Faptul ca numeroase instante din tara au intrat in protest, suspendandu-si activitatea pe termen nelimitat (cu exceptia dosarelor urgente), incalca grav dreptul justitiabilului roman la un proces echitabil, solutionat intr-un termen rezonabil, acuza Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, condusa de avocatul Traian Briciu (foto).

De aceea, UNBR a trimis luni, 15 ianuarie 2024, un memoriu catre presedintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu, sefa CSM Denisa-Angelica Stanisor, precum si presedintii celor doua camere parlamentare (senatorul Nicolae Ciuca, respectiv deputatul Alfred Simonis), solicitandu-le sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei cu un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern, pe de o parte, si autoritatea judecatoreasca, de cealalta parte. Este vorba, mai precis, despre un conflict generat de refuzul instantelor de a-si indeplini atributiile, ca urmare a adoptarii de catre Guvern a unui act normativ pe care judecatorii il considera prejudiciabil. Ne referim, bineinteles, la ordonanta de urgenta nr. 115/2023, prin care Executivul refuza sa le plateasca magistratilor toate drepturile salariale cuvenite.

UNBR atrage atentia ca protestul instantelor (concretizat in suspendarea activitatii pe termen neprecizat) nu va rezolva problemele cu care se confrunta sistemul judiciar, ci doar le va afecta cetatenilor dreptul de acces la instanta.

Redam adresa UNBR catre CSM (vezi facsimil):

„1. Expunerea situatiei faptice si interesul demersului formulat

Incepand cu luna iunie 2023, sistemul judiciar a fost grav perturbat ca urmare a protestelor declansate de instantele judecatoresti, care au decis amanarea judecarii tuturor cauzelor considerate ca neavand un caracter urgent, precum si amanarea efectuarii procedurilor prealabile fixarii primului termen de judecata in aceste cauze. In momentul de fata, activitatea majoritatii judecatoriilor si tribunalelor din tara este afectata in urma masurii de protest adoptate prin hotarari ale adunarilor generale din luna decembrie 2023 si mentinute prin hotararile adoptate in luna ianuarie 2024.

Inca de la inceputul acestor proteste, UNBR a transmis autoritatilor si a comunicat public o scrisoare deschisa in care afirma ca recunoaste si sustine legitimitatea revendicarilor judecatorilor, procurorilor si ale personalului auxiliar, insa problemele cu care se confrunta fiecare profesie juridica, indiferent de gravitatea acestora, trebuie sa isi gaseasca solutii care sa evite afectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor.

Suspendarea repetata a activitatii instantelor pe termen nelimitat nu reprezinta un mijloc adecvat si eficient pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta sistemul judiciar.

Pozitia exprimata public de catre UNBR si apelul adresat Guvernului si autoritatii judecatoresti nu au fost de natura sa duca la rezolvarea problemei semnalate, astfel ca inceputul anului 2024 este in continuare afectat de blocajul sistemului judiciar, fara a se preconiza o solutie concreta pentru reluarea activitatii tuturor instantelor judecatoresti.

UNBR, in calitate de persoana juridica de interes public, are obligatia ca in numele avocatilor sa promoveze si sa apere drepturile si libertatile cetatenilor, printre care cel mai important este dreptul la un proces echitabil, solutionat intr-un termen rezonabil.

In lumina acestui deziderat, UNBR apreciaza ca, atat timp cat dialogul institutional nu a fost de natura sa duca la rezolvarea situatiei, singurul demers juridic care poate avea ca efect solutionarea problemelor divergente dintre autoritatea executiva si autoritatea judecatoreasca, il constituie sesizarea Curtii Constitutionale in vederea dezlegarii unui posibil conflict de natura constitutionala.

Art. 146 lit. e) din Constitutie nu confera Curtii Constitutionale atributia de a constata doar existenta conflictelor juridice de natura constitutionala, ci si pe aceea de a solutiona aceste conflicte. Prin urmare, in exercitarea atributiei sale, Curtea va indica conduita de urmat de catre autoritatile publice implicate in conflict. Potrivit jurisprudentei sale constante, odata constatat un conflict juridic de natura constitutionala, Curtea Constitutionala, in virtutea dispozitiilor art. 142 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora 'este garantul suprematiei Constitutiei', are obligatia sa solutioneze conflictul, aratand conduita in acord cu prevederile constitutionale la care autoritatile publice trebuie sa se conformeze (C.C.R - Decizia nr. 26/2019).

2. Elementele conflictului de natura constitutionala

2.1. Autoritatile publice aflate in conflict

Conform art. 146 lit. e) din Constitutie, conflictul de natura constitutionala intervine intre autoritatile publice. Titlul III din Constitutie defineste autoritatile publice, in speta fiind implicate Guvernul si autoritatea judecatoreasca. Apreciem ca din cadrul autoritatii judecatoresti, institutiile implicate in conflict sunt instantele judecatoresti, dupa cum vom dezvolta in cele ce urmeaza. Autoritatea judecatoreasca este reprezentata de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit rolului definit de art. 133 alin. 1 din Constitutie.

2.2. Conflictul dintre Guvern si autoritatea judecatoreasca, respectiv instantele judecatoresti

Prin hotararile adunarilor generale ale instantelor, comunicate public pe portalul instantelor de judecata, s-a decis amanarea judecatii tuturor cauzelor care nu au un caracter urgent, precum si amanarea procedurilor administrative prealabile fixarii primului termen de judecata, pana la momentul la care Guvernul va reveni asupra masurilor dispuse prin art. VIII si IX din OUG nr. 115/2023.

La baza adoptarii hotararilor adunarilor generale ale instantelor prin care s-a decis amanarea judecatii tuturor cauzelor care nu au un caracter urgent, a stat adresa C.S.M. nr. 23701/14.12.2023. Prin acest act, C.S.M. sesizeaza Ministerului Justitiei ca art. VIII din OUG nr. 115/2023 (aflata la acel moment inca in faza de proiect) este in contradictie flagranta cu Constitutia Romaniei prin faptul ca incalca independenta justitiei, ignora dreptul fundamental la un proces echitabil, este profund discriminatorie, incalca principiul separatiei puterilor in stat prin nesocotirea efectelor hotararilor judecatoresti de catre puterea executiva. C.S.M. afirma prin aceeasi adresa ca actul normativ mentionat constituie o manifestare abuziva a prerogativelor normative ale autoritatii executive si constituie o imixtiune nepermisa a puterii executive in activitatea de infaptuire a justitiei.

Concluzia exprimata de C.S.M. este ca acest proiect de act normativ (in prezent intrat in vigoare) genereaza fara indoiala premisele unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea executiva si autoritatea judecatoreasca si va deschide calea sesizarii Curtii Constitutionale pentru solutionarea acestui conflict.

Refuzul instantelor de a judeca alte cauze decat cele urgente, prin invocarea motivelor dezvoltate prin adresa C.S.M. nr. 23701/14.12.2023, corelat cu pasivitatea Guvernului de a da curs solicitarilor formulate, a creat un conflict de natura constitutionala evident intre autoritatea judecatoreasca si Guvernul Romaniei.

Conform jurisprudentei Curtii Constitutionale, exista un conflict de natura constitutionala intre autoritati publice, atunci cand o autoritate publica isi declina competenta sau refuza sa indeplineasca anumite acte care intra in obligatiile ei (C.C.R., Decizia nr. 53/28.01.2005). De asemenea, notiunea de conflict juridic de natura constitutionala vizeaza orice situatii juridice conflictuale a caror nastere rezida in mod direct in textul Constitutiei (C.C.R., Decizia nr. 901/2009).

Curtea Constitutionala s-a declarat competenta de a solutiona in fond orice conflict juridic de natura constitutionala ivit intre autoritatile publice, iar nu numai conflictele de competenta nascute intre acestea (C.C.R., Decizia nr. 270/2008).

In acelasi sens, Curtea Constitutionala a aratat ca in solutionarea conflictelor de natura constitutionala trebuie avute in vedere prevederile art. 1 alin. (3), (4) si (5) din Constitutie, in conformitate cu care Romania este stat de drept, organizat potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca –, stat in care respectarea constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie, iar colaborarea intre autoritatile / institutiile statului se fundamenteaza pe principiul colaborarii loiale si al respectului reciproc (C.C.R., Decizia nr. 460/2013, Decizia nr. 261 /2015, Decizia nr. 68/2017, Decizia nr. 611/2017).

Una dintre conditiile realizarii obiectivelor fundamentale ale statului roman o constituie buna functionare a autoritatilor publice, cu respectarea principiilor separatiei si echilibrului puterilor, fara blocaje institutionale (C.C.R., Decizia nr. 460/2013, Decizia nr. 261/2015, Decizia nr. 68/2017).

Asa cum s-a aratat prin Decizia C.C.R. nr. 68/2017, un rol decisiv in pronuntarea solutiei il are situatia factuala, a carei judicioasa determinare constituie premisa analizei efectuate de Curtea Constitutionala. In exercitarea acestei atributii, Curtea nu face un control abstract al constitutionalitatii conduitei autoritatilor publice implicate in conflict, ci ea decide asupra unui conflict concret, generat de un anumit act / fapt / actiune / inactiune, conflict pe care are obligatia de a-l solutiona, sanctionand abaterea de la normele constitutionale. Pentru a decide cu privire la existenta sau nu a conflictului, Curtea, dupa ce a determinat cadrul si limitele competentelor constitutionale si legale ale autoritatilor aflate in conflict, urmeaza sa stabileasca starea de fapt, respectiv sa deceleze in functie de datele concrete ale spetei acea conduita (acte, fapte, actiuni, inactiuni) care a constituit sau nu sursa conflictului.

Curtea Constitutionala, in virtutea dispozitiilor art. 142 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora ea 'este garantul suprematiei Constitutiei', are obligatia sa solutioneze conflictul, aratand conduita in acord cu prevederile constitutionale la care autoritatile publice trebuie sa se conformeze. Efectele deciziei Curtii nu pot viza decat actele, actiunile, inactiunile sau operatiunile ce urmeaza a se infaptui in viitor de catre autoritatile publice implicate in conflictul juridic de natura constitutionala.

In lumina jurisprudentei Curtii Constitutionale, apreciem ca exista un vadit conflict de natura constitutionala intre Guvern si autoritatea judecatoreasca, respectiv instantele judecatoresti, generat de refuzul celor din urma de a-si indeplini atributiile ca urmare a adoptarii de catre puterea executiva a unui act normativ pe care il considera prejudiciabil.

3. Concluzii

Avand in vedere argumentele mai sus invocate, UNBR va solicita sa exercitati atributiile conferite de lege in vederea formularii unei sesizari a Curtii Constitutionale privind existenta unui conflict de natura constitutionala. Apreciem ca doar Curtea Constitutionala, in solutionarea conflictului, poate indica conduita de urmat de catre autoritatile publice implicate in conflict, acesta fiind ultimul remediu posibil in vederea reluarii functionarii normale a sistemului judiciar si asigurarea dreptului cetatenilor la un proces echitabil, solutionat intr-un termen previzibil.

Dreptul public se supune principiului legalitatii, ceea ce inseamna ca atributia Curtii Constitutionale de a solutiona conflictele juridice de natura constitutionala constituie un contencios obiectiv. Or, ceea ce conteaza intr-un contencios obiectiv, mai ales cand titularul cererii este o terta autoritate care nu se identifica cu cele indicate a se afla in conflict, este constitutionalitatea conduitei sau a actului de drept public imputat (C.C.R., decizia nr. 26/2019), aspecte invocate in prezentul material.

Conform art. 1 din Legea 304/2022, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei si contribuie la buna organizare si administrare a justitiei prin atributiile si competentele sale. In baza acestor prevederi, C.S.M. are obligatia de a adopta toate masurile necesare in vederea deblocarii situatiei existente in prezent in sistemul judiciar, printre care se regaseste si atributul Presedintelui C.S.M. de a sesiza Curtea Constitutionala cu solutionarea conflictului de natura constitutionala”.