La circa trei luni de la valva pe care ministresa Justitiei a iscat-o in sistemul judiciar prin ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (19 modificari), a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala (132 de modificari), precum si pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, OUG prin care s-a dat dreptul procurorului, ca in cursul urmaririi penale, sa revoce o masura luata de un judecator de drepturi si libertati, Raluca Pruna (foto) scoate un nou proiect de lege care poate genera nemultumire in randul practicienilor Dreptului. Este vorba despre un proiect de lege pe care Ministerul Justitiei l-a publicat la finalul saptamanii trecute prin care doreste modificarea si completarea Codului Penal si a Codului de procedura penala, precum si  completarea art. 79 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Modificarile ce se doresc a fi aduse NCP si NCPP, care vizeaza in principal extinderea sferei de aplicare a confiscarii extinse, sunt justificate de necesitatea punerii in acord a legilor nationale cu Directiva 42/2014 a UE, privitoare la inghetarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunilor savarsite in Uniunea Europeana.

In "noua interventie" pe care ministresa bruxelleza vrea sa o faca in legislatia romaneasca, "pentru a articula cele cateva aspecte cuprinse in noua directiva si care nu se regasesc in dreptul national", se numara modificari aduse Codului penal in vederea extinderii domeniului de aplicare a confiscarii extinse.

Masura este sustinuta, potrivit expunerii de motive publicate pe site-ul Ministerului Justitiei, de necesitatea eficientizarii combaterii criminalitatii, retinandu-se ca acest deziderat "se poate realiza intr-o maniera mult mai eficienta daca, pe langa institutia confiscarii speciale, se aplica si institutia confiscarii extinse nu doar unei liste de infractiuni – astfel cum este standardul minim cuprins in art.5 alin.(2) din noua directiva, ci tuturor infractiunilor, daca faptele erau susceptibile de procurarea unui folos material si maximul pedepsei prevazute de lege pentru acestea este 4 ani sau mai mare".

Astfel, MJ propune extinderea campului de aplicare al confiscarii extinse, in asa fel incat pe langa cele 17 litere cuprinse in art.112 indice 1 alin.(1) Cod penal, confiscarea extinsa sa opereze si in cazul altor infractiuni.

Mai exact, Ministerul Justitiei vrea sa fie aplicabila confiscarea extinsa si in cazul infractiunilor de serviciu (delapidarea, abuzul in serviciu, uzurparea functiei, conflictul de interese, obtinerea ilegala de fonduri) sau infractiunilor privind sanatatea publica (infectarea apei, falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse, comercializarea de produse alterate, traficul de produse sau substante toxice).

Carevasazica, Raluca Pruna propune confiscarea extinsa a bunurilor detinute de un functionar public care, fara sa aiba cunostinta ca ar savarsi un abuz si asumandu-si o decizie in virtutea obligatiilor functiei pe care o detine, poate fi nu doar condamnat la inchisoare, ci si adus la sapa de lemn.

Desi confiscarile propuse apar ca pertinente in cazul unor fapte de natura penala, ele nu sunt deloc de bun augur in cadrul unor fapte care vizeaza exercitarea functiei intrucat la maniera in care se inculpa astazi in Romania, aproape orice functionar care ia o decizie gresita poate raspunde penal.

A-i pune pe functionari si sub spectrul confiscarii averii inseamna ca nimeni in Romania nu va mai avea curaj sa ia o decizie de teama sa nu fie terminat ca om.

Proiectul de lege, impreuna cu expunerea de motive au fost lansate in dezbatere publica, urmand ca si alte institutii, printre care si Consiliul Legislativ si CSM, sa isi dea cu parere fata de modificarile propuse de ministerul condus de Raluca Pruna.

Prezentam in continuare pasaje din expunerea de motive a Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Codului Penal si a Codului de procedura penala, precum si pentru completarea art. 79 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal:

"Este de mentionat faptul ca majoritatea covarsitoare a textelor Directivei 2014/42/UE isi regasesc un corespondent in noul Cod penal si noul Cod de procedura penala ale Romaniei, existand numai cateva aspecte care mai trebuie transpuse in legislatia nationala.

De aceea este necesara o noua interventie asupra Codului penal si a Codului de procedura penala, pentru a articula cele cateva aspecte cuprinse in noua directiva si care nu se regasesc in dreptul national.

Prezentul proiect de act normativ cuprinde doua mari categorii de modificari – o prima categorie vizeaza modificari aduse institutiei confiscarii extinse din Codul penal si a doua categorie vizeaza anumite modificari ale unor proceduri reglementate in Codul de procedura penala.

1.Din perspectiva modificarilor aduse Codului penal.

1.a.Se are in vedere, in primul rand, extinderea domeniului de aplicare a confiscarii extinse, prin renuntarea la reglementarea care cuprinde o lista limitativa de infractiuni pentru care aceasta putea fi aplicata.

Astfel, in contextul in care atat noua directiva cat si directiva precedenta impun standarde minime a fi recunoscute de catre Statele Membre ale Uniunii Europene, fiind lasata oportunitatea acestora de a reglementa, daca doresc, dincolo de aceste limite minime europene, legiuitorul roman a cuprins, in varianta initiala transmisa Parlamentului in 2012, o varianta de texte potrivit carora confiscarea extinsa urma a se aplica nu doar unei liste de infractiuni, astfel cum era reglementata cerinta minima in actul comunitar, ci tuturor infractiunilor de o anumita natura si in anumite conditii bine precizate.

Ratiunile care au sustinut aceasta prima varianta in 2012 sunt mentinute si la acest moment, apreciindu-se ca o eficienta combatere a criminalitatii se poate realiza intr-o maniera mult mai eficienta daca, pe langa institutia confiscarii speciale, se aplica si institutia confiscarii extinse nu doar unei liste de infractiuni – astfel cum este standardul minim cuprins in art.5 alin.(2) din noua directiva, ci tuturor infractiunilor, daca faptele erau susceptibile de procurarea unui folos material si maximul pedepsei prevazute de lege pentru acestea este 4 ani sau mai mare.

Astfel, se va extinde campul de aplicare al acestei masuri fata de cele 17 litere cuprinse in forma de lege lata a art.1121 alin.(1) care constau in: infractiuni privind traficul de droguri si de precursori; infractiuni privind traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile; infractiuni privind frontiera de stat a Romaniei; infractiunea de spalare a banilor; infractiuni din legislatia privind prevenirea si combaterea pornografiei; infractiuni din legislatia privind combaterea terorismului; constituirea unui grup infractional organizat; infractiuni contra patrimoniului; nerespectarea regimului armelor, munitiilor, materialelor nucleare si al materiilor explozive; falsificarea de monede, timbre sau de alte valori; divulgarea secretului economic, concurenta neloiala, nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau export, deturnarea de fonduri, infractiuni privind regimul importului si al exportului, precum si al introducerii si scoaterii din tara de deseuri si reziduuri; infractiuni privind jocurile de noroc; infractiuni de coruptie, infractiunile asimilate acestora, precum si infractiunile impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene; infractiuni de evaziune fiscala; infractiuni privind regimul vamal; infractiuni de frauda comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice; traficul de organe, tesuturi sau celule de origine umana.

Prin adoptarea prezentului proiect de lege, se va putea dispune in viitor masura de siguranta a confiscarii extinse si pentru alte infractiuni – cu titlu de exemplu, mentionam:

-infractiunile de serviciu (delapidarea, prevazuta de art. 295 alin. (1), abuzul in serviciu, prevazut de art. 297, uzurparea functiei, prevazuta de art. 300, conflictul de interese, prevazut de art. 301 alin. (1), obtinerea ilegala de fonduri, prevazuta de art. 306 alin. (1)), infractiunile privind sanatatea publica (Infectarea apei, prevazuta de art. 356 alin. (1), Falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse, prevazuta de art. 357 alin. (2), Comercializarea de produse alterate, prevazuta de art. 358 alin. (3), Traficul de produse sau substante toxice, prevazut de art. 359 alin. (1) ) - daca ar fi sa ne referim la cele din Codul penal,

-infractiunile cuprinse in art. 452 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015);

-infractiunea prevazuta de art. 279 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital.

1.b.Proiectul de act normative propune modificarea cerintelor necesare aplicarii institutiei confiscarii extinse.

Revenind de data aceasta pe taramul aplicarii textelor Directivei 2014/42/UE, trebuie precizat ca aceasta impune statelor reguli noi. Astfel, prin art. 5 – dedicat confiscarii extinse, in alin (1), se impune statelor un standard unic in ceea ce priveste cerintele minimale care trebuie indeplinite pentru acest tip de confiscare:

„statele membre adopta masurile necesare pentru a permite confiscarea, totala sau partiala, a bunurilor unei persoane condamnate ca urmare a savarsirii unei infractiuni care este susceptibila sa genereze, in mod direct sau indirect, beneficii economice, atunci cand, in baza circumstantelor cauzei, inclusiv a elementelor de fapt si a probelor disponibile, cum ar fi faptul ca valoarea bunurilor este disproportionata in raport cu venitul legal al persoanei condamnate, o instanta considera ca bunurile in cauza au fost obtinute din activitati infractionale.”

Analizand acest standard prin raportare la prevederea art. 1121 alin. 2 din Codul penal, constatarea acestei disproportii este o conditie obligatorie pentru confiscarea extinsa; convingerea instantei in sensul ca bunurile sunt dobandite din activitati infractionale similare celei care a atras condamnarea nu este, de lege lata, suficienta, pentru a se dispune confiscarea extinsa, fiind necesara dovedirea unei diferente de valoare dintre averea condamnatului si veniturile lui legale, precum si constatarea ca aceasta diferenta face ca averea propriu-zisa sa fie „disproportionata” fata de veniturile legale.

Art. 5 alin. 1 al noii Directive nu mai prevede o astfel de limitare, prin urmare, instanta trebuie sa-si poata fundamenta convingerea ca bunurile provin din activitati infractionale pe baza oricaror imprejurari, disproportia de valoare mentionata fiind doar una dintre circumstantele, exemplificativ enumerate, care ar putea fi avute in vedere de catre judecator.

De asemenea, norma europeana nu mai impune vreo conditie privitor la activitatea infractionala care nu face obiectul condamnarii, ceea ce determina si eliminarea din reglementarea actuala a conditiei potrivit careia activitatea infractionala anterioara trebuie sa fie de natura celei prevazute in alin. 1 al art. 1121 Cod penal.

Din perspectiva reglementarilor de drept procesual-penal cuprinse in Codul de procedura penala

Directiva 2014/42/UE impune Statelor Membre adoptarea de reguli noi in ceea ce priveste confiscarea neurmata de condamnare si ofera in acest sens cateva exemple in care aceasta confiscare ar interveni.

Astfel, cazurile in care directiva impune statelor reglementarea confiscarii nebazate pe condamnare sunt numai acelea in care condamnarea nu ar fi posibila in cadrul unei proceduri in absentia, cel putin pentru situatiile in care inculpatul se afla in imposibilitate de a se prezenta la judecata din cauza bolii ori cand aceasta se sustrage de la judecata. Aceste cazuri si aceasta reglementare comunitara reprezinta, asa cum s-a mai mentionat, norme minime, Statele Membre fiind libere sa adopte, daca doresc, norme mult mai generoase in masura in care este atins scopul urmarit de actul comunitar.

Or, potrivit legislatiei procesual penale romane de lege lata, sustragerea de la judecata a inculpatului legal citat nu impiedica pronuntarea unei solutii de condamnare, iar incetarea, pentru orice motive, a procesului penal, nu exclude posibilitatea aplicarii masurii de siguranta a confiscarii. Prin urmare, potrivit reglementarii procesual-penale romane se poate dispune confiscarea, atat cea speciala cat si cea extinsa, in ambele cazuri, atingandu-se obiectivul declarat al Directivei.

In ceea ce priveste imposibilitatea de prezentare a inculpatului la judecata, pentru motiv de boala, acesta constituie, potrivit reglementarilor de lege lata un temei de suspendare a procesului penal. in aceasta materie, proiectul de act normativ propune interventii minime prin care sa impuna magistratilor ca, la momentul analizarii suspendarii procesului, sa aiba in vedere toate institutiile reglementate relativ recent si care permit continuarea procedurii dispunand ca suspectul sau inculpatul sa fie audiat la locul unde se afla sau prin intermediul videoconferintei.

Din perspectiva institutionala

Articuland competentele incredintate recent infiintatei Agentii Nationale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, proiectul propune o interventie in legea cadru privind executarea pedepselor si masurilor neprivative de libertate potrivit careia Agentia, care va avea, urmare gestionarii bazei de date special constituita, acces la modalitatea de punere in executare a masurilor de confiscare special si confiscare extinsa, sa poata notifica judecatorii delegati cu executarea cu privire la eventualele obstacole existente sau intarzieri in cadrul acestui proces. In acest fel se sa valoare cerintei cuprinse in art. 9 din Directiva in sensul asigurarii unei executari efective a hotararilor de confiscare

Proiectul propune, totodata, in asigurarea transpunerii art. 11 din Directiva, ca periodic Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, sa centralizeze datele primite de la autoritati in ceea ce priveste masurile asiguratorii, confiscarile speciale si confiscarile extinse dispuse in cursul procedurilor judiciare penale si sa realizeze statistici pe care le transmite anual Comisiei Europene.

Articolul IV are in vedere clarificarea situatiei tranzitorii existente si, prin raportare la deciziile Curtii Constitutionale nr. 356 din 25 iunie 2014 respectiv nr. 11 din 15 ianuarie 2015, statueaza faptul ca noile conditii reglementate prin prezentul proiect urmeaza a fi aplicate situatiilor create si faptelor comise dupa intrarea in vigoare a prezentei legi."

*Cititi aici proiectul de lege

*Cititi aici expunerea de motive

*Cititi aici Directiva 42/2014 a UE