statului de la INEC (din subordinea Ministerului Justitiei) si INSEMEX Petrosani (din subordinea Ministerului Educatiei, demascat ca a avut protocol cu SRI).

Este mai mult decat dubios cum au putut sa moara arse in ultimul hal 64 de persoane, cu rani despre care anumiti medici au opinat ca nu le-au vazut decat la victime venite de pe fronturi de razboi, intr-un incendiu alimentat de un burete de cativa centimetri lipit pe tavanul clubului situat la 5,7 metri inaltime si mascat de un grilaj de lemn, burete care s-ar fi aprins, chipurile, de la niste artificii de scena amplasate la 3,80 metri de un stalp invelit in acest material. Amintim ca artificiile de scena de tip T1, folosite in testele redactiei Lumea Justitiei, publicate recent, nu sunt in stare sa aprinda o foaie de hartie tinuta in jetul de scantei la mai putin de un metru.

Ciudat cum in expertizele INEC si INSEMEX Petrosani buretele din spuma poliuretanica tip N2138, produs de SC Eurofoam SRL Sibiu, a luat foc, in timp ce in testele redactiei Lumea Justitiei acelasi tip de burete a refuzat sa se aprinda!

Adezivul EDR cu care a fost lipit buretele nu a avut niciun rol in favorizarea incendiului

Pentru a risipi speculatiile unor ignoranti, cum ca buretele de la Clubul Colectiv ar fi ars, deoarece ar fi fost lipit cu prenadez ori un adeziv special, care ar fi fost inflamabil, anuntam ca adezivul folosit la Colectiv a fost de tip EDR, care potrivit fisei sale tehnice nu este inflamabil. Redactia Lumea Justitiei a procurat acest adeziv de tip EDR din comert (vezi foto alaturat), pe care l-am testat si va asiguram ca nu arde, nici singur, nici pus pe burete. Si nici macar in expertizele INEC si INSEMEX nu se face referire la acest produs ca fiind inflamabil ori ca fiind factor favorizant al incendiului, asa incat acest aspect a fost scos din ecuatie nu doar de noi, dar si de experti.

Revenind insa la munca expertilor din acest dosar, tinem sa precizam ca INSEMEX Petrosani, care a facut teste pe buretii de tip N2138 atat procurati din surse nementionate, cat si prelevati de la locul tragediei (culmea: la ei, buretii au ars in teste!!!) a abordat foarte “stiintific” concluzia ca buretele N2138 ar fi fost neignifugat. Astfel, la pagina 88 a expertizei INSEMEX Petrosani, se afirma ca pe tavanul clubului era aplicata pe o suprafata de “300 metri patrati burete fonoabsorbant de tip plan cod N2138, respectiv placi de 'poliuretan debitat drept neignifugat'”. Aceasta sustinere din expertiza este marcata cu o nota de subsol - 8, potrivit careia faptul ca tavanul a fost placat cu “poliuretan debitat drept neignifugat” reiese din declaratia de martor a lui Suto Stefan Andras, administrator al firmei care a facut amenajarile in club (vezi facsimil).

Deci cam asta e nivelul de precizie stiintifica. Bine ca mai departe, in expertiza INSEMEX nu s-a mai facut caz de “buretele neignifugat”, cum a facut-o in zeci de pagini expertiza INEC. In realitate, asa cum am mai aratat in editiile trecute, citand din expertiza in constructii administrata in cauza, producatorul buretelui N2138 nu precizeaza in fisa tehnica de produs daca buretele este ignifug sau neignifug, ci doar ca are un punct de inflamabilitate undeva intre 315 si 370 grade Celsius.

Anchetatorul de serviciu, Eduard Mihai Ilie, bagat numai in incendii de rasunet cu victime in care apare expertul INSEMEX

Procurorul Eduard Mihai Ilie, de la Sectia de urmarire penala a PICCJ, care a fost seful echipei de procurori (trei la numar) care au efectuat cercetarile in cauza Colectiv si a emis rechizitoriul, este cel care s-a ocupat personal de administrarea probatoriului. Mai precis, de filtrarea lui.

Este foarte interesant de stiut ca procurorul Eduard Mihai Ilie apare ca un procuror specializat pe incendii ultra mediatizate, cu victime, in care nu gaseste niciodata vreo mana criminala, ci doar neglijente ale personalului ce deserveste localurile. Eduard Mihai Ilie e acelasi procuror care a instrumentat si cazul incendiului de la Restaurantul Beirut din Constanta, din 5 aprilie 2014, in care trei tinere dansatoare au murit arse de vii intr-o camera cu usa deschisa, fara sa fi putut sa paraseasca incaperea, aspect incomprehensibil (Click aici pentru a citi amanunte despre cazul Beirut).

In cazul Beirut, parintii fetelor arse de vii au tipat luni in sir in strada ca le-au fost omorati copiii. Procurorul Eduard Mihai Ilie a gasit imediat cauza incendiului de la Beirut, in niste particule de faina de la un cuptor de paine (in care se coceau lipii), care s-ar fi ridicat pe la vreo 5 metri inaltime si au aprins o grinda de lemn care traversa hornul localului. Si acolo tot INSEMEX a facut expertiza, iar in ancheta s-a sustinut ca particulele de faina s-au incins la peste 400 de grade si au generat incendiul desi, minune, o expertiza facuta de curand pe bune (si pe care o vom prezenta saptamana viitoare) a aratat ca era imposibil asa ceva. Veti vedea curand aceasta minune!

Ce e insa foarte curios e ca ambele cazuri – Colectiv si Beirut – au acelasi tipar operational: dosarele au fost preluate de la tribunale la Sectia de urmarire penala a PICCJ, si date procurorului Eduard Mihai Ilie, care si-a bazat concluziile pe expertizele INSEMEX Petrosani (care a avut protocol cu SRI). In ambele cazuri, incendiile au evoluat fulgerator, fara ca victimele sa poata parasi incaperile la timp; rudele celor decedati au acuzat maini criminale; dar trimiterile in judecata au retinut neglijente ale administratorilor localurilor! Mai sa fie!... Ale naibii concidente!

Acuzatilor li s-a refuzat dreptul la o expertiza independenta pe un motiv cutremurator

Haideti sa vedeti prestatia procurorului Eduard Mihai Ilie din cazul Colectiv. Acuzatii au pus la indoiala concluziile expertizelor INEC si INSEMEX si au cerut sa li se admita efectuarea expertizei la incendiu de catre experti independenti (care nu sunt angajati ai statului), avand in vedere ca INEC se afla in subordinea Ministerului Justitiei, iar INSEMEX in subordinea Ministerului Educatiei. Precizam ca exista directive ale UE si practica CEDO masiva pe obligativitatea de administrare de expertize independente in cauzele penale, intrucat nu este echitabil ca statul sa te acuze si tot el sa-ti faca expertiza (proba in acuzare) prin angajatii sai.

Ce credeti ca a facut procurorul Ilie in fata unor asemenea cereri? Le-a respins! Dar fiti atenti cu ce motivatie: “Din analiza materialului de urmarire penala, rezulta ca cererile formulate sunt neintemeiate pentru urmatoarele motive: ...efectuarea unei reconstituiri/simulari a unui incendiu, in conditiile si si imprejurarile in care a avut loc incendiul din 30.10.2015, in clubul Colectiv, nu se poate realiza deoarece este imposibil a fi reconstituite tocmai conditiile si imprejurarile la care se face referire (spre exemplu: spuma poliuretanica ar trebui supusa timp indelungat acelorasi factori de mediu si poluare pe un timp indelungat etc)”...

Deci in mintea procurorului de caz, e imposibil sa se mai schimbe ce au zis expertii statului de la INEC si INSEMEX. El avea deja concluzia trasa. Tinand azi cont ca in testele Lumea Justitiei buretele N2138 nu a vrut sa arda, exista cumva teama ca la o expertiza independenta sa se depisteze acelasi lucru?

Deci procurorul Ilie admitea in sinea lui ca buretele de la Colectiv a continut alte substante si ca nu mai poate fi expertizat! Dar i-a trimis pe oameni in judecata, fara sa stabileasca ce alte substante au existat! Si nu a urmarit nici pista data de expertii INEC, cum ca in buretele din club e posibil sa fi existat si alte substante care au favorizat o ardere extrem de rapida, derulata “cu viteza unei deflagratii”. In mod cert, fumul de tigara ori poluarea nu puteau face un burete sa arda fulgerator si sa ucida 64 de oameni.

Ce credeti, de ce oare a refuzat procurorul Eduard Mihai Ilie sa administreze o expertiza independenta in cazul Colectiv?

(va urma)