Centrul de Resurse Juridice (CRJ), condus de fostul membru CSM Georgiana Iorgulescu (foto), dezvaluie punctele cheie din viitoarea Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii aflata in prezent in dezbatere la Parlament. Intr-o analiza in care prezinta inclusiv evolutia Legii privind CSM incepand cu 2004 si pana in prezent, CRJ atrage atentia asupra ducerii in derizoriu a activitatii CSM, asupra anomaliei ca membrii CSM sa isi pastreze functiile de conducere pana la expirarea mandatului, dar si asupra puterilor sporite pe care le primesc presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorul General al Romaniei.

Astfel, Centrul de Resurse Juridice indica drept una dintre probleme posibilitatea ca decizii importante pentru sistem sa se ia cu o majoritate de doar sase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. CRJ se refera mai exact la prevederea din noua Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii conform careia daca nu se intruneste cvorumul de 15 membri ai Consiliului, sedinta de Plen se poate desfasura la a doua convocare in prezenta majoritatii membrilor CSM, adica 10 membri, urmand ca decizia sa se ia, evident, cu majoritate dintre acestia, adica sase membri.

De asemenea, CRJ avertizeaza ca viitoarea Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii da dreptul membrilor CSM care au venit in Consiliu de pe functii de conducere sa isi rezerve aceste functii, urmand sa se intoarca pe ele la expirarea mandatului in CSM, adica dupa sase ani.

Un alt punct cheie identificat de Centrul de Resurse Juridice il reprezinta sporirea puterilor presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Procurorului General al Romaniei. Concret, sefii ICCJ si PICCJ devin titulari ai raspunderii disciplinare, primind puteri mai mari decat inspectorii judiciari, in sensul ca cei dintai dispun, iar cei din urma propun.

Prezentam cateva dintre problemele identificate de Centrul de Resurse Juridice, analiza privind viitoarea Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii fiind atasata integral la finalul articolului:

“Puncte cheie in propunerea de modificare a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

- Scaderea cvorumului de sedinta de la 15 membri la majoritatea membrilor (10), daca la o prima convocare nu s-a realizat cvorumul de 15, inseamna ca decizii importante pot fi luate cu o majoritate de 6 voturi (art.28) ceea ce duce in derizoriu intreaga activitate a Consiliului.

Pe de alta parte, membri CSM au activitate permanenta, prin urmare job-ul acestora este sa vina la serviciu si nu sa nu vina, respectiv sa asigure functionarea constitutionala a Consiliului.

In masura in care fisa postului este apreciata ca fiind prea dificila, CRJ propune activitate nepermanenta a membrilor CSM, cu debirocratizarea institutiei (ceea ce inseamna o reforma ampla a sistemului, lucru care pare ca nu s-a dorit) si activitate permanenta doar pentru presedinte si vicepresedinte.

- Seful ramane sef - membrii CSM care au avut functii de conducere la momentul la care au intrat in CSM (si, de regula, sunt majoritari) au dreptul de a-si rezerva functia, respectiv sa revina la aceasta la final de mandat, adica dupa 6 ani (art.24)

Respectiv, cei care exercita functie de conducere in locul acestora nu pot fi decat delegati, respectiv provizorii pe functie, adica mai putin implicati decat acela care este titulatul functiei in baza unui concurs; intrebarea care se pune este daca se doreste sau nu un management al instantelor si parchetelor ori ba.

- PUTERI SPORITE ale presedintele ICCJ si procurorul general in materia raspunderii disciplinare- acestia redevin (asemenea proiectului din 2012 initiat de acelasi ministru) titulari ai actiunii disciplinare alaturi de Inspectia Judiciara cu puteri foarte mari fata de inspectorii judiciari, adica cei dintai dispun, iar cei din urma propun (art.45)

De unde provin informatiile cu privire la potentiale abateri disciplinare ale judecatorilor si procurorilor catre cei 2 noi titulari? Daca provin de la justitiabili, tratamentul acestora va fi diferit in functie de inspiratia justitiabilului de a trimite catre cei doi ori catre Inspectia judiciara.

-Procurorii de rang inalt vor fi numiti ca si pana acum.

In ciuda razboiului declarativ din ultimii 20 de ani, adica la propunerea ministrului justitiei cu avizul (neobligatoriu al sectiei pentru procurori)”.