Fosta asistenta a Monicai Macovei, ministresa Justitiei Raluca Pruna (foto), sfideaza Parlamentul Romaniei si favorizeaza DNA. Acuzatia este facuta de senatorul Valer Marian intr-o interpelare intitulata „Motivele pentru care nu au fost prezentate Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015”.

Valer Marian precizeaza ca Raluca Pruna era obligata, potrivit OUG 43/2002, sa prezinte in fata Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015, lucru ce nu s-a intamplat. In acest sens, senatorul o someaza pe asa-zisa tehnocrata sa explice motivele pentru care nu a prezentat in Parlament concluziile asupra Raportului de activitate al DNA pe anul 2015. In aceeasi interpelare, Valer Marian ii solicita Ralucai Pruna sa spuna daca are in vedere efectuarea unui audit asupra activitatii DNA, tinand cont de procentul mare de achitari si de procentul mare de condamnari cu suspendare conditionata care au fost inregistrate de DNA in perioada 2013-2016.

In legatura cu acest din urma aspect, senatorul Valer Marian atrage atentia asupra ratei uriase de achitari din dosarele trimise in instanta de DNA, una cu mult peste media de achitari a celorlalte parchete din Romania si peste media europeana. De asemenea, senatorul remarca si numarul enorm de condamnari cu suspendare, de peste 60% asa cum insasi Kovesi a recunoscut, fapt care dezvaluie ca DNA nu s-a concentrat pe marea coruptie, ci pe cazuri marunte, dar si lipsa de profesionalism si incompetenta unor procurori anticoruptie. In concluzie, sustine Valer Marian, insumand 60% suspendari conditionate cu 10-12% achitari, rezulta un procent de rebut profesional al DNA de 70-72%. Ceea ce inseamna ca aproape 3 din 4 dosare trimise in instante de DNA ridica mari semne de intrebare asupra calitatii instrumentarii acestora.

Iata interpelarea senatorului Valer Marian:

„Motivele pentru care nu au fost prezentate Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015

Intr-unul din ultimele sale interviuri, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kovesi, a declarat ca in peste 60% din dosarele DNA au fost pronuntate hotarari definitive de condamnare la inchisoare cu suspendare conditionata. Consider ca aplicarea de catre instantele de judecata a unor pedepse cu suspendare conditionata in cazul a aproximativ 2/3 dintre inculpatii trimisi in judecata de DNA indica, pe de o parte, ca DNA nu s-a concentrat pe marea coruptie, ci pe cazuri marunte, avand ca obiect infractiuni conexe faptelor de coruptie, supralicitand dispozitiile lacunare ale Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, iar, pe de alta parte, lipsa de profesionalism, incompetenta unor procurori anticoruptie. Probabil ca daca unii judecatori n-ar fi fost timorati de DNA si SRI, numarul suspendarilor conditionate ar fi fost si mai mare ori in multe cauze s-ar fi pronuntat achitari in loc de suspendari.

In Romania a fost inregistrat in ultimii ani si cel mai mare procent de achitari in dosarele trimise in instante de DNA. Procentul de achitari in dosarele DNA a ajuns la 10-12%, cu mult peste media europeana in cazul dosarelor de coruptie, care este in jur de 6%. Procentul de achitari inregistrate de DNA depaseste substantial, chiar exponential, procentul de achitari inregistrate de celelalte unitati de parchet din Romania, care a fost de 1%. Majoritatea achitarilor in dosarele DNA au fost pronuntate pentru ca fapta nu exista sau nu era probata ori nu era prevazuta de legea penala.

Insumand 60% suspendari conditionate cu 10-12% achitari, rezulta un procent de rebut profesional al DNA de 70-72%. Adica aproape 3 din 4 dosare trimise in instante de DNA ridica mari semne de intrebare asupra calitatii instrumentarii acestora, ceea ce este o situatie fara precedent, in Europa cel putin. Consider ca un nivel atat de ridicat de rebut profesional impune de urgenta un audit al Ministerului Justitiei si al Comisiei Europene asupra activitatii DNA. De la infiintare (2003) si pana in present, asupra activitatii DNA a fost efectuat un singur audit, care a fost comandat de ex-ministrul de justitie Monica Macovei, a fost realizat, cu finantare europeana, de Freedom House, organizatie condusa de prietena sa Cristina Guseth, si a vizat activitatea institutiei din perioada in care a purtat denumirea Parchetul National Anticoruptie. Resursele financiare si increderea investite in DNA trebuie confirmate prin indicatori profesionali, in primul rand prin numarul de condamnari raportat la numarul de trimiteri in judecata, nu prin comunicate pompieristice si prin spectacole mediatice din genul 'paine si circ'.

Simptomatic este faptul ca in primele luni ale acestui an a fost inregistrata o explozie de achitari in dosare rasunatoare ale DNA. Au fost achitati 46 de inculpati in dosarul privind referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu din iulie 2012, dosar care a fost instrumentat de procurorul Lucian Papici, seful Sectiei de combaterea coruptiei din DNA, si in care trimiterea in judecata a fost avizata de procurorul sef Laura Codruta Kovesi. Au fost achitati toti cei 39 de inculpati trimisi in judecata in dosarul fostului secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, Laurentiu Mironescu, care a fost arestat timp de 30 de zile. Au fost achitati toti cei 21 de inculpati arestati si trimisi in judecata in dosarul vamesilor si politistilor de frontiera de la Aeroportul Otopeni. Au fost achitati toti cei 19 inculpati din dosarul fostului primar al municipiului Reghin, Andras Nagy. Au fost achitati politicieni si judecatori trimisi in judecata pentru presupuse fapte de coruptie, dintre care unii au trebuit sa suporte spectacolul injositor al catuselor. Exemplificam in acest sens cu fostul senator PNL si presedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara, Dan Radu Rusanu, care a fost arestat preventiv si cu senatorul PDL Mircea Banias, fata de care DNA a luat masura obligarii de a nu parasi tara. O achitare rasunatoare si umilitoare pentru DNA este cea a presedintelui Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, trimis in judecata cu un deceniu in urma, dupa ce in cursul judecatii procurorii anticoruptie au exercitat presiuni asupra unor experti si a unor judecatori pentru a obtine condamnarea politicianului PSD.

Articolul 3 alineatul 1 litera e din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.43/2002 prevede urmatoarea atributie a Directiei Nationale Anticoruptie: 'elaborarea raportului anual privind activitatea Directiei Nationale Anticoruptie si prezentarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator, iar ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Directiei Nationale Anticoruptie'.

Directia Nationala Anticoruptie a elaborat si a prezentat Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei raportul de activitate pe anul 2015, acesta fiind analizat la sedinta de bilant a DNA din 25.02.2016, la care ati participat, dar dumneavoastra, in calitate de ministru al justitiei, nu ati prezentat Parlamentului pana in prezent concluziile asupra acestui raport de activitate, desi au trecut patru luni de la elaborarea si analiza sa, nerespectand astfel dispozitiile legale susmentionate.

Pentru considerentele expuse, va solicit sa-mi comunicati motivele pentru care nu ati prezentat Parlamentului concluziiile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015, conform obligatiei prevazute de art. 3 alin. 1 lit. e din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 43/2002, precum si daca aveti in vedere efectuarea unui audit asupra activitatii DNA, tinand cont de procentul mare de achitari si de procentul mare de condamnari cu suspendare conditionata care au fost inregistrate de DNA in perioada 2013-2016”.