Parchetul Inaltei Curti (Parchetul General) a oficializat notiunea de incalcare a legii cu buna-credinta. Desi nimeni nu poate invoca necunoasterea legii ca scuza pentru comiterii unei infractiuni, procurorii lui Marius Iacob (foto) seful Sectiei de urmarire penala din PICCJ au emis in cazul judecatorului roman la CEDO Corneliu Birsan si a sotiei sale judecatoarea Gabriela Birsan de la ICCJ, o rezolutie de NUP pentru procurorii si judecatorii care le-au intrat ilegal in casa, i-au interceptat si urmarit penal cu incalcarea imunitatii diplomatice, in lipsa unei decizii de ridicare a imunitarii emisa de CEDO de la Strasbourg.

Procurorii PICCJ, care fac mare caz sa li se spuna magistrati si care vor sa aiba drepturi cat mai egale cu ale judecatorilor, sa retina 72 de ore etc, au actionat de parca nu ar cunoaste un principiu elementar de drept potrivit cu care nimeni nu poate invoca in aparare propria culpa (nemo auditur propriam turpiduniem allegans). Asa se face ca in Rezolutia de NUP data pe plangerile sotilor Birsan impotriva procurorilor Marius Morar, Lucian Papici, Viorel Cerbu, unor ofiteri SRI si unor judecatori din ICCJ si CSM – fata de care CEDO de la Strasbourg a retinut prin decizie irevocabila la 29.11.2012, obligatorie de respectat de catre Romania, ca au incalcat imunitatea sotilor Birsan – procurorul Carmen Damian a invocat ca “interpretarea cu buna-credinta a normelor juridice intr-o cauza nu poate constitui infractiune”. Cu alte cuvinte, a incalca reglementari care te obliga sa obtii autorizare de la CEDO pentru ascultarea, interceptarea corespondentei, urmarirea si perchezitionarea unor persoane cu imunitate, nu mai este o incalcare a legii doar pentru ca ti se gaseste scuza ca ai actionat de buna credinta. Mai mult, procurorii PICCJ au dat NUP in baza art. 10, litera a) – FAPTA NU EXISTA, sfidand pur si simplu situatia de fapt, Hotararea CEDO de la Strasbourg din 29.11.2012 care a constatat violarea de catre autoritatile romane a obligatiei de solicitare a ridicarii imunitarii si care a declarat abuziva perchezitia domiciliara efectuata de DNA la 6.10.2012 la locuinta din Snagov a sotilor Birsan. Si ca balciul judiciar sa fie complet, desi plangerile s-au facut impotriva unor persoane cu nume si prenume, solutia de NUP nu s-a dat fata de o persoana anume, ci la modul general, prin formularea: “Dispun neinceperea urmaririi penale in cauza sesizata de Birsan Gabriela Victoria, Birsan Corneliu”.

Solutia de NUP din 26.11.2012 (Dosar 1205/P/2011) a fost data, dupa un an de la depunerea a patru plangeri penale, de catre procuroarea Carmen Damian si confirmata de seful Sectiei de urmarire penala a PICCJ. Sotii Birsan au facut plangere la instanta impotriva acestei rezolutii pentru desfiintarea ei si dispunerea inceperii urmaririi penale, dosarul aflandu-se in prezent pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. 

Mostre de musamalizare a faptelor comise de procurori DNA, judecatori din CSM si ICCJ si ofiteri SRI

Cazul Birsan este unul deosebit de grav pentru ideea de Justitie. Judecatorii Birsan au facut obiectul unor interceptari telefonice pe legea sigurantei nationale puse in practica de SRI via DNA, interceptari ilegale ale corespondentei judecatorului roman la CEDO, inclusiv a discutiilor intime dintre Corneliu Birsan si sotia sa, purtate pe telefonul instantei europene de la Strasbourg. Totul a inceput in 2011, cand DNA a declansat cercetari penale impotriva unor judecatori ai ICCJ si avocati, printre care si Gabriela Birsan, pe atunci sefa Sectiei contencios a Inaltei Curti.

Exista zvonuri ca ancheta DNA (ridicola prin acuzatii de genul ca un judecator al ICCJ ar fi vrut sa influenteze soarta unor dosare in schimbul unor margele de plastic) ar fi urmarit in fapt discreditarea si intimidarea judecatorului roman la CEDO Corneliu Birsan, pentru a se determina debarcarea acestuia si trimiterea de catre Romania a unui alt judecator la CEDO in persoana unei femei blonde, agreata de PDL. 

Cert este ca ancheta a fost dovedita ca un abuz incalificabil de catre CEDO de la Strasbourg, care la data de 29.11.2012 a emis o hotarare in care a ridicat imunitatea Gabrielei Birsan, dar a constatat incalcarea imunitatii sotilor Birsan pana la acel moment, dar si violarea drepturilor omului in cazul perchezitiei domiciliare si a actelor de urmarire penala efectuate pana la ridicarea imunitatii. 

In prezent, PICCJ, DNA, SRI (care a ascultat pe baza unui asa-zis mandat de siguranta nationala emis cu eludarea obligatiei de ridicare a imunitatii), CSM (care a incuviintat perchezitia printr-o hotarare din 6.10.2012 ce a fost anulata irevocabil de ICCJ anul acesta), precum si judecatorul ICCJ care a dat mandatul de perchezitie se afla in situatia de a putea raspunde penal si material, iar pentru musamalizarea cazului, din informatiile noastre, se fac presiuni asupra  judecatorilor si procurorilor investiti sa dea solutii pe plangerile penale fomulate de sotii Birsan, pentru evitarea angajarii raspunderii celor care au comis abuzuri. 

Mai mult, la nivelul Parlamentului s-au constituit doua comisii de ancheta a cazului Birsan, la una din ele, din informatiile noastre, exercitandu-se influente pentru a se evita constatarea faptului ca SRI asculta abuziv demnitari ai statului, pe o lege care trebuia demult schimbata potrivit jurispudentei CEDO din alte cauze in care statul roman a fost condamnat pentru incalcarea dreptului la viata privata. 

Aberatiile din rezolutia de NUP

Revenind la solutia de NUP data de procuroarea Carmen Damian si mentinuta de seful ei, enumeram rezumativ o serie de aberatii care in opinia noastra nu au nimic de a face cu legea, ci poate doar cu dorinta de ascundere a mizeriei sub pres, cu mentiunea ca puteti citi fragmente relevante din aceasta rezolutie atasata la finalul articolului:

- “in speta sunt aplicabile dispozitiile art. 10, lit. a din Codul de procedura penala, intrucat faptele nu exista” - (n. red. - faptele exista, sunt de netagaduit, chiar procurorul de caz le descrie in rezolutie, astfel ca puteau cel mult sa nu fie calificate ca infractiuni);

- “Analiza activitatii desfasurata de organele judiciare in ceea ce priveste incuviintarea, dispunerea si efectuarea perchezitiei nu poate sa ignore faptul ca la acel moment nu exista o practica in aceea ce priveste imunitatea sotului/sotiei unui judecator al Curtii Europene. Pana la acel moment CEDO nu fusese chemata sa ia o decizie intr-un caz asemanator” (n. red. - legea era clara in privinta cerintei de ridicare a imunitatii, ba chiar insusi Daniel Morar a cerut Curtii la un moment dat ridicarea imunitatii, dar abia dupa ascultarea, urmarirea si perchezitia de la domiciliul sotilor Birsan);

- “Dispozitiile Acordului general asupra privilegiilor si imunitatilor Consiliului Europei si ale Protocolului aditional nr. 6, raportate la dispozitiile Conventiei de la Viena privind relatiile diplomatice, permit interpretarea data de procuror, CSM si ICCJ in ceea ce priveste imunitatea...” (n. red. - iata cum PICCJ pretinde ca legea e interpretabila si, mai mult, din aceasta formulare s-ar putea crede ca procurorii pot sa-si permita si pe viitor asemenea interpretarii, pentru ca nu se pune mare pret pe Hotararea CEDO din 29.11.2012);

- “Interpretarea cu buna credinta a normelor juridice incidente intr-o cauza nu poate constitui infractiune in nicio situatie. In cazul special al actelor si masurilor procesuale, pentru situatia in care s-ar produce totusi o vatamare, exista remedii prevazute de normele de procedura, plangeri, contestatii, cai de atac”. - (n. red. - se observa ca incalcarea legii apare nesanctionabila daca legea a fost interpretata cu buna credinta a legii, dar si faptul ca PICCJ pledeaza pentru lipsa totala de raspundere a procurorilor din subordine, indiferent ce fapte ar comite in exercitiul functiei);

- “Procesele verbale de sesizare din oficiu, interceptarea si inregistrarea convorbirilor unei persoane, toate fiind acte anterioare punerii in miscare a actiunii penale, nu sunt supuse conditiei ca fata de persoana cercetata sa se fi dispus ridicarea imunitatii” - (n. red. - Iata cum se pledeaza pentru ascultarea persoanelor si urmarirea penala a unor persoane, dupa cum vor muschii unora, ca si cand legile referitoare la imunitati si la mandate de ascultare nu au aplicabilitate decat dupa punerea in miscare a actiunii penale);

- “In ce priveste interceptarea si inregistrarea convorbirilor telefonice, in afara de procedura prevazuta de art. 91 indice 1 si urmatoarele din C.p.p., urmata de organele judiciare, organele cu atributii de stat in domeniul sigurantei nationale au urmat procedura prevazuta de Legea nr. 51/1991. In aceste conditii, ICCJ a emis mandatul nr. 003978, care a fost declasificat la 29.08.2011, iar informatiile care privesc savarsirea de infractiuni au fost communicate in conditiile art. 11, lit. d din Legea nr. 51/1991” - (n. red. - se observa ca PICCJ ignora si alte hotarari ale CEDO, care au cerut Romaniei sa-si modifice legislatia privitoare la interceptarile pe siguranta nationala efectuate de SRI, institutie care asculta abuziv pe cine vrea in tara asta si care isi ascunde actiunile de politie politica sub paravanul secretului de stat, astfel incat cetatenii sa nu afle si sa nu se poata plange impotriva abuzurilor. In mod normal, intrucat CEDO a constatat intr-o serie de cauze ca Legea 51/1991 nu prezinta garantii europene, ea trebuia pur si simplu ignorata ca fiind caduca si anchetatorii aveau obligatia sa aplice normele europene in materie si sa efectueze interceptarile in aceleasi conditii ca si pentru celelalte mandate care nu sunt pe siguranta nationala. De precizat ca o infractiune de coruptie nu ar trebui sa faca obiectul unor preocupari pe siguranta nationala, ci doar pe legile privitoare la infractiunile de drept comun).

- “Este evident ca imunitatea sau privilegiile recunoscute unei persoane nu pot constitui in nicio situatie o impiedicare a institutiilor prevazute de art. 8 din Legea nr. 51/1991 de a actiona in scopul apararii valorilor... o interpretare in sens contrar ar face ca apararea sigurantei nationale a Romaniei sa aiba un caracter teoretic si iluzoriu, iar nu real si efectiv...” - (n. red. - n-ar fi mai bine sa nu mai existe legi pe imunitati si interceptari si sa faca SRI ce vrea in tara asta, sa asculte cand vrea si pe cine vrea? Nu spune nimeni ca SRI sa nu-si faca datoria, dar s-o faca respectand drepturile omului!) 

- “Cu privire la considerentele Hotararii nr. 765/06.10.2011 a Sectiei pentru judecatori a CSM retinem ca exista o neconcordanta in ceea ce priveste incadrarea juridica, dar, fata de continutul intregului act si fata de inscrisurile avute la dispozitie de judecatorii din cadrul Sectiei, aceasta neconcordanta nu apare decat ca o simpla EROARE MATERIALA evidenta, fara a avea semnificatia infractionala...” - (n. red. - iata cum faptele judecatorilor din CSM care se pretind garantii independentei Justitiei - care nu au verificat existenta imunitatii, au luat de bun dosarul DNA si au avizat perchezitia casei judecatorului roman la CEDO, care nici macar nu era cercetat in dosar - sunt calificate drept o banala eroare materiala! Cu ignorarea Hotararii CEDO si a Deciziei ICCJ care a anulat in 2013 hotararea CSM de mai sus, constatand ilegalitatea acesteia. Prin comparatie, daca un cetatean comite o infractiune, el raspunde, dar cand e vorba de judecatori ai CSM, acestia nu pot comite decat “erori”);

- “Dispun neinceperea urmaririi penale in cauza sesizata de Birsan Gabriela Victoria, Birsan Corneliu” - (pana si un procuror stagiar stie ca o solutie de NUP, atunci cand faptuitorii sunt cunoscuti, se de fata de o persoana anume, nu fata de un dosar. Daca asa se aplica legea la PICCJ e limpede ce credibilitate are aceasta rezolutie);

* Cititi aici fragmente relevante din Rezolutia de NUP data de procurorul Carmen Damian de la PICCJ – Sectia de urmarire penala