Comisia de la Venetia a adoptat in sesiunea plenara din 14-15 martie 2025 (foto) raportul privind anularea alegerilor prezidentiale din Romania desfasurate in noiembrie 2024. Este vorba despre raportul de urgenta, realizat si dat publicitatii in ianuarie 2025. Un raport in care se afirma cat se poate de clar ca anularea alegerilor este o masura exceptionala, ea trebuind sa fie luata doar daca se dovedeste o influentare a rezultatului alegerilor, dovada inexistenta in cazul Romaniei.

Astfel, Comisia de la Venetia explica faptul ca deciziile de anulare a alegerilor trebuie luate de cel mai inalt organism electoral, adica Biroul Electoral Central. In continuare, respectivele decizii ar trebui sa poata fi atacate la cel mai inalt organism judiciar (adica Inalta Curte de Casatie si Justitie), la Curtea Constitutionala sau la o curte electorala specializata.

De asemenea, in opinia Comisiei de la Venetia puterea curtilor constitutionale de a invalida alegerile din oficiu ar trebui limitata la circumstante exceptionale si reglementata clar. Iar asta pentru ca alegatorii sa isi pastreze increderea in legitimitatea alegerilor.

Nu in ultimul rand, Comisia de la Venetia atrage atentia asupra unui aspect extrem de important: consecintele invalidarii rezultatelor alegerilor trebuie sa fie mai putin daunatoare decat acceptarea rezultatelor alegerilor in ciuda deficientelor lor.

Iata concluziile raportului Comisiei de la Venetia privind anularea alegerilor prezidentiale din Romania (raportul este atasat integral la finalul articolului):

“64. Comisia de la Venetia a fost solicitata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei sa pregateasca un raport urgent cu privire la urmatoarea intrebare:

Sub ce conditii si conform caror standarde juridice poate o curte constitutionala sa invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din Romania?

65. Intrebarea se refera la Decizia nr. 32 a Curtii Constitutionale a Romaniei din 6 decembrie 2024, care a anulat primul tur al alegerilor prezidentiale desfasurat pe 24 noiembrie 2024.

66. Nu este de competenta Comisiei de la Venetia sa analizeze faptele cazului sau sa examineze decizia Curtii Constitutionale a Romaniei. Intrebarea adresata Comisiei de la Venetia de catre Adunarea Parlamentara este de natura generala si se refera la o analiza a dreptului constitutional comparat general si a standardelor europene si internationale.

67. Ca punct de plecare, Comisia de la Venetia subliniaza ca alegerile sunt menite sa produca un rezultat electoral care sa „asigure exprimarea libera a opiniei poporului”, conform Articolului 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Avand in vedere consecintele grave ale anularii ex-post a unei alegeri, discretia judecatorului care analizeaza chestiunile electorale ar trebui sa fie ghidata si limitata de conditii stabilite in lege. In acest sens, se atrage atentia asupra unei recomandari generale anterioare a Comisiei de la Venetia – care ramane valabila – de a imbunatati legislatia privind anularea rezultatelor alegerilor.

68. Ca regula, alegatorii trebuie sa aiba incredere ca votul lor este definitiv. Anularea unei parti a alegerilor sau a alegerilor in ansamblu poate fi permisa doar in circumstante foarte exceptionale (principiul ultima ratio). Pe de alta parte, Codul de bune practici in materie electorala cere un sistem eficient de apel si afirma, in special, ca „organismul de apel trebuie sa aiba autoritatea de a anula alegerile acolo unde neregulile ar fi putut afecta rezultatul.”

69. Standardele internationale nu impun si nici nu interzic in principiu deciziile din oficiu ale curtilor constitutionale. Avand in vedere ca instantele, inclusiv curtile constitutionale, sunt caracterizate prin faptul ca sunt reactive, nu stabilesc agenda, Comisia de la Venetia considera ca puterea curtilor constitutionale de a invalida alegerile din oficiu – daca exista – ar trebui limitata la circumstante exceptionale si reglementata clar, pentru a pastra increderea alegatorilor in legitimitatea alegerilor.

Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), procesul decizional referitor la contestatiile privind rezultatele alegerilor trebuie sa fie insotit de garantii adecvate si suficiente care sa asigure, in special, evitarea oricarei arbitrarietati. Procedura trebuie sa fie echitabila si obiectiva si sa garanteze o decizie suficient motivata; reclamantii trebuie sa aiba posibilitatea de a-si exprima opiniile si de a prezenta orice argumente pe care le considera relevante pentru apararea intereselor lor; deciziile trebuie luate in termene rezonabile. in opinia Comisiei de la Venetia, aceste cerinte procedurale se aplica, in principiu, si deciziilor din oficiu care duc la anularea rezultatului alegerilor.

70. Criteriul central pentru anularea alegerilor, recunoscut de standardele internationale si in primul rand de Codul de bune practici in materie electorala, este intrebarea daca neregulile ar fi putut afecta rezultatul votului. Potrivit CEDO, neregulile din procesul electoral interfereaza cu exprimarea libera a opiniei poporului doar daca acestea conduc la un prejudiciu real asupra rezultatului alegerilor. Consecintele invalidarii rezultatelor alegerilor trebuie sa fie mai putin daunatoare decat acceptarea rezultatelor alegerilor in ciuda deficientelor lor. In opinia Comisiei de la Venetia, decizia de a invalida alegerile trebuie sa se bazeze pe nereguli atat de semnificative incat ar fi putut influenta rezultatul alegerilor.

71. Desi anularea rezultatelor alegerilor trebuie, in principiu, sa fie fundamentata pe incalcarea legii, trebuie avut in vedere ca instantele constitutionale pot avea competenta de a evalua constitutionalitatea legislatiei electorale si de a invalida alegerile daca au constatat ca legislatia nu garanteaza dreptul la alegeri libere, inclusiv in cazurile in care legea nu reglementeaza aspecte importante ale campaniei electorale si elementele principale ale alegerilor.

72. In opinia Comisiei de la Venetia, ar trebui sa fie posibila contestarea rezultatelor alegerilor pe baza incalcarilor drepturilor, libertatilor si intereselor electorale nu doar de catre stat, ci si de catre actorii electorali publici si privati – tinand cont de faptul ca statul are obligatii pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie echitabila; acest lucru se aplica si influentei organizatiilor neguvernamentale, mass-mediei si, in special, retelelor sociale, inclusiv celor sponsorizate si finantate din strainatate, precum si actorilor statali si non-statali straini.

73. Importanta crescanda a campaniilor online – inclusiv prin utilizarea inteligentei artificiale, care are potentialul de a amplifica efectul dezinformarii si al manipularii opiniei publice – ridica noi provocari in legatura cu 1) propaganda campaniei, dezinformarea si continutul mesajelor campaniei; si 2) regulile privind finantarea si transparenta campaniei, inclusiv restrictiile asupra contributiilor din surse anonime si straine si asupra utilizarii necorespunzatoare a resurselor administrative.

74. In ceea ce priveste propaganda campaniei, indiferent de forma si mediu, declaratiile politice in contextul campaniei sunt de obicei judecati de valoare sau declaratii care intra sub incidenta libertatii de exprimare a candidatului, cu exceptia cazului in care depasesc limitele permise, de exemplu, sub forma discursului de ura impotriva adversarilor politici. In mod ideal, statele ar trebui sa reglementeze consecintele tulburarilor informationale, atacurilor cibernetice si altor amenintari digitale la adresa integritatii electorale.

75. In al doilea rand, desi campania online bazata pe platformele de retele sociale poate fi noua ca forma si impact, in opinia Comisiei de la Venetia, utilizarea sa ar trebui sa fie supusa regulilor generale privind finantarea si transparenta campaniei. Rolul judecatorului care analizeaza chestiunile electorale este de a decide daca campania online a unui candidat – si primirea sprijinului de campanie de la terti, fie online sau nu – a incalcat aceste reguli si, in legatura cu consecintele unei astfel de incalcari, daca incalcarea este atat de semnificativa incat ar fi putut influenta rezultatul alegerilor.

76. Dovedirea incalcarilor legii prin campania online si prin retelele sociale este deosebit de dificila. Deciziile bine motivate si transparente in astfel de chestiuni sunt cruciale. In opinia Comisiei de la Venetia, astfel de decizii ar trebui sa indice precis incalcarile si dovezile si nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe informatii clasificate (care pot fi utilizate doar ca informatii contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparenta si verificabilitatea necesare.

77. Comisia de la Venetia face urmatoarele recomandari cheie:

A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui luate de cel mai inalt organism electoral, iar astfel de decizii ar trebui sa fie revizuibile de cel mai inalt organism judiciar, curtea constitutionala sau o curte electorala specializata, atunci cand un astfel de organism judiciar exista [paragraful 21];

B. Puterea curtilor constitutionale de a invalida alegerile din oficiu – daca exista – ar trebui limitata la circumstante exceptionale si reglementata clar [paragraful 27];

C. Anularea unei parti a alegerilor sau a alegerilor in ansamblu poate fi permisa doar in circumstante foarte exceptionale ca ultima solutie si cu conditia ca neregulile din procesul electoral sa fi putut afecta rezultatul votului [paragrafele 18 si 39];

D. Procesul decizional referitor la rezultatele alegerilor trebuie sa fie insotit de garantii adecvate si suficiente care sa asigure, in special, o procedura echitabila si obiectiva si o decizie suficient motivata bazata pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli atat de semnificative incat ar fi putut influenta rezultatul alegerilor; partile afectate trebuie sa aiba posibilitatea de a-si prezenta opiniile si dovezile, iar discretia judecatorului care analizeaza chestiunile electorale ar trebui sa fie ghidata si limitata de conditii stabilite in lege; deciziile trebuie luate in termene rezonabile [paragrafele 16, 28, 31, 33];

E. Ar trebui sa fie posibila contestarea rezultatelor alegerilor pe baza incalcarilor drepturilor, libertatilor si intereselor electorale de catre stat, actorii electorali publici si privati si pe influenta mass-mediei, si in special a retelelor sociale, inclusiv cele sponsorizate si finantate din strainatate [paragrafele 48 si 49];

F. Statele ar trebui sa reglementeze consecintele tulburarilor informationale, atacurilor cibernetice si altor amenintari digitale la adresa integritatii electorale; candidatii si partidele trebuie sa beneficieze de un acces echitabil si just la mass-media online, iar reglementarile ar trebui implementate pentru a se asigura ca sistemele de inteligenta artificiala ale intermediarilor de internet nu favorizeaza anumite partide sau candidati in detrimentul altora [paragrafele 54 si 55];

G. Regulile generale privind finantarea si transparenta campaniei ar trebui aplicate campaniilor online care utilizeaza platformele de retele sociale; statele ar trebui, de asemenea, sa reglementeze ca publicitatea electorala online trebuie identificata ca atare si sa fie transparenta, iar platformele de retele sociale sunt obligate sa dezvaluie date despre publicitatea politica si sponsorii acestora [paragrafele 56 si 58].

78. Comisia de la Venetia ramane la dispozitia Adunarii Parlamentare pentru asistenta suplimentara in aceasta chestiune”.

* Cititi integral raportul Comisiei de la Venetia privind anularea alegerilor prezidentiale din Romania