Promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie va fi mai dificila. Ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto) a impus noi conditii pe care judecatorii trebuie sa le indeplineasca pentru a ajunge la instanta suprema. Prevederile se regasesc in noua Lege privind statutul magistratilor, lansata in dezbatere publica miercuri, 22 iunie 2022, dupa ce in prealabil a fost trimisa la Bruxelles, pentru ca functionarii si birocratii Comisiei Europene care conduc Romania sa isi de acordul. O lege in care se aduc modificari si in ceea ce priveste durata mandatelor de conducere a sefilor ICCJ si ai marilor parchete, precum si in legatura cu raspunderea materiala a magistratilor sau nerespectarea deciziilor obligatorii ale Curtii Constitutionale.

Promovarea la Inalta Curte

Principalele modificari in legatura cu promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie privesc majorarea vechimii de judecator de curte de apel pe care magistratii ce doresc sa ajunga la ICCJ trebuie sa o indeplineasca, precum si introducerea unei noi probe de concurs. Astfel, daca in momentul de fata la ICCJ pot ajunge judecatorii care au indeplinit efectiv functia de judecator la curte de apel cel putin 3 ani, in noua lege propusa de Predoiu se impune o vechime in functia de judecator de curte de apel de cel putin 5 ani. De asemenea, perioada de auditor de justitie (anii de la INM) nu se va mai lua in calcul.

In ceea ce priveste concursul, vor exista trei probe. Prima consta in evaluarea hotararilor judecatoresti ale candidatilor, spre deosebire de „evaluarea actelor intocmite de candidati sau care privesc activitatea acestora” cum e in prezent. Cea de-a doua proba consta in sustinerea unui interviu in fata unei comisii desemnate de Sectia pentru judecatori a CSM si din care va face parte si un avocat, si nu in fata Sectiei pentru judecatori a CSM. In fine, tot la acest capitol, a fost introdusa o noua proba, si anume proba scrisa, cu caracter teoretic si practic.

Iata prevederile din noua Lege privind statutul magistratilor referitoare la promovarea la ICCJ:

„Art. 109 – (1) Promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face numai prin concurs organizat ori de cate ori este necesar, in limita posturilor vacante, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii.

(2) Posturile scoase la concurs se stabilesc de catre Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, in mod distinct pentru fiecare sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru care exista locuri vacante.

(3) Pot participa la concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie judecatorii care au indeplinit efectiv cel putin 5 ani functia de judecator la curtea de apel, au obtinut calificativul 'foarte bine' la ultimele 3 evaluari, nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani si au o vechime in functia de judecator sau procuror de cel putin 18 ani. La calculul acestei vechimi nu se ia in considerare perioada cat persoana a fost auditor de justitie.

(...)

Art. 114 - Concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie consta in:

a) o proba avand ca obiect evaluarea hotararilor judecatoresti redactate;

b) un interviu sustinut in fata unei comisii desemnate de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii;

c) o proba scrisa, cu caracter teoretic si practic.

(...)

Art. 122 - (1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit ca urmare a interviului este de 25 de puncte, iar punctajul minim pentru a fi declarat admis la aceasta proba este de 20 puncte.

(2) Pentru a putea participa la proba scrisa, cu caracter teoretic si practic, candidatul trebuie sa obtina, cumulat, minimum 80 de puncte la proba de evaluare a hotararilor judecatoresti si proba interviului.

Art. 123 - (1) Proba scrisa cu caracter teoretic si practic consta intr-un test-grila si se sustine la:

a) in functie de specializarea pentru care candideaza, una din urmatoarele grupe de materii:

(i) drept civil;

(ii) drept penal;

(iii) drept administrativ, drept financiar si fiscal si dreptul muncii si asigurarilor sociale;

b) drept procesual civil sau drept procesual penal, in functie de specializarea pentru care candideaza;

c) jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

(2) La elaborarea subiectelor pentru proba prevazuta la alin. (1) se vor avea in vedere jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si cea a Curtii Constitutionale”.

Mandatele functiilor de conducere

Noua Lege privind statutul magistratilor impune si cresterea duratei mandatelor de conducere de la Inalta Curte si marile parchete. Daca in prezent mandatele sunt de 3 ani, odata cu intrarea in vigoare a noii legi ele vor fi de 4 ani, cu posibilitatea unei singure reinvestiri.

Iata prevederile din noua Lege privind statutul magistratilor:

„Art. 143 - (1) Presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectie ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani si care nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani.

(2) Numirea in functiile prevazute la alin. (1) se face pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in acelasi mod.

(...)

Art. 145 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, adjunctii acestora, procurorii sefi de sectie ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ai Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 12 ani in functia de procuror sau judecator, pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in acelasi mod.

(...)

Art. 149 – (1) Dupa emiterea avizului Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ori la expirarea termenului prevazut la art. 148 alin. (3), ministrul justitiei poate continua procedura, prin transmiterea catre Presedintele Romaniei a propunerii de numire in functia de conducere, insotita de toate documentele relevante.

(2) Presedintele Romaniei poate refuza, motivat, numirea in functiile de conducere prevazute la art. 145 alin. (1), aducand la cunostinta publicului motivele refuzului. Decretul Presedintelui Romaniei de numire in functie sau refuzul motivat al acestuia se emit in maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de catre ministrul justitiei.

(...)

Art. 170 - (1) Revocarea din functii de conducere din cadrul judecatoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curtilor de apel si a parchetelor de pe langa acestea, precum si din functiile de conducere prevazute la art. 150 se dispune de Sectia pentru judecatori, respectiv de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a presedintelui instantei/conducatorului parchetului, pentru urmatoarele motive:

a) in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in functia de conducere;

b) in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale;

c) in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare, cu exceptia avertismentului.

(2) La verificarea organizarii eficiente a activitatii vor fi avute in vedere: folosirea adecvata a resurselor umane si materiale, evaluarea necesitatilor, gestionarea situatiilor de criza, raportul resurse investite - rezultate obtinute, gestionarea informatiilor, organizarea pregatirii si perfectionarii profesionale si repartizarea sarcinilor in cadrul instantelor sau parchetelor.

(3) La verificarea comportamentului si comunicarii vor fi avute in vedere: comportamentul si comunicarea cu judecatorii, procurorii, personalul auxiliar, justitiabilii, persoanele implicate in actul de justitie, alte institutii, mass-media, asigurarea accesului la informatiile de interes public din cadrul instantei sau parchetului si transparenta actului de conducere.

(4) La verificarea asumarii responsabilitatii vor fi avute in vedere: indeplinirea atributiilor prevazute de lege si regulamente, implementarea strategiilor nationale si secventiale in domeniul justitiei si respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, dupa caz, al repartizarii pe criterii obiective a cauzelor.

(5) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute in vedere: capacitatea de organizare, capacitatea rapida de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analiza, sinteza, previziune, strategie si planificare pe termen scurt, mediu si lung, initiativa si capacitatea de adaptare rapida.

(6) Pana la finalizarea procedurii de revocare din functiile de conducere prevazute la alin. (1), Sectia pentru judecatori, respectiv Sectia pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii, dupa caz, poate dispune suspendarea judecatorului sau procurorului din functia de conducere.

(7) Hotararea Sectiei prevazute la alin. (6) se motiveaza in termen de 5 zile de la pronuntare si poate fi atacata cu contestatie la inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal, in termen de 5 zile de la comunicare, fara indeplinirea procedurii prealabile.

(8) Pana la solutionarea contestatiei, instanta poate dispune, la cerere, suspendarea executarii hotararii de suspendare.

Art. 171 - (1) Revocarea din functiile de conducere prevazute la art. 170 alin. (1) pentru motivul prevazut la art. 170 alin. (1) lit. b) se face in baza verificarilor efectuate de Inspectia Judiciara.

(2) In urma verificarilor efectuate la instanta sau, dupa caz, parchet, in termen de cel mult 45 de zile de la solicitare, Inspectia Judiciara intocmeste un raport pe care il prezinta Sectiei pentru judecatori, respectiv Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Dupa primirea raportului, Sectia pentru judecatori, respectiv Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii fixeaza un termen de cel mult 20 de zile pentru dezbaterea acestuia, dispunand citarea judecatorului sau procurorului cu functie de conducere si comunicarea raportului, in vederea luarii la cunostinta si, eventual, pentru a formula obiectii.

(4) Judecatorul/procurorul are dreptul sa solicite administrarea probei cu inscrisuri in aparare.

(5) La termenul fixat, Sectia pentru judecatori, respectiv Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dezbate raportul si eventualele obiectii formulate de magistratul vizat de masura. Daca apreciaza necesar, Sectia corespunzatoare poate decide completarea raportului Inspectiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate in cuprinsul propunerii de revocare sau intocmirea unui nou raport, cu respectarea termenelor si a procedurii de la alin. (2) si (3).

(6) in situatia in care se constata exercitarea necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale, Sectia pentru judecatori, respectiv Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea judecatorului/procurorului din functia de conducere.

(7) Revocarea din functia de conducere a judecatorilor/procurorilor pentru motivele prevazute la art. 170 alin. (1) lit. a) si c) se face in baza verificarilor efectuate de compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu citarea judecatorului/procurorului cu functie de conducere.

(8) Hotararea Sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune revocarea din functie se redacteaza in termen de 20 de zile de la pronuntare si se comunica de indata celui revocat din functia de conducere.

(9) Hotararea Sectiei pentru judecatori, respectiv a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate fi atacata la sectia de contencios administrativ a curtii de apel competente, conform dreptului comun.

Art. 172 – (1) Revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintilor si presedintilor de sectie ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, care fie se poate sesiza din oficiu, fie poate fi sesizata de adunarea generala a judecatorilor inaltei Curti de Casatie si Justitie. Art. 170 si art. 171 se aplica in mod corespunzator.

(2) La incetarea mandatului pentru functiile de conducere prevazute la alin. (1), judecatorii revin pe functiile detinute anterior in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 173 – (1) Revocarea din functiile de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunct si adjunct acestuia, procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, adjunct al acestora, procuror sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, al Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, art. 170 aplicandu-se in mod corespunzator. Ministrul Justitiei se poate sesiza din oficiu ori la cererea adunarii generale a procurorilor acelui parchet sau la cererea, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie sau al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

(2) Propunerea de revocare din functie in conditiile alin. (1) se face de ministrul justitiei pe baza unei analize detaliate a motivelor de revocare prevazute la art. 170. Art. 171 alin. (1)-(5) se aplica in mod corespunzator.

(3) Propunerea de revocare, insotita, dupa caz, de documentele relevante, se transmite Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in vederea emiterii avizului.

(4) Avizul Sectiei pentru procurori se emite in termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitarii ministrului justitiei. Neemiterea avizului in acest termen nu impiedica continuarea procedurii.

(5) Dupa emiterea avizului Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ori la expirarea termenului prevazut la alin. (4), ministrul justitiei poate continua procedura, prin transmiterea catre Presedintele Romaniei a propunerii de revocare din functia de conducere, insotita de toate documentele relevante.

(6) Presedintele Romaniei poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din functiile de conducere prevazute la alin. (1), aducand la cunostinta publicului motivele refuzului.

(7) Decretul Presedintelui Romaniei de revocare din functie sau refuzul motivat al acestuia se emit in maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de catre ministrul justitiei.

(8) Decretul Presedintelui Romaniei de revocare din functia de conducere poate fi atacat de procurorul revocat din functie la instanta de contencios administrativ competenta, in conditiile legii, fara parcurgerea procedurii prealabile. in cadrul procesului, instanta va putea verifica legalitatea si temeinicia propunerii ministrului justitiei de revocare din functia de conducere.

(9) De la data incetarii mandatului functiei de conducere, procurorii prevazuti la alin. (1) isi redobandesc gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, al Directiei Nationale Anticoruptie ori al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism”.

Raspunderea materiala

Modificari importante au fost aduse prin noua Lege privind statutul magistratilor si in ceea ce priveste raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor. Practic, daca legea lui Predoiu va fi adoptata in forma propusa, nicio actiune in regres a statului impotriva unui magistrat care a comis o eroare judiciara nu va putea fi posibila fara acordul CSM si doar atunci cand se va stabili ca magistratul in cauza si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Prezentam prevederile referitoare la raspunderea materiala a magistratilor:

„Art. 269 - (1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care, chiar daca nu mai sunt in functie, si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, conform definitiei acestora de la art. 273.

(3) In lipsa relei-credinte sau a gravei neglijente, magistratii nu raspund pentru solutiile pronuntate, care sunt supuse cailor legale de atac.

(4) Exista eroare judiciara atunci cand:

a) s-a dispus in cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu incalcarea evidenta a dispozitiilor legale de drept material si procesual, prin care au fost incalcate grav drepturile, libertatile si interesele legitime ale persoanei, producandu-se o vatamare care nu a putut fi remediata printr-o cale de atac ordinara sau extraordinara;

b) s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva in mod evident contrara legii sau situatiei de fapt care rezulta din probele administrate in cauza, prin care au fost afectate grav drepturile, libertatile si interesele legitime ale persoanei, vatamare care nu a putut fi remediata printr-o cale de atac ordinara sau extraordinara.

(5) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la savarsirea erorii judiciare.

(6) Prin Codul de procedura penala pot fi reglementate ipoteze si proceduri specifice in care se poate angaja raspunderea statului si regresul acestuia.

Art. 270 - (1) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune in despagubiri numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor. Competenta solutionarii actiunii civile revine tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza reclamantul.

(2) Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maximum 6 luni de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.

(3) Dupa comunicarea hotararii definitive pronuntate in actiunea prevazuta la alin. (1), Ministerul Finantelor va sesiza Plenul Consiliul Superior al Magistraturii pentru a constata daca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(4) La solicitarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, Inspectia Judiciara efectueaza verificari in vederea evaluarii daca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(5) Verificarile prevazute la alin. (4) se finalizeaza in termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-sef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, daca exista motive intemeiate care justifica aceasta masura.

(6) Verificarile Inspectiei Judiciare sunt efectuate de o comisie alcatuita, in functie de calitatea magistratului vizat, din 3 judecatori, inspectori judiciari sau 3 procurori, inspectori judiciari. in situatia in care in aceeasi cauza sunt verificati judecatori si procurori, se vor forma doua comisii care vor verifica distinct faptele, in functie de calitatea persoanelor verificate.

(7) In cadrul verificarilor, ascultarea judecatorului si procurorului vizat este obligatorie. Refuzul judecatorului sau procurorului verificat de a face declaratii sau de a se prezenta la audieri se constata prin proces-verbal si nu impiedica incheierea verificarilor. Judecatorul sau procurorul vizat are dreptul sa cunoasca toate actele verificarii si sa solicite probe in aparare. Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate in cauza in care se fac verificari.

(8) Verificarile se finalizeaza printr-un raport prin care, in baza intregului material probator administrat, Inspectia Judiciara apreciaza daca eroarea judiciara a fost savarsita de judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta. Raportul este supus confirmarii inspectorului-sef. Inspectorul-sef poate dispune motivat, o singura data, completarea verificarilor. Completarea se efectueaza de comisie in termen de cel mult 30 de zile de la data cand a fost dispusa de catre inspectorul-sef.

(9) Raportul se comunica Plenului Consiliului Superior al Magistraturii si judecatorului sau procurorului vizat.

(10) Dupa dezbaterea raportului Inspectiei Judiciare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pronunta, in termen de cel mult 30 de zile de la data sedintei in care s-a dezbatut raportul, una din urmatoarele solutii:

a) restituie raportul la Inspectia Judiciara in cazul in care considera ca verificarile nu sunt complete; in acest caz, hotararea trebuie sa cuprinda faptele si imprejurarile cu privire la care se impune completarea verificarilor si natura verificarilor care se efectueaza in completare; completarea se efectueaza in termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost dispusa;

b) aproba raportul si constata ca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta;

c) respinge motivat raportul.

(11) Hotararile adoptate potrivit alin. (10) lit. b) si c) se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile si se comunica Ministerului Finantelor in termen de cel mult 3 zile de la motivare.

(12) Statul, prin Ministerul Finantelor, va exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau procurorului daca, prin hotararea adoptata de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii in conditiile alin. (10), s-a constatat faptul ca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(13) Termenul de exercitare a actiunii in regres este de un an de la data platii de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire.

(14) Competenta de solutionare a actiunii in regres revine, in prima instanta, sectiei civile a curtii de apel de la domiciliul paratului. In cazul in care judecatorul sau procurorul impotriva caruia se exercita actiunea in regres isi exercita atributiile in cadrul acestei curti sau la parchetul de pe langa aceasta, actiunea in regres va fi solutionata de o curte de apel invecinata, la alegerea reclamantului.

(15) Impotriva hotararii pronuntate potrivit alin. (14) se poate exercita calea de atac a recursului la sectia corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

Nerespectarea deciziilor CCR nu mai reprezinta abatere disciplinara

Nu in ultimul rand, in cazul in care noua Lege privind statutul magistratilor va intra in vigoare asa cum a fost ea conceputa, atunci judecatorii si procurorii nu vor mai raspunde disciplinar pentru nerespectarea deciziilor CCR, obligatorii potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei. Astfel, legea elimina nerespectarea deciziilor CCR din categoria abaterilor disciplinare, de acest aspect urmand sa se tina cont doar la evaluarea calitatii activitatii judecatorilor. Foarte important de precizat este ca nerespectarea deciziilor CCR este mentionata doar in ceea ce priveste activitatea judecatorilor, nu si in cazul procurorilor.

Iata ce se precizeaza in Anexa I a Legii privind statutul magistratilor:

„Art. 2 - (1) Calitatea activitatii desfasurate de judecatori se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:

a) calitatea redactarii hotararilor judecatoresti;

b) numarul hotararilor modificate/desfiintate/casate din motive imputabile, in conditiile legii;

c) conduita in timpul sedintei de judecata si in exercitarea altor indatoriri profesionale;

d) calitatea altor activitati desfasurate de judecatorul evaluat;

(2) Calitatea activitatii desfasurate de judecatorii de supraveghere a privarii de libertate se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:

a) calitatea redactarii incheierilor pronuntate;

b) numarul incheierilor desfiintate din motive imputabile atunci cand numarul acestora depaseste media pe tara a incheierilor desfiintate;

c) conduita in timpul desfasurarii procedurilor administrativ-jurisdictionale si a altor activitati cu caracter administrativ;

d) organizarea evidentei activitatii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.

(3) Pentru aprecierea indicatorului prevazut la alin. (1) lit. a) si alin. (2) lit. a), daca in urma evaluarii hotararilor/incheierilor pronuntate se constata ca, in mod constant, acestea redau integral fragmente din sustinerile partilor cuprinse in cererile formulate de acestea sau din continutul rechizitoriului, fara a le sintetiza, punctajul acordat pentru acest indicator se diminueaza corespunzator.

(4) Pentru aprecierea indicatorului prevazut la alin. (1) lit. b) si alin. (2) lit. b), pot reprezenta motive imputabile aspectele de nelegalitate ce decurg din incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material si/sau procesual, urmatoarele:

a) incalcarea regulilor de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii;

b) depasirea atributiilor puterii judecatoresti;

c) lipsa totala a motivarii hotararii, inserarea unor motive contradictorii ori numai a unor motive straine de natura cauzei;

d) incalcarea autoritatii de lucru judecat;

e) incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material;

f) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale, a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii sau a hotararilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;

g) nesocotirea sau ignorarea indrumarilor instantelor de control judiciar.

(5) In Ghidul de evaluare a activitatii profesionale a judecatorilor sunt prezentate exemple concrete vizand aspectele de nelegalitate ce pot reprezenta motive imputabile in sensul alin. (4).

(6) Motivele imputabile sunt stabilite de instanta de control judiciar si vor fi luate in considerare la evaluarea judecatorului numai daca vizeaza aspecte de nelegalitate vadite ce decurg din incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material si/sau procesual, cu privire la care exista practica unitara in materie. Pentru informarea instantei a carei hotarare se ataca, la instanta de control judiciar se intocmeste o fisa in care se face mentiune despre caracterul imputabil/neimputabil al modificarii/desfiintarii/casarii si care se ataseaza la coperta dosarului”.

* Cititi aici integral noua Lege privind statutul magistratilor