Prezent la Conferinta “Aspecte privind aplicarea noilor coduri penale si civile”, Sectiunea I „Codul penal si Codul de procedura penala. Dificultati de interpretare si aplicare” desfasurata luni, 14 aprilie 2014, in Sala Drepturilor Omului din Palatul Parlamentului, unde au avut loc dezbateri intense pe tema noilor prevederi penale, decanul Baroului Bucuresti, avocatul Ilie Iordachescu (foto), a profitat de ocazie si si-a spus oful in fata audientei. Avocatul acuza ca de la data intrarii in vigoare a Noului Cod penal si a Noului Cod de procedura penala, avocatilor li s-a “luat” protectie penala corespunzatoare. Potrivit decanului Baroului Bucuresti, modificarile legislative aduse celor doua Coduri penale plaseaza avocatul pe un loc secund in actul de Justitie, in sensul in care dispozitiile care se aplica magistratilor, nu se aplica si avocatilor. Avocatul Ilie Iordachescu afirma ca avocatii nu sunt protejati de supravegherea tehnica, intrucat textul de lege care asigura protectia avocatilor este anulat de un alt articol care prevede opusul.

Avocatul Ilie Iordachescu: “Ne-am grabit fara sa observam consecintele nefaste pentru aplicarea Codurilor”

Decanul Baroului Bucuresti arata ca in practica supravegherea tehnica se aplica inaintea inceperii urmaririi penale cu motivatia actiunea este declansata in rem si nu in personam: "Imi pare rau ca am participat la unele din sedintele pe articole ale Codului de procedura penala in Comisia juridica a Senatului, dar ca in orice sedinta ne-am grabit fara sa observam consecintele nefaste pentru aplicarea Codurilor. (…) Ca om practic care merge la bara, apropo de aplicare noilor prevederi in materie penala, constat ca pana in momentul de fata nu a fost solutionata o problema esentiala pentru o cauza penala din punct de vedere al procedurii penale. Este vorba de momentul la care se efectueaza supravegherea tehnica. Va rog sa observati ca nu s-a dat, cel putin pana la acest moment, un raspuns modului in care se aplica articolul 140 din Noul Cod de procedura penala. Au fost intr-adevar implementari in spatiul public, prin intermediul articolului 305 din Codul de procedura penala. Conform articolului 140, care creaza probleme deosebite in momentul de fata, si anume daca supravegherea tehnica se aplica dupa inceperea urmaririi penale sau inainte de aceasta faza. Textul de lege la care a facut referire fara a suporta alte interpretari sustine ca procurorul poate intr-adevar sa solicite judecatorului de drepturi si libertati supraveghere printr-o cerere adresata magistratului dupa inceperea urmaririi penale. In practica asistam la supraveghere tehnica inaintea inceperii urmaririi penale cu motivatia ca articolul 305 alin. 1 din Noul Cod de procedura penala da posibilitatea unei alte interpretari si anume ca de fapt inceperea urmaririi penale are loc in rem si nu in personam. S-a gasit un text de lege pentru a justifica aceasta atitudine. Aceasta este problema cu care ne confruntam in momentul de fata in aplicarea Noului Cod de procedura penala. Problema respectiva probabil se va rezolva in decursul timpului in momentul in care se vor inregistra derapaje sub aspectul aplicarii acestui text de lege”

Avocatul Ilie Iordachescu: ”Avocatul de bara nu beneficiaza de nicio protectie penala

O alta prevedere despre care avocatul Iordachescu considera ca aduce atingere profesiei de avocat este data de articolul privind favorizarea infractorului, care potrivit acestuia, face ca avocatul sa devina vulnerabil. Mai exact, Iordachescu sustine ca prin neprecizarea clara in textul de lege a caracterului tipului de ajutor acordat unui infractor, avocatul este supus unui “real pericol”:

“Va rog sa constatati ca supravegherea tehnica se aplica si avocatilor in exces. Textul de lege spune ca avocatii in realitate ar fi protejati de supraveghere tehnica in relatia dintre el si clientul sau. Aceste afirmatii sunt anulate de dispozitiile in vigoare care sustin ca in realitate avocatul nu este protejat de asemenea dispozitii, deci nu are o protectie penala corespunzatoare. Avand in vedere ca intr-un faimos articol 139 se prevede ca supravegherea tehnica se aplica in toate cazurile.

Avocatul de bara nu beneficiaza de nicio protectie penala, decat cu exceptia unui singur articol de lege. Este vorba de articolul referitor la ultrajul judiciar. In rest, dispozitiile care se aplica magistratilor participanti la actul de justitie nu se aplica si avocatilor, ca si cand nu ar fi un factor principal al actului de justitie. Cu titlu informativ va dau exemplu articolul privind favorizarea infractorului, unde se observa cat de vulnerabil devine avocatul. In articolul respectiv se arata ca ajutorul dat faptuitorului reprezinta un real pericol pentru avocat, pentru ca avocatul vine in apararea clientului sau. Avocatul da un ajutor legal. Textul de lege a omis sa precizeze caracterul acestui ajutor. In ipoteza in care nu se specifica in ce consta prin text de lege ajutorul dat, bineinteles ca avocatul a devenit vulnerabil pentru ca nu are o protectie reala din partea textului de lege. Alte articole din Noul Cod penal cum sunt 'Presiuni asupra justitiei', 'Compromiterea intereselor Justitiei', de asemenea sunt articole de lege care nu protejeaza avocatul. Sunt cateva vicii de problema cu care ne confruntam. In realitate tot acest Cod penal si Cod de procedura penala sunt pline de dispozitii ambigue, este plin de fel de fel de dispozitii care in realitate nu pot fi aplicate. Cu timpul vom ajunge la modificari peste modificari. Poate ajungem la modificarea intregului Cod penal”.

Avocatul Ilie Iordachescu: “Va rog sa observati cu ce idei probatoare a venit Noul Cod de procedura penala in asa maniera incat transformam masura arestului preventiv intr-o adevarata executare a pedespei ce urmeaza sa fie aplicata de judecator”

Supravegherea tenhica nu este singura problema care il macina pe decanul Baroului Bucuresti. Avocatul Ilie Iordachescu a supus atentiei audientei si aspectul privind mandatul de arestare preventiva, despre care sustine ca s-a transformat intr-o “adevarata executare a pedepsei”:

“O alta problema este legata de mandatul de arestare preventiva. Va rog sa observati cu ce idei probatoare a venit Noul Cod de procedura penala in asa maniera incat transformam masura arestului preventiv intr-o adevarata executare a pedespei ce urmeaza sa fie aplicata de judecator. (…) Textul de lege spune ca judecatorii trebuie in mod obligatoriu sa aiba grija de un termen rezonabil, dar apoi textul de lege vine si se refera la alta situatie care spune ca nu poate sa fie mai mare de jumatatea maximului prevazut de lege pentru infractiunea care face obiectul sesizarii instantei de judecata. In toate cazurile, durata arestarii preventive in prima instanta nu poate sa depaseasca 5 ani de zile. Iata, ca arestarea preventiva a suportat modificari care in realitate daca ar fi transpuse in practica s-ar ajunge la o perioada indelungata de 5 ani de zile. (…) Aceste prevederi la care am facut referire sunt anulate in schimb in momentul in care legiuitorul referindu-se la arestarea preventiva si arestul la domiciliu spune la un moment dat ca, in apel, durata masurii inceteaza daca a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare. Deci, in apel avem alta situatie.”