Senatoarea Diana Iovanovici-Sosoaca (foto 1 stanga) a obtinut o noua victorie in instanta intr-un dosar pornit de la secretarul de stat din MAI Raed Arafat (foto 1 dreapta), seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta. Iar speta are legatura tot cu restrictiile din pandemie, la fel ca precedentele procese castigate de Sosoaca impotriva amenzilor primite de senatoare.

La 5 octombrie 2022, judecatorul Marius-Cristian Ispas de la Curtea de Apel Bucuresti a anulat amenda de 5.000 de lei aplicata Dianei Sosoaca in 12 ianuarie 2022 de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. Sanctiunea CNCD a fost aplicata dupa criticile exprimate de senatoare in mai multe emisiuni de la Romania TV fata de seful DSU cu privire la arhicunoscutele restrictii impuse de acesta in pandemie.

De altfel, asa s-a aparat Diana Iovanovici-Sosoaca la Curtea de Apel Bucuresti, spusele ei au fost scoase din context de catre consiliul anti-discriminare si citate trunchiat. In realitate, politiciana facuse acele declaratii ca sa reliefeze caracterul injust al restrictiilor din starile de urgenta si de alerta. In plus, Sosoaca il acuza de abuz pe Arafat, prin aceea ca seful DSU ar fi folosit institutia in care lucreaza – respectiv Ministerul Afacerilor Interne – in demersul catre CNCD, chiar daca acelasi Raed Arafat a reclamat discriminarea impotriva lui, ca persoana fizica, iar nu impotriva MAI sau a DSU. Nu in ultimul rand, presedinta partidului SOS Romania da de inteles ca reclamatia lui Arafat la CNCD ar avea drept cauza ranchiuna pe care seful DSU i-ar purta-o lui Sosoaca pentru lupta acesteia impotriva restrictiilor din starile de urgenta si de alerta.

Iata afirmatiile Dianei Sosoaca retinute de CNCD in Hotararea nr. 14/2022:

- „De ce nu se duce domnul Raed Arafat in tara lui de bastina?”;

- „Vorbeste despre dansul la persoana a III-a, probabil ca i se trage din limba tarii sale natale”;

- „Nu stiu cum domnul Raed Arafat si-a luat examenul de cetatenie”;

- „Tradatorii nu au ce cauta in Romania”.

Anuntul privind victoria de la CAB a fost facut de Diana Iovanovici-Sosoaca miercuri, 19 octombrie 2022, pe Facebook:

„L-am invins pe Arafat!

Am invins CNCD!

Multumesc Curtii de Apel Bucuresti pt corectitudine!”

Redam minuta sentintei nr. 1613/2022 din dosarul nr. 1232/2/2022:

„Admite cererea. Anuleaza Hotararea CNCD nr. 14/12.01.2022 si constata inexistenta unui caz de discriminare. Obliga paratul CNCD sa plateasca reclamantei 50 lei taxa judiciara de timbru.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare, depus la sediul acestei instante. Pronuntata azi 05.10.2022 prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin grefa instantei”.

CNCD mai are un proces din cauza lui Arafat

Prin aceeasi Hotarare 14/2022, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii l-a sanctionat pe prim-vicepresedintele PMP Mihail Neamtu (foto 4 dreapta) tot pentru critici la adresa lui Raed Arafat, dar pe Facebook:

- „Vorbesti romana suficient de prost, incat sa nu ma simt reprezentat de tine”;

- „Ma simt reprezentat, ca roman, de cel care vorbeste corect romana”;

- „Sper ca stii limba romana corect, este totusi o conditie pentru a fi roman”.

Totusi, procesul lui Neamtu de la Curtea de Apel Bucuresti inca este pe rol, judecatorul Ovidiu Spinu stabilind urmatorul termen pentru data de 1 noiembrie 2022 in cauza nr. 682/2/2022. Liderul PMP este aparat de catre avocatul Stefan Motec (foto 4 stanga).

Omul PNL din CNCD vrea dosar penal pentru Sosoaca

Inainte de a va lasa sa cititi principalele pasaje din hotararea CNCD si mai ales din actiunea in instanta a Dianei Sosoaca, mentionam ca aceasta a fost aparata de catre avocatul Mihai Rapcea (foto 3).

De asemenea, subliniem ca a existat o opinie separata, din partea membrei CNCD Claudia Sorina Popa (foto 2). Aceasta – ajunsa in Consiliu la propunerea PNL – a cerut dosar penal pentru Sosoaca, opinand ca afirmatiile senatoarei depasesc sfera de aplicare a OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Prezentam cel mai important fragment din hotararea CNCD:

„41. Din punctul de vedere al dreptului la demnitate, persoanele presupuse a fi romani se afla in situatie similara cu persoanele presupuse a avea alta nationalitate.

42. Criteriul de diferentiere este cel al originii, petentul fiind considerat de catre reclamati ca avand origini straine. Originea reprezinta un criteriu, fiind o caracteristica pe baza carora persoane sau grupuri de persoane pot fi deosebite unele de altele. In lumina cauzei Timishev impotriva Rusiei o astfel de discriminare intra in categoria discriminarii rasiale.

43. Afirmatiile analizate, reprezentand un comportament manifestat in public, sunt de natura sa vizeze atingerea demnitatii, sa creeze o atmosfera de intimidare, ostila, degradanta, umilitoare, ofensatoare indreptata impotriva petentului pe criteriul originii. In comparatie, UEFA a constatat ca sloganul „afara, afara cu ungurii din tara”, utilizat de suporteri romani, are caracter rasist. Afirmatia „de ce nu se duce domnul in tara lui de bastina” este doar o formulare mai elaborata a respectivului slogan. A considera ca cineva, doar din cauza originii, este tradator si nu are ce cauta in tara, la fel este de natura sa creeze o atmosfera ostila, degradanta, umilitoare, ca si afirmatiile care sustin ca o persoana care din cauza originii nu vorbeste la perfectie limba romana nu poate fi considerat ca fiind roman si nu poate reprezenta romanii.

44. Astfel, faptele reclamatilor reprezinta discriminare, intrucat au creat o deosebire pe criteriul originii care a avut ca scop si efect restrangerea exercitarii, in conditii de egalitate, a dreptului la demnitate.

45. Astfel de afirmatii, in conformitate cu cazuistica CEDO, nu sunt protejate de dreptul la libera exprimare. In primul rand trebuie constatat faptul ca in niciun caz solutionat de CEDO privind afirmatii cu caracter rasist nu s-a acordat prioritate dreptului la libera exprimare.

46. In mod evident, exercitarea libertatii de exprimare comporta obligatii si responsabilitati. Obligatia de a evita expresii care, in mod gratuit, ii ofenseaza pe altii, care reprezinta o ingerinta in drepturile lor, care astfel nu contribuie la orice forma de dezbatere publica capabila de a duce la un progres al relatiilor umane, are semnificatie speciala in situatii de tensiuni. Atacurile la adresa petentului s-au desfasurat intr-o situatie extrem de tensionata, la introducerea unor masuri impuse de pandemie, reclamatii dorind sa discrediteze aceste masuri prin persoana considerata a fi responsabila de ele. Reclamatii puteau critica aceste masuri si fara afirmatii cu caracter rasist, fara sa utilizeze expresii care au ofensat in mod gratuit.

47. Toleranta si respectarea demnitatii umane constituind fundamentul democratiei si societatii pluraliste, este necesar sa se sanctioneze orice forma de expresii care disemineaza, incita, promoveaza sau justifica ura bazata pe intoleranta. Acest principiu este valabil si pentru oamenii din sfera politica. Chiar daca libertatea de exprimare are o importanta speciala pentru politicieni, libertatea discursului politic nu este absoluta prin natura sa. Prin practica judecatorii CEDO au aratat ca pentru afirmatii cu caracter rasist si politicienii pot fi condamnati penal (...), ei nu beneficiaza de impunitate. Mai mult, in unele situatii, nesanctionarea politicienilor s-a constatat a fi o violare a drepturilor omului (...).

48. Colegiul director aplica amenda contraventionala de 5.000 lei fata de Iovanovici-Sosoaca Diana (...), avand in vedere urmatoarele:

a) discriminarea a vizat o persoana;

b) afirmatiile rasiste reprezinta o incalcare grava a dreptului la demnitate;

c) reclamata a utilizat in mod repetat aceste afirmatii ce pot produce efecte nu doar privind reclamatul, dar si alte persoane stabilite in Romania;

d) reclamata este om politic, formator de opinie;

e) reclamata nu a mai fost sanctionata anterior de CNCD.

49. Se aplica sanctiunea de avertisment contraventional fata de Mihail Neamtu (...), avand in vedere urmatoarele:

a) discriminarea a vizat o persoana;

b) afirmatiile rasiste reprezinta o incalcare grava a dreptului la demnitate;

c) afirmatiile au o gravitate redusa, criticand mai degraba cunostintele lingvistice ale petentului;

d) reclamatul este om politic, formator de opinie;

e) reclamatul nu a mai fost sanctionat anterior de CNCD.

50. Se recomanda reclamatilor ca pe viitor sa evite utilizarea unui limbaj discriminatoriu.

51. Opinie separata cu privire la constatare (afirmatii – prima reclamata), exprimata de Popa Claudia Sorina – membru in Colegiul director:

1. Consider ca afirmatiile facute de ar putea face obiectul unei fapte penale, competenta solutionarii petitiei revenind, astfel, organelor de cercetare penala.

2. In consecinta, prevederile O.G. nr. 137/2000 nu sunt incidente afirmatiilor facute de Iovanovici-Sosoaca Diana”.

Cititi principalele pasaje din actiunea senatoarei Diana Iovanovici-Sosoaca:

„3. Nelegalitatea si nulitatea probelor administrate de catre petentul Raed ARAFAT

Fata de aspectele sesizate de subsemnata cu privire la nelegalitatea si nulitatea probelor administrate in aparare de catre petentul Raed ARAFAT, probe obtinute prin folosirea institutiei Ministerul Afacerilor Interne, la care petentul lucreaza ca secretar de stat, ori a institutiei Depatamentul pentru Situatii de Urgenta, unde detine functia de sef departament, C.N.C.D. a retinut o situatie de fapt care nu este reala, bazandu-se doar pe sustinerile petentului cu referire la faptele discriminatorii, chiar daca acesta a folosit probele institutiilor publice, mentionand ca subsemnata nu am dovedit si probat ca inscrisurile depuse de petent ar fi nelegale sau necorespunzatoare cu adevarul, nu a depus probe prin care sa contesta probele depuse de petent (punctul 40 din motivarea in fapt si in drept).

Prin urmare, din aceasta motivare puerila nu se poate stabili care sunt motivele apreciate de C.N.C.D. ce au determinat luarea unei astfel de masuri de respingere a solicitarii privind nelegalitatea si nulitatea probelor administrate conform art. 20, alin.(6) din OG nr. 137/2000.

In ceea ce priveste probatoriul depus de catre petent, am inteles sa INVOC NELEGALITATEA SI NULITATEA LUI in raport cu sursa de provenienta, avand in vedere urmatoarele aspecte:

a. Se poate lesne observa faptul ca transcrierea acestor capturi video din emisiuni de televiziune a fost facuta de CENTRUL DE MONITORIZARE MEDIA al MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE. Acest minister este tocmai locul de munca al petentului, mai mult acesta detine si o functie de conducere importanta, si consideram ca probele au fost obtinute in mod imoral, nelegal si printr-un veritabil abuz de putere. Acest centru se subordoneaza direct acestui minister, unde exista o structura organizatorica ierarhica, altfel spus, S-A ACTIONAT LA ORDIN!

Aprecierea provenientei probelor este deosebit de importanta in speta de fata daca avem in vedere tendinta abuzului de putere ce se exercita in aceste institutii, prin folosirea fara drept a exercitiului unei functii, pentru a fi deasupra celorlalti, cu privilegii. Orice alta persoana din minister nu ar fi obtinut o asemenea proba, ce face obiectul secretului de serviciu – daca ne raportam la ministerul de unde provine –, dar seful DSU, Comandantul, a obtinut-o la ordin. Este un exces de putere si un veritabil abuz in serviciu, solicitam Colegiului Director sa analizeze atent si minutios si sa cenzureze drastic o asemenea practica periculoasa in mecanismul probei.

Transcriptul este folosit in aceasta speta pentru a produce o manipulare a aprecierii probei ce urmeaza a fi administrata. A folosit transcriptul, desi poate fi folosita chiar emisiunea in ansamblul ei, pentru a putea fi apreciata in intregime, in curgerea ei fireasca, discutia interlocutorilor. Prin transcript s-a urmarit doar desprinderea din context a unor afirmatii, pentru a se realiza o inducere in eroare a celor ce urmeaza sa aprecieze continutul acestor transcripte.

Solicit, pentru o corecta apreciere in context a afirmatiilor pretins defaimate, derularea in intregime a emisiunii, cu asigurarea prezentei mele, pentru a putea fi oferite explicatii de context si conjunctura, obligatorii si necesare. Nu trunchierea prin transcriere este aprecierea corecta, in niciun caz, domnilor, ci aprecierea in tot a prestatiei mele in cadrul emisiunilor televizate, fapt ce permite aprecierea contextului intrebarilor, al dialogului participantilor, al derularii mesajului de impact emotional, aprecierea profilului invitatului, al discursului sau politic.

Revenind la transcript – este inutil ca proba, este folosit subversiv cu scopul de a deturna prin forfecare un adevar al unei emisiuni. Este o tactica practicata de servicii, in manipulare, adesea, pentru a desprinde din context un element, astfel incat sa modifice perceptia receptorului si duce indubitabil la deturnarea adevarului, in sensul dorit de manipulator. Solicit, indreptatit de toate argumentele mai sus-enuntate, inlaturarea acestor probe – transcripte – de la dosarul cauzei si administrarea, la cererea mea, a emisiunilor in ansamblul lor, cu asigurarea prezentei mele, in vederea exercitarii active a dreptului meu la aparare.

4. Dreptul de demnitate al persoanelor de alta origine cu referire la discriminare

C.N.C.D. aprecieaza ca afirmatiile facute de subsemnata prin sintagmele sus-mentionate, exprimate in public, reprezinta discriminare conform art. 2, alin.(1) coroborat cu art. 15 din OG nr. 137/2000, ce vizeaza atingerea demnitatii care sa creeze o atmosfera de intimidare ostila, dovedita umilitoare, ofensatoare indreptata impotriva petentului Raed ARAFAT pe criteriul originii straine.

C.N.C.D. a mai retinut ca:

„Atacurile la adresa petentului s-au desfasurat intr-o situatie extrem de tensionata, la introducerea unor masuri impuse de pandemie, reclamatii dorind sa discrediteze aceste masuri prin persoana considerata a fi responsabila de ele. Reclamatii puteau critica aceste masuri si fara afirmatii cu caracter rasist, fara sa utilizeze expresii care au ofensat in mod gratuit”.

Or, exprimarea libera prin acele afirmatii nu inseamna afirmatii cu caracter rasist.

In conformitate cu dispozitiile art. 2 alin.1 din O.G nr.137/2000, „Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice”.

Astfel se poate considera discriminare:

- o diferentiere

- bazata pe un criteriu

- care atinge un drept.

Diferentierea intemeiata pe unul din criteriile mentionate la art 2, alin.(1) din O.G 137/2000 trebuie sa se refere la persoane aflate in situatii comparabile [art.1, alin.(3) OG 137/2000], care sa fie tratate in mod diferit datorita apartenentei lor la una dintre categoriile prevazute in acest act normativ.

Astfel, raportat la cele mentionate, C.N.C.D. ar fi trebuit „sa retina si sa analizeze daca prin tratamentul aplicat petentului i s-ar fi incalcat acestuia un drept recunoscut de lege, in baza unui criteriu interzis, fara o justificare obiectiva, comparativ cu alte persoane aflate pe pozitie de egalitate”. Mai exact, C.N.C.D. ar fi trebuit sa se refere la persoane aflate in situatii comparabile, dar care sunt tratate in mod diferit datorita apartenentei lor la una dintre categoriile prevazute in textul de lege mentionat.

De asemenea, tratamentul diferentiat trebuie sa aiba ca efect restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor recunoscute de lege, conditie care nu este indeplinita in speta de fata, deoarece petentul Raed ARAFAT si-a exercitat in conditii de egalitate, drepturile in continuare, iar intr-o situatie de presiune, in pofida pregatirii profesionale, expresiile folosite de subsemnata nu au caracter rasist, reflexul subsemnatei nu a fost unul rasial, ci a fost un semnal de alarma ca petentul Raed ARAFAT trebuie sa respecte legea si normele de conduita dintr-un stat de drept, indiferent de nationalitate, religie, origine, fara niciun fel de discriminare negativa sau pozitiva, ca petentul nu este discriminat de nimeni.

Pe fondul acestor afirmatii, C.N.C.D. s-a raportat la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (in continuare CEDO) in domeniu, prin care s-a stipulat ca ]diferenta de tratament devine discriminare atunci cand se induc distinctii intre situatii analoage si comparabile fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva”.

Asadar, pentru a ne gasi in situatia unei fapte de discriminare, tratamentul aplicat pentru doua situatii comparabile trebuie sa fi fost diferit, iar subsecvent, tratamentul diferentiat trebuie sa urmareasca sau sa aiba ca efect restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.

Concret, in situatia in care petentul Raed ARAFAT s-a considerat discriminat, prezumand existenta unei discriminari directe ori indirecte, sarcina probei in ceea ce priveste punerea efectiva in aplicare a principiului egalitatii de tratament revine persoanei acuzatoare de discriminare, adica petentului Raed ARAFAT, care ar fi trebuit sa dovedeasca ca nu a avut loc o incalcare a principiului mentionat.

In acest context, subsemnata, in calitate de reclamata, as fi putut contesta existenta unei astfel de incalcari, stabilind, prin orice mijloc legal, in special ca tratamentul aplicat persoanei care se considera discriminata este justificat de factori obiectivi si straini de orice discriminare pe baza unui criteriu interzis. Or, petentul Raed ARAFAT nu a probat punerea efectiva in aplicare a principiului egalitatii de tratament.

Mai mult, chiar daca, in cuprinsul art.2, alin.(1) din OG nr. 137/2000, republicata, se regaseste sintagma „orice alt criteriu”, introdusa pentru ca enumerarea criteriilor sa nu fie una limitativa, acesta trebuie identificat pentru producerea unei fapte de discriminare, in timp ce C.N.C.D. ar fi trebuit sa retina si sa analizeze daca prin tratamentul aplicat petentului Raed ARAFAT i s-ar fi incalcat acestuia un drept recunoscut de lege, in baza unui criteriu interzis, fara o justificare obiectiva, comparativ cu alte persoane aflate pe pozitie de egalitate.

Si mai mult, se retine ca fapta de discriminare este determinata de existenta unui criteriu, iar intre acest criteriu si faptele de discriminare sesizate trebuie sa existe o legatura de cauzalitate, numai atunci putandu-se spune ca acele criterii sunt definitorii pentru producerea unei fapte de discriminare.

Avand in vedere cele mentionate raportat la pretentiile petentului Raed ARAFAT prin prisma si a prevederilor art. 1 din O.G. nr. 137/2000 republicata, se retine ca dreptul la demnitate nu a fost incalcat prin expresiile sus-mentionate, astfel ca nu se constata intrunirea elementelor constitutive ale faptei de discriminare, ci reiese faptul ca este vorba despre un conflict mult mai vechi legat de masurile stabilite de autoritati prin HCNSU-uri, prin intermediul petentului Raed ARAFAT din functia de secretar de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Interne si de sef al Departamentului pentru Situatii de Urgenta, in contextul combaterii pandemiei de coronavirus.

Fata de aceste aspecte, nu se poate retine o atitudine discriminatorie fata de petent si care a condus la crearea unei atmosfere degradante, umilitoare, ofensatoare, adica expresiile sus mentionate nu sunt fapte discriminatorii care sa constituie discriminare conform art. 2, alin. (1) din O.G. 137/2000, republicata.

5. Dreptul la exercitarea libertatii de exprimare

In continutul hotararii, uzand de practica CEDO, C.N.C.D. arata ca libertatea de exprimare are o importanta speciala pentru politicieni, libertatea discursului politic nu este absoluta prin natura sa, ca pentru afirmatiile cu caracter rasist si politicienii pot fi condamnati, nebeneficiind de imunitate.

In acest context, pentru expresiile sus mentionate la adresa petentului Raed ARAFAT apreciate ca fiind discriminatorii, C.N.C.D m-a sanctionat cu amenda, avand in vedere ca:

„a) discriminarea a vizat o persoana;

b) afirmatiile rasiste reprezinta o incalcare grava a dreptului la demnitate;

c) reclamata a utilizat in mod repetat aceste afirmatii ce pot produce efecte nu doar privind reclamatul, dar si alte persoane stabilite in Romania;

d) reclamata este om politic, formator de opinie;

e) reclamata nu a mai fost sanctionata anterior de CNCD”.

De asemenea, C.N.C.D. a retinut ca afirmatiile analizate aduc atingere demnitatii petentului Raed ARAFAD prin crearea unei atmosfere ostile, degradante, umilitoare, de intimidare, doar pe sustinerile petentului si a probelor folosite din arhiva institutiei in care lucreaza ca secretar de stat si sef departament.

CNCD a considerat ca statutul de om politic si persoana publica implica o mai mare raspundere in exercitarea libertatii de exprimare, recomandandu-mi ca pe viitor sa evit utilizarea unui limbaj discriminator.

Or, din cele mentionate mai sus, se retine ca expresiile nu au caracter rasist, au fost spuse intr-o emisiune TV in care contextul era definitoriu. Daca parata ar fi fost curioasa sa afle adevarul, nu sa raspunda la comenzi politice, contextul era cu totul altfel, in conditiile in care emisiunea era un semnal de alarma ca petentul Raed ARAFAT trebuie sa respecte legea si normele de conduita dintr-un stat de drept, indiferent de nationalitate, religie, origine, fara niciun fel de discriminare negativa sau pozitiva, ca petentul nu este discriminat de nimeni, ca demnitatea petentului Raed ARAFAT nu a fost afectata, acesta si-a exercitat, in conditii de egalitate, drepturile in continuare. Ma intreb, de ce CNCD nu sanctioneza intregul popor roman pentru ceea ce il acuza si pentru afirmatiile pe care poporul le face impotriva acestuia, acuzatii grave si insulte inimaginabile, in niciun caz intrebari fara nicio calificare discriminatorie pe care subsemnata le-am facut?

Mai mult, exprimarile celuilalt reclamat Mihail Neamtu, sunt mult mai grave si intr-un alt context, insa acesta a fost sanctionat cu avertisment. Care sunt principiile pe care CNCD le-a avut in considerare si criteriile pe care s-a bazat in sanctionarea diferita a doua persoane care s-au referit la petent?

In Constitutia Romaniei, scrie ca „Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile (art. 30, alin. l), precum si ca „Cenzura de orice fel este interzisa”. (art.30 al.2), iar in Conventia Europeana a Drepturilor Omului ratificata de Romania prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, se spune ca: „Orice persoana are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie si libertatea de a primi sau a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere...” (art. 10 al. 1)

De altfel, atat Conventia mai sus citata (art. 10 alin. 2), precum si practica Curtii Europene a Drepturilor Omului in aplicarea acestui text stabilesc clar care sunt conditiile ce trebuie sa fie intrunite ca libertatea de exprimare definita in alin. 1 sa fie supusa unor restrangeri sau sa fie sanctionata.

Or, C.N.C.D. mi-a stabilit calitatea de persoana politica si persoana publica si NU de persoana fizica, in timp ce petentului Raed ARAFAT i-a stabilit calitatea de persoana fizica si NU de functionar public si persoana publica, pentru a putea aplica sanctiunea cu amenda, considerand libertatea de exprimare ”pretioasa pentru orice persoana, dar in mod deosebit are un caracter indispensabil pentru persoanele alese in functii de demnitate publica, pentru partidele politice si pentru membrii acestora, deoarece ei reprezinta pe cei care le dau votul, raspund preocuparilor acestora si le apara interesele”.

Totusi, este esential a se constata ca subsemnata am calitatea de persoana fizica la fel ca si petentul Raed ARAFAT, care este calificat de C.N.C.D. ca persoana fizica in loc de functionar public, demnitar, persoana publica, astfel ca ma pot exprima liber in public, fara a raspandi si conduce la cresterea intolerantei fata de petent, la incalcarea dreptului la demnitate a acestuia.

Avand in vedere considerentele, obiectivul urmarit de subsemnata raportat la obiectivul urmarit de petentul Raed ARAFAT, rolul in societate al subsemnatei ca persoana fizica, precum si al petentului ca persoana fizica raportat la aspectele sesizate de petent, se constata ca nu se intrunesc elementele constitutive ale faptei de discriminare (restrangerea dreptului de demnitate) in conformitate cu art.2, alin.1 coroborat cu art. 15 din O.G nr.137/2000, ca nu s-a adus atingere petentului prin expresiile folosite in contextul tensiunilor generate de epidemia de Coronavirus, ca petentului Raed ARAFAT nu i s-a incalcat dreptul la demnitate.

Din jurisprudenta Curtii (...), rezulta ca libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esentiale ale unei societati democratice si una dintre conditiile prioritare pentru progresul societatii si implinirile personale. Ea se aplica nu numai "informatiilor" sau "ideilor" primite in mod favorabil sau considerate ca inofensive, ci si celor care lovesc, socheaza sau nelinistesc o persoana sau o parte a populatiei, in baza pluralismului, tolerantei si spiritului de deschidere fara de care o societate democratica nu poate exista (...).

Libertatea de exprimare determina protectia sporita pe care instanta europeana o acorda liberei discutari a subiectelor ce prezinta interes public. Asa cum am aratat, emisiunea respectiva, precum si subiectele emisunii constituie un subiect de interes public, astfel cum a fost definita de instanta europeana in cauza Lingens impotriva Austriei (“chestiune care afecteaza viata comunitatii”). Intrucat Curtea a fundamentat necesitatea protejarii libertatii de exprimare in primul rand pe valoarea pe care aceasta o reprezinta ca mijloc pentru asigurarea bunei functionari a unei societati democratice, de aici decurge pozitia privilegiata acordata liberei discutari a chestiunilor de interes general si a discursului politic. (...)

Despre judecatile de valoare la adresa unui om politic sau functionar guvernamental, CEDO a stabilit ca limitele criticii admisibile sunt mai largi si in cazul ”Desjardin impotriva Frantei” si a acordat jurnalistilor dreptul de a recurge la o doza de exagerare si de provocare si de a utiliza expresii care ar putea sa fie considerate drept polemice sau chiar lipsite de masura pe plan personal. (...)

Invederam instantei ca materialul televizat are un caracter mixt, adica atat informativ, ce corespunde notiunii de “afirmare a unor fapte”, cat si de opinie, ce corespunde notiunii de “judecata de valoare”.

Trebuie avut in vedere mai ales faptul ca subsemnata nu a avut intentia de a afecta in mod gratuit reputatia reclamantului, intrucat am actionat cu buna-credinta in indeplinirea sarcinilor de informare a publicului (pe care ni le-am asumat), cata vreme in cauza nu s-a facut dovada relei noastre credinte.

Rugam instantei sa aprecieze faptul ca, in speta pe langa imputatiile factuale la adresa reclamantului, exprimarile contin si o serie de judecati de valoare, exprimand pe aceasta cale o parere personala in termeni ne-juridici.

Sub acest aspect, Curtea Europeana a considerat ca, intr-o societate democratica, personalitatile publice se expun controlului permanent din partea cetatenilor, si, sub rezerva bunei-credinte (ce nu poate fi pusa la indoiala in speta ), fiecare trebuie sa poata atrage atentia opiniei publice asupra situatiilor pe care le considera ilegale.

Cu privire la limitele criticii admisibile, se admite ca ele sunt mai largi fata de o persoana publica decat fata de un simplu particular, persoana publica expunandu-se in mod inevitabil si constient unui control atent al gesturilor si faptelor sale, atat din partea presei cat si din partea cetatenilor si trebuie sa arate o mai mare toleranta.

Pe de alta parte, persoana publica are in mod cert, dreptul de a-i fi protejate reputatia, chiar in afara cadrului vietii private, dar imperativele acestei protectii trebuie puse in balanta cu interesele discutiei libere asupra chestiunilor in cauza, exceptiile de la libertatea de exprimare fiind de stricta interpretare (cauza Oberschlick contra Austriei). Mai mult, trebuie facuta o distinctie intre fapte si judecati de valoare, acestea din urma nepretandu-se la o demonstratie a exactitatii lor.

Decizia CCR 629/09.10.2018, care sta in apararea subsemnatei:

”30. Prin Decizia nr. 924 din 1 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 787 din 22 noiembrie 2012, Curtea a statuat ca dispozitiile art. 69 alin. (1) din Constitutie stabilesc principiul potrivit caruia parlamentarii sunt in serviciul poporului. "Acestia, beneficiind de legitimarea textului constitutional mentionat, trebuie sa dea dovada de aplecare spre discutarea, dezbaterea si rezolvarea problemelor comunitatii si nicidecum sa le ignore. De asemenea, Curtea retine ca nicio autoritate sau institutie publica nu poate limita sau nega acest principiu, senatorii si deputatii exercitandu-si mandatul in conformitate cu interesul superior al comunitatii si cu respectarea competentelor strict determinate prin Constitutie" [in acelasi sens, a se vedea Decizia nr. 411 din 14 iunie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 588 din 21 iulie 2017, paragraful 32]”.

In al saptelea rand, cu privire la dreptul la libera exprimare si dreptul la opinie, drepturi constitutionale, invoc Hotararea CEDO – Cazul Morice contra Frantei (Cererea nr. 29369/10), avand in vedere ca subsemnata sunt si avocat, iar motivarea CEDO in acest caz prezinta similaritati cu situatia subsemnatei in calitate de Senator al Romaniei, mai ales raportat la considerentele Curtii Constitutionale prezentate anterior, considerentele prezentei decizii fiind aplicabile pentru identitate de ratiune si in cazul subsemnatei. (...)

Avand in vedere aspectele reliefate, va invederez faptul ca subsemnata sunt egala in drepturi cu orice alt coleg Senator, nu suntem in raporturi de subordonare unii fata de altii, reprezentam prin vot popular poporul roman, pentru declaratii si opinii politice nu raspundem conform art. 72 Constitutie. Or, la emisiunea mentionata am fost invitata in calitate de Senator al Romaniei, exprimandu-mi opinii politice inclusiv raportat la Seful Departamentului de Situatii de Urgenta, persoana politica Raed Arafat si demnitarul, si functionarul public Raed Arafat, nefiind singura persoana politica care a exrimat judecati de valoare si opinii politice la adresa acestuia, dar sunt singura sanctionata, pentru ca sunt singurul om politic care are curajul sa il infrunte si sa spuna adevarul.

Pe langa cele mentionate cu privire la incalcarea Constitutiei Romaniei, consideram ca sanctiunea aplicata, raportat la motivele invocate, constituie o ingerinta disproportionata in dreptul parlamentarului, omului politic de a-si folosi libertatea de expresie si atributiile parlamentare, precum si sa isi indeplineasca obligatiile constitutionale si legale, precum si dreptul celorlalti de a critica un om politic, si nu este „necesara intr-o societate democratica” in sensul Articolului 10 din Conventie.

6. In ceea ce priveste fondul cauzei, hotararea este netemeinica pentru considerentele pe care le vom expune in continuare:

Aprecierea faptei de discriminare este netemeinica. CNCD nu face decat o expunere generala prin definirea notiunii de discriminare si insiruirea prin informare a unor decizii CEDO. Dar speta reclama particularitate, individualizare si apreciere. Nu s-a facut acest fapt in cauza. Deci nu s-a efectuat o corecta judecare a spetei, ci doar s-au insiruit norme, criterii generale si spete europene. S-au aplicat formal, pe 7 pagini de hotarare, aprecieri in afara spetei.

Cu privire la fapta de discriminare propiu-zisa, imputata reclamatei din cauza, aceasta priveste afirmatiile pretins-facute de catre aceasta cu prilejul unei emisiuni televizate pe postul de televiziune :

- “ de ce nu se duce domnul Raed Arafat in tara lui de bastina…”

- “ vorbeste despre dansul la persoana a III-a, probabil ca i se trage din limba tarii sale natale…”

- “nu stiu cum domnul Raed Arafat si-a luat examenul de cetatenie…”

- “tradatorii nu au ce cauta in Romania…” (scos total din context, nu i se adresa petentului)

Aceste afirmatii sunt scoase din context, trunchiate din tema emisiunii si a subiectului supus dezbaterii publice. De altfel, reclamata nici nu a avut vreo posibilitate sa cunoasca aceasta emisiune, sa poata analiza curgerea dialogului, intrebarile moderatorului, subiectul vizat, pentru ca sa poata lamuri aceste afirmatii.

Solicitam instantei de fond audierea reclamatei-contestatoare in cadrul administrarii nemijlocite a acestei probe in instanta de judecata, video, cu posibilitatea urmaririi corecte a derularii cadrelor si a dialogului din emisiune. Doar astfel pot fi apreciate si calificate in mod corect aceste afirmatii, imprejurarile derularii acestora si intentia reclamatei-contestatoare.

In sine, speta reclama o analiza amanuntita, profunda, pe cateva paliere de apreciere diferite, care sa poata contura cu adevarat, la final, o apreciere justa a cauzei. Nu superificial, pe repede-inainte, la ordin si de frica MAI, ci in aplicarea intocmai a normelor ce guverneaza un act de judecata intr-un stat de drept.

Trebuie transata calitatea reclamatei in cauza, mesajul ei, in contextul cunoscut al crizei politice, sanitare, fapt ce a generat un val imens de nemultumiri la nivel social. Revolta sociala este o realitate, vocile s-au ridicat, oamenii au protestat, iar creditarea imaginii petentului Arafat a fost compromisa. Acesta este contextul social general la care raportam reactia reclamatei, care, se stie, a fost si este o prezenta civica permanenta. Practic, ea a transmis nemultumirea generala, reactia de respingere a factorului de coercitie manifestat prin deciziile impuse prin limitarea drastica, spre 0, a drepturilor si libertatilor cetatenilor. Exista deci un fenomen de crestere a revoltei, a presiunii maselor nemultumite asupra actului de guvernare. Guvernantii, prin reprezentanti, nu sunt nici ei scutiti de sacrificiul imaginii, unii isi sacrifica iremediabil intreaga cariera. Acestea sunt riscurile asumate de catre fiecare dintre cei ce sunt la putere in criza, prin urmare este un risc asumat.

In calitatea sa de politician, reclamata isi asuma un mesaj social intens, incisiv, expunand puternicilor zilei care sunt framantarile si nemultumirile celor multi pe care ii reprezinta. Este in rolul ei, in discursul ei politic, o permanenta asumare a vocii nemultumirii sociale. Are dreptul si abilitatea politica de a folosi o retorica a discursului, a dialogului, care o impun. Viata politica a cetatii nu este una de pension, asta ar fi trebuit sa stie dl. Arafat cand a acceptat sefia SMURD–MAI, cand a emis si aplicat politici restrictive incisive.

Mai apoi, se impune o analiza corecta a limbajului, cand se cuvine analiza lexicului, a contextului permis de discurs si manifest politic ale unui politician. Nu formal, nu desprins din context, ci in ansamblu, cu surprinderea permisivitatii unei retorici specifice limbajului politic.

De aceea, intr-o apreciere inteleapta si aplicand regulile rationamentului, nu vom desprinde din context anumite afirmatii, trunchiate din intregul mesajului, ci vom aplica toate principiile in mod corect, pentru o judecata dreapta.

Solicitam refacerea in totalitate a probatoriului in instanta, pentru a permite reclamatei sa exercite activ dreptul sau la aparare.

7. Hotararea contestata cuprinde ea insasi elemente de discriminare in raport chiar cu aprecierea pedepselor aplicate. Astfel, desi se retine si in sarcina celuilalt reclamat, Neamtu Mihail, fapta de discriminare, acesta este pedepsit mai bland, doar cu sanctiunea avertismentului.

Este clar ca s-a actionat la comanda politica, manifestata fatis prin adresele facute in numele institutiei de putere unde lucreaza petentul. Este un exercitiu de presiune, de abuz incalificabil, practica ce trebuie inlaturata de urgenta de catre instanta de judecata, in vederea restabilirii legalitatii.

A fost incalcat grav principiul dreptului la aparare al contestatoarei Diana Iovanovici-Sosoaca. Astfel, contestatoarea-reclamata a solicitat audierea sa nemijlocita, comunicarea probelor – inclusiv proba audio-video pe suport tehnic privind emisiunea apreciata in speta ca avand declaratii de natura discriminatorie. Proba vizionarii este una necesara, mai ales ca se examineaza un fragment dintr-o emisiune, cand trebuie inlaturate toate elementele de dubiu, de rupere din context, de forfecare a minutelor de transmisie – fapt ce nu poate fi facut decat cu prezenta nemijlocita a persoanei in cauza, sa-i permita sa cunoasca nemijlocit continutul, sa-i poata contesta veridicitatea, indicand, pe fiecare minut de transmisie, elementul de examinat. De altfel, CNCD a precizat, in motivul respingerii cererii de amanare, un motiv al pandemiei, motiv neintemeiat. Pandemia a reprezentat o dificultate a organizarii activitatii chiar a instantelor de judecata, dar acestea au asigurat cu sfintenie dreptul la aparare, implicit la un proces echitabil – Art. 6 CEDO.

In realitate, CNCD a masacrat dreptul petentei la aparare, argumentele oferite sunt nelegale, netemeinice si vadesc de departe o lipsa crasa de impartialitate. Nu a existat niciun motiv de celeritate, nu poti cere reclamatei sa depuna concluzii scrise, cata vreme aceasta nu cunoaste in mod nemijlocit continutul emisiunii, nu poate pune intrebari, nu poate da explicatii – in strategia de aparare specifica unei astfel de probe: sa conteste veridicitatea inregistrarii emisiunii, sa ceara oprirea pe minutul vizat in aparare, sa ceara o eventuala expertiza tehnica. Aceasta procedura la CNCD se substituie unui veritabil act de judecata, unde regimul probelor e mult mai lejer de administrat, permite o cercetare prin implicare mult mai larga fata de instanta de judecata. Dar acest lucru nu a fost facut de catre CNCD. Probele au fost respinse implicit si aruncate scurt la adapostul concluziilor scrise. Solicitam inlaturarea concluziei CNCD din pct.10, Cap.II, vizand intentia partilor de tergiversare prin nedepunerea concluziilor scrise. Cum sa formulezi concluzii, cand probele ti-au fost masacrate prin respingere si necomunicare pentru cunoastere? Nu, acest fapt nu poate fi tolerat, si de aceea solicitam instantei de judecata refacerea integrala a intregului probatoriu solicitat de catre reclamata-contestatoare, in vederea respectarii principiului aflarii adevarului si al respectarii dreptului la aparare al contestatoarei.

Omul politic Diana Iovanovici-Sosoaca are caderea si, mai ales, indrituirea unui profil original, de noutate, ceea ce este subliniat si de mesajul sau politic. Mesajul politic are, in principal la baza discursul politic, fapt ce permite o abordare retorica a unei realitati economice, sociale, pe care politicianul o aduce la cunostinta publicului in modul in care el intelege sa se faca auzit. Televiziunea este mijlocul modern prin care politicianul se exprima, e o tribuna de la care el poate, intrebuintand arta retorica, sa transmita mesajul ce se disemineaza la cat mai multi privitori. Arta de a-si alcatui si transmite discursul tine de cultura, de originalitatea, de inspiratia politicianului, care are voie, in asemenea imprejurare, sa exagereze anumite contexte, oameni, situatii, tocmai pentru a atrage atentia publica spre un fenomen ce ingrijoreaza sau atinge un sistem de valori comune. Am tinut sa subliniez aceste aspecte obligatorii, in ratiunea in care urmeaza sa analizati afirmatiile omului politic invitat in emisiune si sa aplicati corect algoritmii logicii si ratiunii in sistemul de apreciere al probelor. Si, nu in ultimul rand, sa aplicati prezumtiile – fapt obligatoriu, daca ne raportam la situatia singulara la nivel de umanitate a acestui context pandemic ce a determinat limitarea fara precedent a drepturilor si libertatilor umane. Acest fapt determina cu atat mai mult ca omul, politicianul si, nu in ultimul rand, avocatul Diana Iovanovici-Sosoaca sa aiba o reactie vie, sanatoasa, ferma de impotrivire la asemenea atentat. E obligatorie, chiar. El nu are nevoie sa justifice intensitatea retoricii sale in raport de un fenomen, de un om, de un comportament; el doar analizeaza si exprima in numele unui sistem de valori lezate, in apararea lor. A analiza prin prisma unei petitii de discriminare un asemenea demers politic complex echivaleaza cu o cenzura aplicata subversiv, prin alte mijloace decat pana acum, ceea ce excede cadrului legal”.

* Cititi aici intreaga hotarare CNCD

* Cititi aici actiunea completa a senatoarei

sursa foto Popa: Scena9.ro