Dezvaluirile pe care le-am facut in ultimele zile pe CorectNews, preluate si de numeroase alte site-uri, despre calvarul la care sunt supusi copii minori de catre procurori si judecatori din Oradea, care aveau datoria sa-i apere, a starnit si o reactie a cunoscutului avocat George Papu. Ceea ce fac in continuare nu este decat sa public largi extrase din interventia sa.

“Desi analiza este foarte buna, dupa parerea mea (se refera la ultima ancheta pe care am publicat-o – n.a.), oarecari subtilitati ar putea scapa cititorului mai putin familiarizat cu mersul Justitiei.

Este evident, nu doar din editorial, dar si din informatiile publice despre cazul penal, ca acest abuz a determinat o eroare judiciara, impachetata cu rationamente care la suprafata par solide etc. Nu am sa detaliez, a facut-o deja autorul.

Acele pretinse rele tratamente aplicate minorului (se refera la pretinsele rele tratamente aplicate de catre tata – n.a.), cu toata 'stradania' de a le argumenta, au dus, se pare, la aplicarea unor tratamente nu chiar dezirabile minorilor, prin condamnarea celor doi soti. (...)

Daca cineva are nenorocul sa fie trimis in judecata penala, chiar nevinovat, sau 'vinovatel', sansele sa fie condamnat pe nedrept sau excesiv sunt poate mai mari decat cele de a fi declarant nevinovat ori a beneficia de o clementa obiectiva, specifica unor state ale Uniunii, din care facem parte. Printre cauzele unor astfel de erori judiciare revoltatoare cred ca mai sunt lipsa de respect fata de concetateni, abuzul de putere, dar mai ales mentalitatea de tip sovietic, represivitatea unui sistem asupra caruia nu exista control, lentoarea si credinta ca cei ce au ajuns intr-o astfel de functie au o misiune istorica sau chiar divina.

Lipsa de respect fata de concetatean, de cel apropiat, este cred evidenta, intalnita aproape in orice domeniu al autoritatii publice. in cazul instantelor penale se manifesta simplu: cine ajunge in fata unei instante penale e tratat ca un lepros… a facut el ceva, daca a fost trimis in judecata… pana se lamureste contrariul, pierderile sunt prea mari (bani cu titlu de speze judiciare, stres si consum nervos, pierdere de timp, insemnand ani…)

Abuzul de putere nu mai necesita comentarii, vreau doar sa subliniez ca judecatorilor li s-a inoculat idea ca sunt mici dumnezei … procurorii si politistii niste arhangheli si ingeri care fac bine orice ar face… Dar ca un corolar, cred ca Justitia, cel putin cea penala are caracteristici represive de netagaduit. Si totul pleaca de la mentalitatea sovietica adanc, implementata intr-o tara care foloseste si aplica termenul 'democratie', cum se intelegea inainte de 1989. Poate aceasta mentalitate opresiva, de tip sovietic ce se observa in manifestarea puterii in general este singura 'vinovata' (vointa politica genereaza legi inechitabile, masuri ineficiente, suveranitatea judecatorilor astfel de solutii, de neconceput in tarile cu traditie democratica, unde masurile neprivative de libertate, alaturate unor masuri preventive si /sau reparatorii primeaza). Mentalitatea sovietica pe care o observam in sfera puterii inseamna lenea de a construi, analiza, cerceta, a munci. Nu avem strategii coerente de preventie, modificam cifrele la pedepse … cand se intampla o catastrofa sau chiar un incident se implica 'penalul', care are reactii disproportionate. Din lene se insusesc copy-paste argumentele procurorilor, care de multe ori au copiat integral motivatia politistilor de caz. De ce sa munceasca judecatorul la argumente contrare acuzarii? Pentru niste inculpati? Daca judecatorii nu fac asta, ce ne asteptam de la public ? Sa intre oamenii la puscarie, cu familiile lor, sa le ia tot ce au, chiar daca nu au legatura cu fapta respectiva sa putrezeasca in inchisoare… cam asta e si mentalitatea publicului.

Desi prin intrarea la puscarie, care este de fapt o dorita moarte, mascata insa, nu se construiesc autostrazi, nu se returneaza activele vandute pe nimic si nici nu se creeaza o stare de fericire populara … Un intreg lant al slabiciunilor, care daca nu se modifica, de sus in jos si invers ramanem acei vecini in Europa pe care nu si-i doreste nimeni in apropiere…”.

Aceasta analiza se constituie ca un rechizitoriu sui generis al actelor si faptelor savarsite cu rea intentie sau din lipsa de profesionalism de unii procurori si judecatori din Oradea, pe mana carora a incaput situatia dramatica a unor copii minori dintr-o familie in care sotii s-au despartit, iar copiii au devenit obiect de disputa. Ce obligatie aveau procurorii si judecatorii, carora, pe parcurs, li s-au adaugat si unii politisti? O obligatie elementara. Aceea de a acorda prioritate absoluta intereselor minorilor. De a face in asa fel incat divortul parintilor acestora sa produca efecte cat mai putin dureroase. Asa-zisii magistrati, din motive greu de inteles, si-au abandonat insa menirea. Iar rezultatul este ca, timp de peste 11 ani, copiii au fost literalmente chinuiti, iar in prezent doi oameni nevinovati, tatal acestora si noua sa sotie, sunt condamnati la ani grei de inchisoare cu executare, securea definitiva urmand sa cada peste cateva zile. Intre altele, un al treilea copil, care nu are decat cativa ani, rezultat din noua casatorie a tatalui, ar urma sa ramana si el pe drumuri, in urma gravei erori judiciare. Este absolut impresionant modul in care a reactionat in fata acestor abuzuri presa din Oradea si cred ca redactiile respective trebuie la randul lor sustinute mediatic. Pentru ca si impotriva acestora se exercita presiuni, invocandu-se autoritatea puterii judecatoresti. De aceea, am solicitat Clubului de Presa – si insist in acest sens – ca membrii sai sa-si manifeste solidaritatea fata de colegii din Oradea. Sa incercam sa contribuim cu totii, cat inca nu e prea tarziu, la salvarea a ceea ce se mai poate salva din existenta unei familii atat de traumatizate in ultimii 11 ani.

Preluare de pe Corectnews.com