Recentele intentii ale UNBR, condus de presedintele Gheorghe Florea, de a institui o cenzura in privinta avocatilor prin initierea unui controversat proiect de lege privind exercitarea profesiei de avocat, risca sa duca la situatii care sa le impuna aparatorilor sa abdice de la rolul lor de a-si apara clientii inclusiv impotriva unor abuzuri comise la nivelul parchetelor si instantelor. Acest proiect al UNBR, pritocit la sedinta Consiliului UNBR din week-end-ul trecut, a starnit primele reactii de dezaprobare. Avocata Diana Gavra (foto) din Baroul Bucuresti este prima persoana din randurile profesiei, care ia atitudine publica fata de aceste tentative de ingradire a unor drepturi fundamentale ale omului, cu aplicare in breasla avocatilor, cu argumente pertinente care demonstreaza ca ne aflam in fata unor derapaje periculoase. Publicam in continuare punctul de vedere al avocatei Diana Gavra:

Libertatea de exprimare se opreste la portile Uniunii Nationale a Barourilor din Romania

«In acest decembrie infrigurat, la 24 de ani de la evenimentele care au consacrat expresia «vom muri si vom fi liberi», se produce un asalt asupra statului de drept si principiilor unei societati democratice, prin promovarea unor proiecte de legi bizare. Nici profesia de avocat nu a fost scutita de proiecte de modificare a legislatiei specifice profesiei, care incalca principiile unei societati democratice si aduc atingere libertatii de exprimare a avocatilor.

Aflam de pe site-ul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania ca s-a initiat o propunere de modificare a Statutului profesiei de avocat privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei.

Sub stindardul respectarii secretului profesional si protejarii demnitatii profesiei se introduc o serie de limitari ale libertatii de exprimare a avocatului, din care enumeram cateva:

I. Se reglementeaza in detaliu continutul cartilor de vizita a avocatului, a brosurilor de prezentare, a invitatiilor de participare la intruniri si colocvii de specialitate;

II.Consiliul baroului devine «Comitet de cenzura»:

-autorizeaza, in prealabil, continutul brosurilor de prezentare, invitatiile si anunturile de participare la intruniri si colocvii,

-avizeaza, in prealabil, continutul si modul de prezentare a «adresei de internet» a avocatului,

-avizeaza, in prealabil, sigla formei respective de exercitare a profesiei,

-poate dispune eliminarea de indata a mentiunilor si legaturilor din pagina de internet a avocatilor al caror continut si forma sunt contrare principiilor esentiale privind exercitarea profesiei de avocat.

Sunt interzise avocatului:

-Indicarea litigiilor in care forma de exercitare a profesiei este implicata;

-Publicarea informatiilor privind cifra de afaceri sau sau succesele profesionale;

-Orice afirmatie contrara profesiei sau justitiei;

-Incitarea publica la initierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora;

Dreptul la libera exprimare este unul din drepturile cele mai de pret ale omului, garantat constitutional, este inviolabil, orice cetatean trebuie sa aiba dreptul de a vorbi, scrie, tipari liber, de a comunica prin orice miloc de informare, cu conditia sa raspunda de abuzul acestei libertati. Prin Constitutia Romaniei, art. 30 alin. 2, cenzura de orice fel este interzisa.

Conventia europeana a drepturilor omului, prin art. 10, primul paragraf protejeaza libertatea de opinie, libertatea de a primi sau comunica informatii ori idei, iar prin al doilea paragraf stipuleaza limitele in care autoritatile pot restrange libertatea de exprimare. Astfel, restrangerile sau sanctiunile pot fi dispuse numai ca masuri necesare, intr-o societate democratica pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

„Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice, una din conditiile primordiale ale progresului sau si ale dezvoltarii fiecarui individ”, iar libertatea de exprimare garantata de articolul 10 se aplica nu numai „informatiilor sau ideilor care sunt primite in mod favorabil sau considerate inofensive sau indiferente, dar si acelora care jignesc, socheaza sau deranjeaza; acestea sunt cerintele acelui pluralism, acelei tolerante si acelor vederi largi, fara de care nu exista o societate democratica”, arata Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Cauza Lingens contra Austriei, in 1986.

A interzice avocatului sa exprime orice afirmatie contrara profesiei sau justitiei este o incalcare a libertatii de exprimare a acestuia, si nu corespunde unei nevoi sociale imperioase, in contextul in care societatea romaneasca a fost zguduita numai in ultimul an de cateva scandaluri de coruptie in justitie in care au fost implicati avocati si magistrati.

In cauza Nikula contra Finlandei, in 2002, Curtea de la Strasbourg a admis faptul ca avocatii au dreptul de a se pronunta public asupra modului de functionare justitiei, cu conditia ca aceste critici pe sa nu depaşeasca anumite limite. Curtea arata ca “deşi reclamanta a fost condamnata civil doar pentru calomnie prin imprudenta, teama de un control posterior a afirmatilor facute in fata judecatorului nu se poate concilia cu obligatia avocatului de a apara interesele clientilor sai. Avocatului trebuie sa ii apartina aprecierea pertinentei şi utilitatii alegerii unui anume mijloc de aparare, fara a fi sub influenta vreunei potentiale sanctiuni penale ulterioare”.

Orice autorizare prealabila publicarii este un procedeu specific regimurilor totalitare, iar aceasta forma de cenzura este considerata de Curtea de la Strasbourg a fi “cea mai periculoasa forma de ingerinta in libertatea de exprimare” in cauza Castells v. Spania, 1992.

In conditiile in care in ultimul an au fost trimisi in judecata sau condamnati zeci de avocati, unii pentru fapte grave de coruptie, nevoia sociala imperioasa este de a controla continutul paginilor web a avocatilor sau a le interzice a face afirmatii contrare Justitiei ori suspendarea din profesie a avocatilor fata de care s-a pus in miscare actiunea penala si excluderea din profesie a celor condamnati penal?!

Daca se impune in acest moment o modificare legislativa, se impune in acest sens, asa incat sa se confere credibilitate acestei profesii, avocatii condamnati penal care continua sa profeseze pun probleme mai mari prestigiului profesiei decat pagina de internet a vreunui avocat sau continutul invitatiilor de participare la intruniri si colocvii.”