Ministrul Justitiei Florin Iordache (foto) are obligatia de a reforma din temelii Justitia pentru a se putea vorbi despre Romania ca un stat de drept in care drepturile fundamentale si libertatile cetatenilor sunt cu adevarat respectate. Daca ar fi sa tinem cont de programul de guvernare pe care Partidul Social Democrat s-a angajat sa il puna in aplicare si de termenul de trei luni pe care presedintele PSD Liviu Dragnea l-a dat ministrilor Cabinetului Grindeanu pentru a pune in aplicare masurile asumate in program, exista sanse ca in mai putin de 90 de zile Justitia sa aiba o alta infatisare. Cel putin la nivel de actiune a "sistemului". Masurile, multe dintre ele, nu implica resurse considerabile, ci doar o buna reorganizare. Altfel, daca ar fi sa tinem cont si de faptul ca inca de la audierea sa in Comisia Juridica a Camerelor comune ale Parlamentului, noul ministru al Justitiei Florin Iordache a vorbit despre raspunderea magistratilor, despre rolul si locul procurorilor, despre reevaluarea Codurilor penale si independenta judecatorilor exista speranta unor actiuni concrete in domeniul Justitiei.

Programul de guvernare 2017-2020, prezentat de Partidul Social Democrat ca o provocare pentru construirea unei societati echilibrate, contine masuri care vin in ajutorul practicienilor dreptului. De altfel, in programul de guvernare al PSD de 177 pagini, fara a fi cuprins in "Capitolul Justitie", dar intr-o mare legatura cu Justitia romaneasca, PSD vorbeste despre nevoia de actualizare, modificare si completare a cadrului legislativ privind politicile de securitate nationala, dar si de initierea unor noi legi pentru a avea instrumente legislative in concordanta cu evolutia riscurilor in sfera securitatii nationale. Printre altele, apreciem ca pozitiva dorinta PSD de a pune capat Mecanismului de Cooperare si Verificare.

Printre masurile pe care PSD le propune in program in sprijinul cetateanului se regaseste "implementarea la nivel national a proiectului Dosarul electronic" in instanta, stiut fiind cat de dificil o parte poate avea acces la dosarul sau, "reducerea taxelor judiciare de timbru atunci cand obiectul acestora este evaluabil in bani", masura propusa cu rolul de a "stimula introducerea in circuitul civil a imobilelor, terenuri sau alte categorii, a caror situatie juridica este neclara ca urmare a lipsei istorice a unor documente sau nesolutionarii unor partaje", dar si posibilitatea ca avocatii sa acorde consultatii anuale gratuite celor care indeplinesc conditiile pentru ajutor public judiciar, prin revizuirea cadrului legal, in asa fel incat accesul la justitie sa fie mai usor.

In ce ii priveste pe magistrati, PSD propune la "Capitolul justitie" din programul de guvernare sa se continue procesul de rearondare teritorala, aceasta fiind modalitatea in care este posibila reducerea volumului mare de cauze in unele instanta si, deci, degrevarea judecatorilor.

O alta prioritate din programul de guvernare al PSD o reprezinta reinfiintarea Institutului Roman de Criminologie, desfiintat in decembrie 2006, institutie independenta care venea in sprijnul legislatiei penale.

Prezentam in continuare „Capitolul Justitie" din programul de guvernare asumat de PSD si ALDE:

"Justitie in slujba cetateanului!

Guvernul sustine valorile fundamentale ce consacra urmatoarele principii:

-Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme.

-Statul este organizat potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale, politica dialogului si cooperarii promovata de ministerul justitiei intre cele trei puteri in intervalul

2013-2015 urmand a fi continuata si dezvoltata.

-Statul roman are obligatia de face cunoscuta LEGEA tuturor beneficiarilor sai, asigurand astfel intelegerea normei ca prima premisa a aplicarii corecte si a prevenirii incalcarii legii, incheierea de parteneriate cu toate profesiile juridice urmand a juca un rol important in acest proces.

-Justitia reprezinta acea putere a statului chemata sa realizeze un serviciu public, partile avand dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

-Un sistem de justiţie modern, eficient, accesibil si de calitate, adaptat cerinţelor societaţii contemporane (e-justice, reducerea duratei proceselor, jurisprudenţa unitara, specializare, integritate, transparenţa) şi capabil sa raspunda provocarilor viitorului, reprezinta o importanta premisa pentru dezvoltarea economica şi sociala a tarii.

-Justitia se infaptuieste in numele legii, iar Consiliul Superior al Magistraturii in calitate de garant al independentei justitiei este chemat sa asigure conditiile de impartialitate si responsabilitate ale acestui serviciu public esential pentru democratia din Romania.

-Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de tratament inuman ori degradant. Politica penala a statului se elaboreaza pe baza cunoasterii stiintifice a fenomenului criminalitatii si a celor mai adecvate forme de prevenire, sanctionare si reintegrare sociala, in acord cu standardele internationale-

-Punerea in executare cat mai rapida a hotararilor judecatoresti, indiferent de materie, precum si recuperarea prejudiciilor produse prin infractiuni, reprezinta elemente fundamentale ale mentinerii increderii cetatenilor si mediului de afaceri in actul de justitie.

-La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, Romania are capacitatea de a contribui la crearea unui spatiu juridic european bazat pe incredere reciproca si eficienta in fata provocarilor viitorului.

-Incepand cu 2017, vizam modernizarea legislatiei privind sistemului judiciar, astfel incat acesta sa fie asemanator cu cele din statele membre ale UE, impiedicand astfel aparitia exceselor sau abuzurilor din partea acestei puteri ale statului. Si in sistemul judiciar vom aplica aceleasi principii descrise la mediul de afaceri.

-Vom aplica de indata deciziile CCR, care nu au fost preluate in legislatia romaneasca si totodata vom initia dezbateri privind adoptarea de catre Parlament a Legii raspunderii magistratilor, a modificarii Legii raspunderii ministeriale, precum si a raspunderii celor din administratia publica.

-Se va realiza o analiza riguroasa la nivelul penitenciarelor care va viza elaborarea unui program de masuri imediate de natura legislativa si administrativa. Scopul este crearea de conditii care sa respecte statutul si demnitatea umana si sa evite sanctionarea Romaniei de catre organismele internationale.

MASURI

Politica Dialogului

1. Instituirea unui mecanism de dialog permanent intre reprezentantii celor trei puteri:

legislativa, executiva si judecatoreasca.

In vederea indeplinirii acestei masuri, va fi semnat un Memorandum pentru a stabili forme concrete de lucru.

2. Demararea unei campanii de informare publica asupra proiectului de legislatie gratuita oferita populatiei de ministerul Justitiei.

3. Incheierea de parteneriate intre autoritatile statului si profesiile juridice organizate in mod independent, va avea un rol important in procesul de cunoastere a literei si spiritului actelor normative.

4. Constituirea la nivelul tuturor instantelor de judecata a unor centre de informare (similar celor existente in instantele din statele UE), continand materiale despre principalele proceduri judiciare, precum si cu privire la principalele evolutii normative.

Materialele documentare vor fi realizate de Ministerul Justitiei in cooperare cu CSM, organizatii neguvernamentale, fara a se limita la variante tiparite sau informari doar la sediul instantei.

5. Asanarea normativa

Numarul mare de acte normative adoptate si modificarea frecventa a legislatiei a condus la o pierdere a increderii populatiei in sistemul de drept. Ministerul Justiţiei va constitui un compartiment special, cu urmatoarele obiective de realizat in cooperare cu toate profesiile juridice:

-Evaluarea legislatiei Romaniei si reasezarea ei pe alte baze, incepand de la studiile de impact pana la cunoasterea legii de catre cetateni si aplicarea de catre autoritatile publice.

-Restrangerea numarului de acte normative si corelarea cu legislatia europeana.

-Codificarea pe domenii de activitate şi eliminarea normelor metodologice din legi.

6. Dezvoltarea proiectului Educatia juridica in scoli, pornind de la Protocolul semnat in

2013 intre Ministerul Justitiei, CSM, Ministerul Public si Ministerul Educatiei

Nationale.

Accesul la Justitie

7. Implementarea la nivel national a proiectului Dosarul electronic (Efecte: se reduc costurile de administare a instantelor: hartie, spatii de arhivare si costurile de deplasare, copiere, suportate de cetateni si companii.)

8. Reducerea taxelor judiciare de timbru atunci cand obiectul acestora este evaluabil in bani (Efecte: pentru a stimula introducerea in circuitul civil a imobilelor, terenuri sau alte categorii, a caror situatie juridica este neclara ca urmare a lipsei istorice a unor documente sau nesolutionarii unor partaje.)

9. Acordarea de catre avocati a unei consultatii anuale gratuite celor care indeplinesc conditiile pentru ajutor public judiciar, prin revizuirea cadrului legal (Efecte: facilitam accesul la justitie si degrevarea instantelor de judecata - plata acestor onorarii se va asigura din bugetul ministerului Justitiei.)

Eficienta si calitatea actului de justitie

Scaderea duratei proceselor si degrevarea instantelor

10. Continuarea procesului de rearondare teritoriala, ca forma de reducere a volumului mare de cauze de solutionat la unele instante precum si identificarea impreuna cu reprezentantii sistemului judiciar a unor noi forme de degrevare (Efecte: scaderea timpului de solutionare a dosarelor in instante supraincarcate, aflate de regula in capitalele de judet: exista instante unde media de dosare de solutionat/judecator este de 2.000, iar altele in care intreaga instanta are de solutionat acelasi numar.)

11. Profesionalizarea şi recredibilizarea formelor alternative de solutionare a conflictelor, cum ar fi medierea si arbitrajul precum si incurajarea utilizarii procedurilor notariale.

12. Consultarea reprezentantilor sistemului judiciar in vederea identificarii si modificarii acelor acte normative care contribuie la incarcarea artificiala a unei instante de judecata.

Practica Unitara

13. Consultarea reprezentantilor sistemului judiciar in vederea identificarii si modificarii acelor acte normative care prin texte neclare, ambigue, conduc la practica neunitara, precum si publicarea practicii judecatoresti relevante pe paginile de internet ale instantelor de judecata.

14. Consolidarea capacitatii ICCJ de a-si indeplini rolul constitutional de unificator al practicii judiciare prin asigurarea resurselor materiale si umane, inclusiv a unui sediu corespunzator in proiectul Justice District - Cartierul de Justitie, precum si degrevarea ICCJ de competente ce incarca nejustificat activitatea instantei supreme, cum ar fi cele din materia contenciosului administrativ ce consuma aproximativ 25% din resursele institutiei si conduc la numeroase amanari in solutionarea cauzelor.

Resurse materiale si investitii

15. Continuarea Programului national de investitii in infrastructura instantelor din capitalele de judet (25 sedii pentru instante si 15 sedii pentru parchete), conform Memorandumului adoptat de Guvern in 10 decembrie 2014.

16. Realizarea Cartierului pentru Justitie – Justice District din Bucuresti pentru a solutiona problema lipsei spatiilor necesare instantelor si parchetelor din capitala, in cadrul unui proiect de reabilitare urbana derulat in parteneriat cu Primaria Capitalei si ministerul Culturii.

17. Un procent de 10% din taxele judiciare va fi alocat direct pentru nevoile de

administrare a instantelor de judecata.

Resurse umane

18. Suplimentarea personalului din cadrul instantelor, precum si echilibrarea, impreuna cu CSM, a schemelor de judecatori, astfel incat sa se ajunga la un raport de 1,5 - 2 grefieri/judecator, in acord cu standardele europene (Efecte: eliminarea situatiei absurde in care procesele sunt solutionate intr-un an de zile, iar comunicarea solutiilor poate dura tot un an).

19. Revizuirea statului personalului auxiliar in acord cu cerintele noilor coduri precum si standardizarea schemelor de personal in functie de dimensiunea/volumul de activitate al instantei sau parchetului.

Drepturi fundamentale

Pornind de la realitatea unui sistem penitenciar invechit care nu isi poate realiza rolul de custodiere si reintegrare sociala in acord cu standardele privind drepturile omului, precum si de la faptul ca pe rolul CEDO se afla aproximativ 1.000 de cauze privind nerespectarea conditiilor de detentie, sunt necesare masuri pe termen scurt si mediu:

20. Continuarea proiectului de investitii in penitenciare si de modernizare si extindere acolo unde locatiile permit.

21. Alocarea de fonduri europene conform solicitarii transmise de Romania si Italia, in martie 2015, carora li s-au adaugat alte 10 state membre, pentru finantarea infrastructurii de penitenciare. Efecte: respectarea drepturilor fundamentale, reducerea supraaglomerarii si evitarea condamnarii Romaniei la plata unor sume importante ca urmare a condamnarii de catre CEDO.

22. Consolidarea sistemului de probatiune ca forma de diminuare a populatiei din

penitenciare.

23. Aplicarea Strategiei de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate, elaborata pentru perioada 2015-2019. Efecte: tinta de reducere a recidivei de la 40% la 30% si diminuarea astfel a costurilor cu anchetarea, judecarea, condamnarea si executarea pedepselor.

24. Reinfiintarea Institutului Roman de Criminologie, institutie independenta, pentru ca impreuna cu Ministerul Justitiei, Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane, Parlamentul Romaniei, reprezentantii sistemului judiciar si facultatile de drept, sa contribuie la elaborarea principalelor elemente de politica penala ale statului roman. Efecte: legislatia penala se bucura de stabilitate si sa se evite conflictul cu textele constitutionale referitoare la drepturi fundamentale.

25. Promovarea standardelor europene in materia prezumtiei de nevinovatie in acord cu Directiva 346/2016.

Independenta si responsabilizare

26. Admiterea in magistratura in acord cu exigentele europene privind pregatirea profesionala, buna reputatie si vocatia, pregatirea de specialitate si deontologica, precum si cresterea importantei evaluarii calitative a activitatii.

27. Consolidarea capacitatii institutionale a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv sporirea capacitatii de cunoastere prin cooptarea in consiliu a unui reprezentant al avocatilor si a unui profesor universitar, reprezentant al facultatilor de drept, ambii alesi direct, precum si consolidarea Inspectiei Judiciare, institutii chemate sa vegheze, in acelasi timp, la respectarea independentei sistemului judiciar, dar si la mentinerea integritatii, profesionalismului, impartialitatii si responsabilitatii magistratilor, conditii esentiale pentru un act de justitie de calitate si eficient.

Justitie pentru mediul de afaceri

28. Extinderea numarului de instante specializate in materie comerciala de la 3 (Cluj, Pitesti si Targu Mures) la 15, respectiv in Bucuresti si in resedintele de judet in care functioneaza curti de apel, instante unde isi vor desfasura activitatea judecatori specializati. Efecte: utilizarea unor proceduri simplificate, conditii pentru a asigura practica unitara, predictibila si termene scurte.

29. Infiintarea unei instante pilot in materie de contencios administrativ si fiscal care sa functioneze in capitala tarii.

30. Simplificarea accesului la serviciile Registrului Comertului si preluarea de catre aceasta institutie a unor proceduri, vizand societatile comerciale, derulate in prezent la nivelul instantelor.

Cooperare externa

31. Luand in calcul progresele Romaniei si atingerea benchmarkurilor, reperele initiale ale MCV, Guvernul si CE vor coopera pentru ridicarea MCV in mandatul actualei Comisii. Este importanta si transpunerea cu prioritate in legislatia nationala a directivelor europene care privesc sistemul judiciar. "

*Cititi aici integral programul de guvernare al PSD