Lumea Justitiei publica in exclusivitate proiectul de candidatura al judecatoarei Gabriela Baltag (foto) pentru functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, cu care aceasta se va prezenta la alegerile de joi, 16 decembrie 2021. Vorbim despre un proiect plin de esenta, in care rolul judecatorului si importanta acestuia in sistemul judiciar sunt aduse in prim plan, aratand ca asa cum Justitia se infaptuieste prin judecator, la fel si conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, la nivel de reprezentare, trebuie sa fie asigurata de catre un judecator, care reprezinta "atributul de independenta garantat pana la cel mai inalt nivel".

In acest sens, judecatoarea Gabriela Baltag face apel la unitate si puncteaza faptul ca presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este in masura, impreuna cu toti ceilalti membri ai Consiliului, sa faca demersurile necesare si sa promoveze alaturi de celelalte doua puteri in stat, un dialog bazat pe respect si pe o recunoastere reciproca a importantei si locului fiecarei puteri in stat.

Atentie insa, subliniaza judecatoarea Baltag, "conducerea Consiliului Superior al Magistraturii nu trebuie sa fie un act al marilor aliante dupa cum nu poate fi niciunul al permanentelor controverse pentru a reusi in atingerea obiectivelor".

Iar rolul presedintelui CSM de a incuraja dialogul, buna conlucrare si relationare nu se opreste in interiorul Consiliului, ci contiua si in afara acestuia, Gabriela Baltag evidentiind in proiectul sau ca presedintelui CSM ii revine sarcina de a fi si o "punte de dialog intre profesionistii dreptului, cata vreme are disponibilitatea intelegerii si acceptarii particularitatilor celorlalte profesii juridice care pot conlucra si, astfel, pot functiona intr-o comuniune a ideilor si a faptelor fara a pierde nimic din individualitatea lor".

Judecatoarea Gabriela Baltag: "Justitia a devenit o moneda electorala si o promisiune permanenta de bine universal”

Din proiectul judecatoarei Baltag nu este omisa nici realitatea infioratoare care arata ca Justitia a devenit moneda electorala intre puterea executiva si cea legislativa, fara a se tine cont de faptul ca "justitia nu se vinde si nu se cumpara", ci se castiga "daca este meritata si mai ales daca este in acord cu legea":

„Justitia a devenit un subiect permanent de reglare a suprematiei si controlului dintre celelalte doua puteri. In numele justitiei au fost contestate majoritati politice, uneori chiar pozitia unor ministri, fiind destramate guverne. Functionarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie sau numirea procurorilor de rang inalt in marile parchete reprezinta de cativa ani teme de dispute care au declansat tensiuni care nici astazi nu si-au gasit o solutionare. (...)

Justitia a devenit o moneda electorala si o promisiune permanenta de bine universal. Se negociaza pe seama justitiei, dar nu in interesul ei. Poate ca exista o ratiune in toate, fiindca justitia nu se vinde si nu se cumpara niciodata; ea se castiga daca este meritata si mai ales daca este in acord cu legea”.

Conflictele interne din CSM au fracturat buna functionare a institutiei

In proiectul sau, judecatoarea vorbeste inclusiv despre conflictele interne existente in CSM care au facut posibila generarea unor situatii imprevizibile care sa blocheze desfasurarea activitatilor din CSM in conditii de normalitate:

„Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii trebuie sa identifice solutiile cele mai bune pentru asigurarea desfasurarii corespunzatoare a sedintelor, inclusiv cele privind garantarea cvorumului minim, capacitatea manageriala fiind completata de insusirile pe care structura sa de judecator i le impune: echilibru, lipsa de partinire, deschidere, transparenta, calm, respect si, fireste, buna-credinta.

Cand toate acestea sunt indeplinite, exista sanse mari ca activitatea in Consiliu sa se desfasoare in conditii de normalitate, momentele ,,surpriza” ramanand simple amintiri sau piedici nereusite.

Nu o singura data, in toti acesti ani, a existat din partea noastra, a membrilor, dorinta de a genera ,,imprevizibilul” chiar daca procedurile legale existente au fost intotdeauna clare.

Divizarea societatii romanesti din ultima perioada ar fi probabil cel mai usor de analizat daca la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-ar realiza un studiu care sa poata explica, in primul rand, sursa conflictelor interne care au macinat incet institutia.

Suntem Consiliul ce a trecut de la o stare la alta cu o viteza de necrezut, care a construit si demolat in acelasi timp, a dovedit loialitate, dar a si tradat, fara nicio remuscare! Suntem Consiliul care a fost/este intr-o permanenta reevaluare a oamenilor, procedeelor, situatii ce nu aduc totdeauna armonie, dar mai ales incredere in interiorul institutiei si nici in exteriorul acesteia”.

Gabriela Baltag: „Pensia de serviciu pentru judecatori si procurori este legitima de peste 24 ani in Romania”

Vorbind despre partea financiara, judecatoarea Baltag retine in proiectul sau ca puterea judecatoreasca va fi pe deplin independenta abia atunci cand va dispune de un buget propriu, pe care sa il poata negocia si administra, fara a mai depinde de celalate puteri ale Statului „Puterea judecatoreasca nu este cu adevarat independenta decat daca dispune de un buget propriu pe care sa-l poata negocia si administra. O justitie puternica este atunci cand nu depinde de bunavointa niciuneia dintre celelalte puteri in stat”.

Nu este omisa din proiectul de candidatura al judecatoarei Gabriela Baltag nici pensia de serviciu a judecatorilor si procurorilor despre care aceasta precizeaza ca este legitima in Romania de peste 24 de ani. Cu toate acestea, discutiile legate de abrogarea pensiei de serviciu a magistratilor au devenit „teme electorale permanente” aceasta masura fiind vazuta ca o „solutie salvatoare” pentru echilibrarea a bugetului asigurarilor sociale:

„Nimic mai incorect, atunci cand lipsa de proiecte, dar mai ales lipsa unor idei constructive, nu pot avea decat o singura finalitate, dezbinarea cetatenilor si invrajbirea profesiilor”, subliniaza Gabriela Baltag.

Demontand sustinerile de aborgare a pensiilor de serviciu ale magistratilor, judecatoarea Gabriela Baltag ofera garantia in proiectul sau de candidatura pentru functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii ca in aceasta calitatea poate aduce „nu doar un an de liniste pe acest segment”, ci si ca poate „convinge celelalte doua puteri ca aceasta maniera de abordare a temei pensiei de serviciu este in detrimentul intregii societati”.

Iata ce se retine in proiectul de candidatura privitor la pensia de serviciu:

„Mentinerea unui control financiar din partea executivului, prin pastrarea bugetului instantelor la Ministerul Justitiei( mai putin cel al Inaltei Curti de Casatie si Justitie), conduce la o afectare a independentei puterii judecatoresti, fiind subminate fundamentele unei societati democratice guvernate de principiile statului de drept.

Sistemul judiciar s-a confruntat in ultimii ani cu discriminari salariale fara precedent, inechitati care au condus la declansarea de litigii, magistratii fiind nevoiti sa apeleze la acelasi mecanism utilizat si de cetateni, respectiv formularea de cereri de chemare in judecata. Obtinerea de hotarari si, astfel, de titluri executorii nu a condus, cum ar fi fost normal, si la executarea imediata a drepturilor recunoscute si acordate in baza acestora.

In ultimii zece ani, plata esalonata a drepturilor salariale, recunoscute prin hotarari judecatoresti, iar uneori si prin acte administrative( ordine emise de ordonatorii de credite), a condus la generarea unei practici neunitare, diferentele dintre persoanele aflate in aceeasi situatie, care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, fiind adancite.

Dupa mai bine de doisprezece ani de la elaborarea primei legi de salarizare unitara a personalului platit din fonduri publice, anume Legea-Cadru nr. 330 din 5 noiembrie 2009, salarizarea personalului bugetar, inclusiv cea a magistratilor, este aproape la fel de neunitara ca la inceput.

Legiuitorul a nesocotit principiile de baza consacrate de dreptul muncii in sensul negarantarii de venituri egale la munca egala si a consacrat discriminarea, supunand asumat unui tratament juridic diferit magistratii aflati in situatii profesionale identice.

Astfel, au fost pusi in situatii de inferioritate aceia care nu au obtinut hotarari judecatoresti prin intermediul carora ordonatorii principali de credite sa fie obligati sa le recunoasca drepturile salariale comparativ cu magistratii care detineau astfel de hotarari, si carora li s-au emis ordine de salarizare si de incadrare, in conditiile in care desfasurau aceeasi activitate precum cei dintai.

Chiar daca in toti acesti ani majoritatea actelor normative adoptate in materie de salarizare au avut la baza note de fundamentare argumentate pe intentia de inlaturare a inechitatilor, in realitate, acest lucru nu s-a intamplat.

Au fost pronuntate in materie de salarizare mai multe decizii apartinand Curtii Constitutionale, dar si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care au statuat obligatoriu asupra faptului ca nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare trebuie sa se stabileasca prin raportare la intreaga categorie profesionala, respectiv familie ocupationala, indiferent de institutia sau autoritatea publica, tinand cont si de hotararile judecatoresti pronuntate, existente in acest sens, astfel ca, valoarea de referinta sectoriala trebuie sa fie unica pentru intreaga familie ocupationala, in situatia de fata familia ocupationala ,,Justitie”.

S-a decis ca salarizarea la ,,nivelul maxim” trebuie sa se stabileasca prin raportare la aceeasi functie, grad, gradatie, vechime in munca si in specialitate, aceleasi conditii de studii, din cadrul intregii categorii profesionale, respectiv familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica.

Plecand de la toate neregularitatile existente in materie de salarizare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat de mai multe ori in sensul ca, in raport si de continutul Deciziei nr. 794/15.12.2016 a Curtii Constitutionale, se impune in cadrul aceleiasi categorii profesionale si familii ocupationale sa nu existe o salarizare diferita, raportata la mai multe valori sectoriale, valoarea de referinta sectoriala fiind o constanta; a recomandat ordonatorilor de credite stabilirea unei valori de referinta sectoriala unica.

Recomandarea Consiliului Superior al Magistraturii s-a bazat atat pe interpretarea data de ICCJ, cat si pe interpretarea CCR, motiv pentru care, acordarea, in ultimii ani a unei valori de referinta sectoriala de 484,18 lei, respectiv a unei valori de referinta sectoriala de 605,225 lei, incepand cu 01.08.2016, a reprezentat o transpunere a obligatiei statuate in sensul ca personalul trebuie sa fie salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca isi desfasura activitatea in aceleasi conditii.

Pornind de la aceste aspecte, sunt in masura sa afirm faptul ca la data de 01.08.2016 salarizarea aplicabila familiei ocupationale ,,Justitie” trebuie sa aiba la baza o valoare de referinta sectoriala de 605,225 lei. Prin urmare, la momentul intrarii in vigoare a prevederilor Legii nr.153/2017, salariile existente in sistemul judiciar trebuiau sa includa in calculul lor o valoare de referinta sectoriala de 605,225 lei, motiv pentru care plafonarea si deci grilele din acest act normativ mentionat mai sus nu sunt aplicabile sistemului judiciar. (...)

Pensia de serviciu pentru judecatori si procurori este legitima de peste 24 ani in Romania. Aceasta componenta a independentei a fost adoptata in anul 1997, la initiativa Ministrului Justitiei – Valeriu Stoica, fiind raportata si la garantiile existente la nivel european care statueaza ,,...ca judecatorul care a implinit varsta legala pentru incetarea functiei, dupa ce a exercitat-o ca profesie o perioada determinata, plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala”.

Acordarea pensiei de serviciu pentru magistrati si nu a pensiei speciale, cum in mod tendentios se sustine, cu intentia vadita de a duce in derizoriu garantia de independenta financiara a unei categorii profesionale care beneficiaza de incompatibilitati si interdictii dintre cele mai severe si unice, nemaiintalnite in statutele altor functii, este una legitima.

Abrogarea pensiei de serviciu a magistratilor reprezinta o tema electorala permanenta, preferata de toate partidele politice, indiferent cum isi impart, sau, dimpotriva, tanjesc dupa putere, fiind prezentata drept o ,,solutie salvatoare” in masura sa echilibreze bugetul asigurarilor sociale si, astfel, veniturile populatiei, puse mereu in antiteza cu veniturile beneficiarilor pensiilor de serviciu.

Nimic mai incorect, atunci cand lipsa de proiecte, dar mai ales lipsa unor idei constructive, nu pot avea decat o singura finalitate, dezbinarea cetatenilor si invrajbirea profesiilor.

(...) Din calitatea de Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, avand in vedere si experienta anterioara, dar mai ales pregatirea profesionala pe care am dobandit-o in timp, pe care am dedicat-o si folosit-o mai apoi, in consultari si diferite expuneri publice corecte, asumate, ce nu au reprezentat niciodata o nesocotire a locului si rolului magistratilor, pot aduce nu doar un an de liniste pe acest segment, pot convinge celelalte doua puteri ca aceasta maniera de abordare a temei pensiei de serviciu este in detrimentul intregii societati”.

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si relatia institutionala cu Inspectia Judiciara, Institutul National al Magistraturii, scoala Nationala de Grefieri si asociatiile profesionale ale magistratilor

Referindu-se la independenta necesara fiecarei institutii din sistemul judiciar, judecatoarea Gabriela Baltag afirma ca independenta totala a Inspectiei Judiciare va fi obtinuta abia atunci cand aceasta nu va mai fi legata in niciun mod de Consiliul Superior al Magistraturii: "Activitatea disciplinara a inspectorilor judiciari ar fi poate mai putin contestata daca nu ar mai exista institutia avizarii si nici cea a confirmarii solutiilor".

Pentru aceasta, judecatoarea Gabriela Baltag propune controlul judecatoresc pe actele intocmite de Inspectia Judiciara, in locul avizelor venite din partea inspectorului-sef:

"Controlul judecatoresc reprezinta o solutie de independenta (cu siguranta nu singura), astfel cum s-a intamplat si atunci cat instanta de contencios constitutional a statuat ca, asupra solutiilor de clasare si a solutiei de respingere a plangerii, dispuse in procedura derulata in fata Inspectiei Judiciare, trebuie sa existe posibilitatea de a formula contestatie la Sectia de Contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, iar mai departe solutia acesteia sa fie cenzurata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Consiliul Superior al Magistraturii are indatorirea de a dispune efectuarea unor verificari, studii ample, pentru a identifica sursa nemultumirilor care insotesc de ceva timp activitatea acestei institutii. Nici macar atunci cand, din nefericire, actiunea disciplinara era sustinuta de titularii acesteia - membri de drept sau de catre reprezentantii desemnati ai acestora - nu a existat atata potential de contestare! Activitatea Inspectiei Judiciare nu este deloc una populara, motiv pentru care ea formeaza subiectul a numeroase critici, actele emise facand obiectul unui numar considerabil de litigii inregistrate pe rolul instantelor".

Sunt analizate in proiectul judecatoarei Baltag si relatiile CSM cu Institutul National de Magistratura si Scoala Nationala de Grefieri.

Referindu-se la INM, judecatoarea Gabriela Baltag precizeaza ca „vidul legislativ existent in materie de admitere la INM si in magistratura au condus la adancirea dezechilibrului existent deja in ceea ce priveste resursele umane. Instantele si parchetele, confruntate cu o lipsa acuta de personal, au supravietuit cu dificultate in toata aceasta perioada”.

Iar criza de personal, arata Gabriela Baltag, a fost determinata si de faptul ca absenta unor conditii exacte pentru a se dispune transferarea judecatorilor si procurorilor a condus la generarea unei stari de impredictibilitate si, astfel, de a decide intr-un mod subiectiv, cu privire la cariera magistratilor, situatie sanctionata, la randul ei, de Curtea Constitutionala”.

Numai ca, in final ramane intrebarea, pentru care inca nu s-aa gasit o rezolvare:

„O intrebare este mereu actuala iar pentru aceasta nu am gasit inca o solutie: reprezinta Institutul National de Magistratura si Scoala Nationala de Grefieri modele de bune practici pentru cei care isi vor dedica viata in vederea aflarii adevarului, sacrificand o viata personala care nu va mai fi niciodata deplina, in favoarea uneia profesionale, implinita la cele mai inalte standarde, asa cum obliga rigorile functiei si cum asteapta societatea?

Consiliul Superior al Magistraturii nu are inca raspunsul ideal pentru aceste framantari legitime si nu exista inca nicio previzibilitate in acest sens. Reforma institutionala s-a ratacit pe drum, printre hatisurile birocratice si interesele multora, sabotata fiind chiar din interior. Exista o opozitie dura care respinge schimbarea, de neinteles, chiar daca majoritatea celor care isi asuma sa vorbeasca despre nevoia unei reformari capitale clameaza acest lucru permanent”.

Gabriela Baltag: „Cineva a lucrat cu mult sarg pentru a osandi la tacere asociatiile profesionale”

Pornind de la necesitatea existentei asociatiilor profesionale ale magistratilor, judecatoarea Gabriela Baltag isi exprima in proiectul sau regretul pentru domolirea avantului acestora de a iesit in fata pentru apararea drepturilor judecatorilor si procurorilor, comparand activitatea din prezent a acestor asociatii cu perioada in care s-a luptat pentru aceste idealuri in calitate de presedinte al Asociatiei Magistratilor din Romania.

Recunoscand importanta asociatiilor profesionale, judecatoarea Gabriela Baltag conchide cu regret in proiectul sau ca astazi lucrurile stau cu totul altfel, fiind necesar ca CSM, ca „beneficiarul de la capatul binelui pe care-l aduceau asociatiile de magistrati” sa le accepte din nou si sa le redescopere: „Astazi, situatia este cu totul diferita ... Cineva a lucrat cu mult sarg pentru a osandi la tacere (cu unele exceptii) asociatiile profesionale. sansa de schimbare in mai bine a magistraturii a fost si ramane un obiectiv care poate sa implice si asociatiile de magistrati, indiferent daca unele conduite reclama nevoia unei schimbari, a unei analize obiective, riguroase, pentru a separa adevarul de lipsa lui, daruirea neconditionata de interesele unora.

In trecut, Consiliul Superior al Magistraturii era totdeauna beneficiarul de la capatul binelui pe care-l aduceau asociatiile de magistrati, prin intreaga lor activitate. Sa le acceptam din nou si, astfel, sa le redescoperim!”

„Aproape sfarsit...

Multe ar putea fi retinute ca fiind necesare, dar oricat as mai scrie de acum inainte, cu siguranta vor ramane teme neabordate, nevoi neimpartasite, aspecte de imbunatatit, ganduri pe care nu le pot aduce in lumina. Deocamdata ...

In mintea si inima mea toate sunt bine oranduite. Sistemul de valori a ramas neschimbat, principiile nealterate, indiferent cat de mult am fost reevaluata in ultimii ani. Toate au ramas acolo unde au fost de la inceput! Sunt ceea ce am fost intotdeauna!

In viata, nu am implinit nimic din ce nu am crezut. Greselile mi le-am asumat cu demnitate, fara a-mi aduce justificari scuzabile. Nu caut faima si nici glorie, fiindca despre fiecare dintre noi, intr-o zi, faptele sunt cele care vor vorbi. Doar cu ele ramanem!

Zilele trecute, un prieten drag mi-a trimis cateva cuvinte de suflet, dintr-un mesaj motivational pe care este posibil sa-l cunoasteti deja: ,,Viata este ca o carte. Unele capitole sunt triste, altele sunt fericite, iar unele sunt extraordinare. Dar daca nu dai pagina nu vei sti niciodata ce te asteapta in capitolul urmator.”

Sa deschidem impreuna acest nou capitol!", isi incheie judecatoarea Gabriela Baltag proiectul de candidatura pentru functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii

* Cititi aici integral proiectul de candidatura pentru functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii al judecatoarei Gabriela Baltag