Recent, site-ul DCnews a dat publicitatii un articol in care arata care sunt cele zece greseli de mare gravitate facute de procurori in instrumentarea dosarului impotriva lui Dan Voiculescu. Acestea se regasesc in concluziile depuse la dosar de avocatul Gheorghita Mateut (foto). Lumeajustitiei.ro reda in integralitate acest material, cu mentiunea ca greselile procurorilor pot fi indreptate doar de catre instante, in general, iar in Romania anchetatorilor nu li se imputa aceste greseli pe care, ulterior, chiar daca CEDO le sesizeaza, nu scad cu nimic calificativele de FB pe care le iau in cadrul evaluarilor periodice.

„Traian Basescu a folosit UE pentru a se proteja, in 2012, profitand de conexiunile din PPE si de pozitia sa in statul roman (numiri de judecatori si procurori, modificari in lege, presiuni pe functionari). Dan Voiculescu ar putea fi aparat de UE in calitatea sa de simplu cetatean. Mecanismele UE sunt activate in cazul unor abuzuri ale statelor impotriva cetatenilor acestora si, de regula, sanctioneaza guvernele vinovate. Meciul pare pierdut din start de Dan Voiculescu, dupa o reteta verificata in cazul Adrian Nastase. Nu este exclusa, totusi, o decizie surpriza a instantei, care ar putea solicita refacerea rechizitoriului, de catre procurori, considerand ca este lovit de nulitate absoluta. Cel putin zece greseli grave, daca nu abuzuri, au fost sesizate de avocatul Gh. Mateut in rechizitoriu. Potrivit acestuia, s-a intentionat de la inceput inculparea liderului PC, dar acesta a fost introdus in ultima clipa in dosar, pentru a nu avea posibilitatea sa se apere. Un astfel de viciu de procedura este automat sanctionat de CEDO, ceea ce ar pune Romania intr-o pozitie extrem de delicata pe plan european.

Reteta din cazul Adrian Nastase

Procurorii numiti de Traian Basescu deschid un dosar adversarilor acestuia. Presa portocalie dezlantuie o campanie media in care prezinta exclusiv pozitia Parchetului, uneori cu detalii transmise jurnalistilor chiar de catre procurori. Presa neutra nu intervine, pentru ca imaginea politicienilor este, oricum, una proasta si se teme sa nu fie atacata de deontologi, sau de comentatorii asa-zisi independenti. Campania de presa, centrata pe datele tendentioase furnizate de procurori, pune presiune pe magistratii care judeca speta. Nu sunt excluse si alte mecanisme de presiune (judecatori care nu au imovabilitate, de exemplu).in final, se ajunge la CEDO, iar motivarea deciziei poate constitui cap de acuzare pentru Romania (judecatorii recunosc ca nu sunt probe, dar vor sa dea un exemplu, cum s-a intamplat in cazul Nastase).

Dosarul ICA, ingredientele unui abuz politic

Dan Voiculescu a fost implicat in dosar dupa ce a devenit adversarul politic al lui Traian Basescu. Rechizitoriul nu cuprinde probe directe sau indirecte impotriva fostului senator PC. Este o prezentare generala, care mentioneaza texte de lege, fara sa prezinte nicio fapta concreta. Mai mult, potrivit avocatilor, nu exista nici macar probe indirecte. Chiar daca o campanie de presa sustinuta de mai multe trusturi de televiziune si zeci de ziare ar putea influenta publicul din Romania sau pe judecatori, instantele europene vor sanctiona abaterile procedurale si abuzurile magistratilor.

Gaurile din dosar, sesizate de avocatul Gh. Mateut

Pozitia lui Dan Voiculescu a fost constant ignorata de mass media, care a prezentat datele furnizate de procurori. Sustinerile avocatilor au fost considerate prea tehnice. in esenta, acestia sesizau ca actele procurorilor sunt ilegale. O cerere depusa de Dan Voiculescu la Tribunalul Bucuresti, arata gaurile din dosarul svaiter alcatuit de procurori si erorile magistratilor . Avocatul Gh. Mateut sustine ca dosarul ar trebui restituit procurorilor, care sunt obligati sa-l refaca in intregime. Motivele:

1. Rechizitoriul nu cuprinde fapte de natura penala in ceea ce il priveste pe Dan Voiculescu. Starea de fapt este prezentata intr-o formula vaga, generala, lipsind elementele de fapt concrete care i se reproseaza, indispensabile unui rechizitoriu (art. 263, al.1, CP) .

2. Din rechizitoriu lipsesc faptele materiale retinute in sarcina lui Voiculescu (timpul, locul, modul de comitere al faptei, mijlocul folosit, scopul si consecintele produse).

3. Procurorul prezinta doar texte de incriminare si reproduce continutul acestora, fara nicio referire la o fapta concreta.

4. Rechizitoriul se bazeaza pe supozitii, si formuleaza prezumtii de culpabilitate, incompatibile cu prezumtia de nevinovatie, prevazuta in art. 5 Cod penal, in mod expres.

5. Chiar procurorii recunosc ca nu au probe, la filele 164-165 ale rechizitoriului, unde in loc sa prezinte fapte arata ca ”analiza intregului mecanism reliefat de modul de derulare a procedurii de privatizare releva ca…”. Analiza o fac analistii, procurorii trebuie sa prezinte fapte.

6. Sustinerile sunt bazate pe argumente filozofice: ”O versiune contrara inseamna sa admitem ca toti cei implicati si-au incalcat atributiile de serviciu sau au actionat in interesul Grivco din considerente telepatice ori din necunoastere sau prostie”. Arata a rechizitoriu sau a editorial din revista 22?

7. Dobandirea actiunilor ICA este incadrata de procurori la infractiunea ”spalare de bani”, dar la filele 35-36 sunt descrise operatiuni de natura comerciala sau civila a caror legalitate nu e contestata si fara relevanta penala.

8. Incadrarea se face tot pe baza de rationamente, nu de probe. De asemenea, nu se arata care este actul material, in ce consta acesta si cate sunt, de fapt, pentru a sustine ca spalarea de bani este in forma continuata.

9. Nu s-a respectat legea in ceea ce priveste sesizarea organelor de urmarire penala. Astfel, ordonanta prin care s-a dispus extinderea cercetarilor la Dan Voiculescu (initial, el nu figura in dosar) este nelegala. Ordonanta a fost emisa in 24.09.2008. Inainte de acest act, nu exista nicio sesizare. DNA s-a folosit de doua denunturi anonime, din care unul era copia unui articol de ziar. Denunturile anonime nu pot fi luate in considerare decat pentru ca organul de urmarire penala sa se sesizeze din oficiu. DNA nu s-a sesizat din oficiu, asa ca in cazul lui Dan Voiculescu nu exista niciun act de sesizare penala prevazut de lege. Daca legea s-ar respecta in Romania, Instantele trebuiau sa constate nulitatea absoluta a rechizitoriului pe numele lui Dan Voiculescu, odata ce nu s-a facut sesizarea penala. Dosarul trebuia retrimis la Parchet, pentru refacerea cercetarii penale, dar instanta ICCJ a refuzat acest lucru.

10. Toate actele de urmarire penala cu privire la Dan Voiculescu au fost efectuate INAINTE de inceperea urmarii penale in cazul sau. Astfel, s-a incalcat iremediabil dreptul la aparare, fiindca nu s-a dat posibilitatea avocatului lui Voiculescu de a pune intrebari martorilor, de a formula cereri si a depune memorii, intrucat nu era parte in dosar. Voiculescu nu a mai putut face observatii cu privire la intrebarile puse de procuror expertului, sau de cere completarea expertizelor sau de a solicita expertize proprii. CEDO sanctioneaza astfel de proceduri.