Adjuncta DIICOT Giorgiana Hosu (foto dreapta) a respins, in doar cateva ore, cererea prin care avocatii lui Ovidiu Tender au solicitat recuzarea procuroarei de sedinta Claudia Ionela Curelaru, in dosarul "RAFO-Carom". In ziua in care la Curtea de Apel Bucuresti a avut loc cel de-al doilea termen al apelului in acest dosar, 15 mai 2015, DIICOT a transmis instantei Ordonanta procurorului sef adjunct de respingere a cererii de recuzare pe care apararea lui Tender o formulase cu o zi inainte. Avocatii ii cerusera Giorgianei Hosu sa o retraga pe Claudia Curelaru din "RAFO-Carom" pe motiv ca aceasta a avut calitate de martor in dosarul deschis in urma denuntului pe care Ovidiu Tender l-a formulat la DNA impotriva Alinei Bica, fosta sefa a DIICOT. Aparatorii omului de afaceri au atras atentia conducerii DIICOT ca procuroarea Curelaru a adoptat o pozitie juridica diametral opusa in dosar, urmand initial indicatiile Alinei Bica, pentru ca apoi sa isi schimbe radical viziunea cu privire la cauza.

Potrivit Ordonantei nr. 64/II-2/2015, semnate de Giorgiana Hosu, “faptul ca inculpatul considera ca procurorul de sedinta Claudia Ionela Curelaru a avut calitatea de martor in dosarul penal nr. 659/P/2014 al DNA – Sectia de combatere a coruptiei nu constituie temei care sa aduca atingere eo ipso aparentei de impartialitate si nu sustine obiectiv temerile expuse in cererea de recuzare”. Cererea de recuzare a fost respinsa ca neintemeiata.

Alina Bica: "I-am spus ca este exclusa o solutie de achitare. Coldea mi-a replicat ca nu o sa sfarsesc bine, deoarece nu inteleg ca este vorba de siguranta nationala"

Dosarul deschis in urma denuntului lui Ovidiu Tender, in care procuroarea DIICOT Claudia Curelaru a fost audiata la DNA, a fost finalizat cu rechizitoriu la 25 februarie 2015. Fosta sefa a DIICOT, Alina Bica, trimisa in judecata pentru luare de mita, abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului, a declarat in luna ianuarie, atat la DNA, cat si la ICCJ, ca prim-adjunctul SRI, generalul Florian Coldea, i-a cerut sa reanalizeze situatia lui Ovidiu Tender sugerandu-i ca afaceristul nu ar fi “chiar atat de vinovat” si ca libertatea acestuia ar fi o chestiune de siguranta nationala. Mai mult, potrivit declaratiei date in fata judecatorilor supremi, Alina Bica ar fi fost amenintata de Coldea ca s-ar putea sa “nu sfarseasca bine”: “Am fost contactata de Coldea Florian, prim adj. SRI, care m-a invitat la o cafea. Cu acea ocazie, acesta m-a intrebat care e stadiul dosarului Tender si care e parerea mea cu privire la situatia juridica din cauza. I-am explicat starea de fapt si in opinia mea o solutie de achitare este exclusa, iar Coldea a insistat sa-mi explice ca lucrurile sunt “cam subtiri” in ceea ce-l priveste pe Tender, si ca eu ca procuror de caz am fost un pic cam zeloasa cand am dispus trimiterea sa in judecata. Deoarece a tot insistat sa ma convinga ca Tender nu este atat de vinovat precum pare, la un moment dat, mi-a prezentat o informare strict secreta in legatura cu care pot arata ca: dl Tender prin natura relatiilor din Africa prezinta interes pentru siguranta nationala si una dintre firmele sale deruleaza niste contracte. L-am rugat pe Coldea sa-mi permita sa ma documentez mai bine, am avut o discutie cu Curelaru in legatura cu aceasta cauza, am intrebat-o care e opinia sa, care este practica instantelor, iar la cca 3 saptamani m-am intors la discutia cu Coldea fiind cu 'temele facute'. I-am spus acestuia ca este exclusa o solutie de achitare. In acel moment, Coldea vadit deranjat de pozitia mea, mi-a replicat ca 'nu o sa sfarsesc bine, deoarece nu inteleg ca este vorba de siguranta nationala'. Stiind ce a patit Angela Ciurea (n.r. - Angela Ciurea a povestit cum a fost certata de Kovesi pentru masuri dispuse in dosarul ALRO si despre cum i s-a cerut sa plece din DIICOT, de fata fiind si generalul Coldea, episod confirmat de procuroarea PICCJ Angela Nicolae) si Ciprian Nastasiu (care mi-a fost chiar coleg de birou), m-am gandit sa aplic o stratagema ca sa 'nu o sfarsesc rau', respectiv l-am intrebat daca exista vreo incompatibilitate intre modalitatea de executare a pedepsei si siguranta nationala, moment in care mi-a spus ca nu, atat timp cat Tender se afla in libertate nu este nicio problema si mi-a cerut sa-l informez cu ce se intampla la fiecare termen de judecata – ceea ce am si facut”.

Avocatul Eugen Iordachescu: “Desi, potrivit statutului, procurorul de sedinta este independent in sala de judecata si poate pune concluzii potrivit propriei sale convingeri, in cazul de fata a actionat initial conform indicatiilor primite de la Alina Bica”

In cererea de recuzare inaintata DIICOT, avocatul Eugen Iordachescu, unul dintre aparatorii lui Ovidiu Tender, arata in esenta ca exista o suspiciune rezonabila ca procuroarea de sedinta Claudia Ionela Curelaru nu mai poate fi impartiala, intrucat aceasta a fost chemata ca martor in dosarul in care Ovidiu Tender a denuntat-o la DNA pe fosta sefa a DIICOT, Alina Bica, si pe consilierul acesteia, Ionut Mihailescu, pentru luare de mita, trafic de influenta, santaj, abuz in serviciu, represiune nedreapta si constituire de grup infractional.

Prezentam pasaje din cererea de recuzare:

“a) Sustinerea unor concluzii contradictorii in fata primei instante de judecata, respectiv in fata instantei de apel.

1. In primul rand arat ca doamna procuror Claudia Ionela Curelaru a participat in calitate de procuror de sedinta la judecarea in fond a dosarului penal nr. 28726/3/2006 de catre Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala.

In acest sens, la termenul de judecata din data de 05.11.2014, termen la care s-a acordat cuvantul in dezbateri, aceasta a sustinut urmatoarele:

- in ceea ce priveste infractiunea de inselaciune prev. de art. 244 alin. (1) si (2) – CP, cu aplicarea art. 5 – CP, a solicitat instantei sa dispuna incetarea procesului penal, deoarece fapta s-a prescris (p. 6 din incheierea de sedinta),

- a solicitat condamnarea inculpatului Tender Ovidiu la pedeapsa inchisorii fara a se raporta la individualizarea judiciara a pedepsei, respectiv

- a aratat ca in conditiile in care se vor aplica pedepse care, chiar si in cazul concursurilor care nu vor depasi trei ani de zile, nu se opune ca in ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei sa fie dispusa masura suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, urmand ca instanta sa aiba in vedere masurile de supraveghere si obligatiile prevazute de lege in acest sens (p. 9 din incheierea de sedinta – Anexa 1).

2. Spre deosebire de concluziile pe care procurorul de sedinta le-a sustinut in fata primei instante, prin motivele de apel (formulate si semnate tot de aceasta):

- s-a aratat ca pedeapsa aplicata inculpatului Tender Ovidiu – 11 ani si 4 luni – nu este suficienta pentru ca functia de reeducare a pedepsei sa fie atinsa, astfel incat, dupa executarea acestei pedepse, odata reintors in societate, inculpatul sa aiba o conduita corecta fata de lege si valorile sociale ocrotite de catre aceasta prin incriminarea ca infractiuni a activitatilor desfasurate de catre acesta. Astfel,

- s-a solicitat instantei de apel aplicarea unei pedepse spre maximul special prevazut de lege pentru a se 'acorda o mai mare eficienta imprejurarilor comiterii faptelor, gradului de pericol social foarte ridicat al acestora, perioada indelungata in care au fost savarsite, conduita procesuala – total nesincera, cuantumul foarte ridicat a prejudiciilor create, dar si persoanele inculpatilor'.

b) Procurorul de sedinta Claudia Curelaru a avut calitatea de martor in dosarul penal nr. 659/P/2014 al DNA – Sectia de combatere a coruptiei, dosar in care Ovidiu Tender a formulat un denunt impotriva fostului procuror sef al DIICOT, Alina Bica, respectiv impotriva consilierului personal al acesteia, dl. Mihailescu Ionut Florentin.

1. La data de 27.01.2015, Ovidiu Tender a formulat un denunt impotriva fostului procuror sef DIICOT, Alina Bica, si impotriva consilierului personal al acesteia, Mihailescu Ionut Florentin.

Astfel, Ovidiu Tender a solicitat efectuarea de cercetari penale si tragerea la raspundere a celor doi sub aspectul comiterii de catre acestia a infractiunilor de luare de mita, trafic de influenta, santaj, abuz in serviciu, represiune nedreapta si constituire de grup infractional, fapte presupus a fi savarsite atat in instrumentarea dosarelor penale nr. 171/D/P/2003 si nr. 692/D/P/2005 ale PICCJ, DIICOT – Structura centrala, cat si ulterior sesizarii instantei.

2. Urmare a formularii acestui denunt, pe rolul PICCJ, DNA – Sectia de combatere a coruptiei s-a format dosarul penal cu nr. 659/P/2014.

In cadrul acestui dosar au fost audiati, respectiv au formulat denunturi impotriva Alinei Bica, procurorii implicati in dosarul inculpatului Tender Ovidiu, printre care si numitii Claudia Curelaru (procuror de sedinta), Silvia Stefanescu (sef Serviciu Judiciar) si Mirel Radescu (procuror DIICOT)".

Avocatul face trimitere si la articolele de presa aparute ulterior depunerii denuntului de catre clientul sau – Ovidiu Tender – precizand ca in unele dintre acestea sunt redate pasaje din declaratiile martorilor audiati cu privire la dosarul lui Tender, iar numele procurorului de sedinta Claudia Ionela Curelaru este vehiculat in mod constant. Astfel, sustine avocatul, "aceste articole au o relevanta deosebita pentru solutionarea cererii de recuzare, intrucat descriu fidel pozitia adoptata de procurorul de sedinta Claudia Curelaru in cauza cu numarul 28726./3/2006".

Concluzionand, avocatul indica faptul ca, "desi potrivit statutului judecatorilor si procurorilor, procurorul de sedinta este independent in sala de judecata si poate pune concluzii potrivit propriei sale convingeri, in cazul de fata aceasta a actionat initial conform indicatiilor primite de la fostul procuror sef, Alina Bica, iar ulterior, dupa ce aceasta a fost arestata, conform indicatiilor primite de la numitii Stefanescu Silvia (sef Serviciu judiciar) si Codrut Olaru (adjunctul procurorului general)". Prin urmare, toate aceste elemente – la care se adauga si mediatizarea excesiva a pozitiei diametral opuse adoptate de Claudia Curelaru – sunt, in opinia avocatului, in masura sa creeze o suspiciune rezonabila ca impartialitatea procuroarei este afectata.

Giorgiana Hosu: "Faptul ca inculpatul considera ca procurorul de sedinta a avut calitatea de martor nu constituie temei care sa aduca atingere eo ipso aparentei de impartialitate"

In replica, raspunsul Giorgianei Hosu arata ca, “analizand motivele cererii de recuzare precum si continutul inscrisurilor atasate, constat ca argumentele faptice invocate nu se subsumeaza cazului de incompatibilitate prevazut de art. 64 alin. 1 lit. f – CPP, iar cererea inculpatului este neintemeiata.

Argumentele invocate de inculpatul Tender Ovidiu Lucian vizeaza concluziile procurorului de sedinta referitoare la modalitatea de executare a pedepsei, solutie care oricum este dispusa in mod exclusiv de judecator. (...) faptul ca inculpatul considera ca procurorul de sedinta Claudia Ionela Curelaru a avut calitatea de martor in dosarul penal nr. 659/P/2014 al DNA – Sectia de combatere a coruptiei nu constituie temei care sa aduca atingere eo ipso aparentei de impartialitate si nu sustine obiectiv temerile expuse in cererea de recuzare".

*Cititi aici cererea avocatilor privind recuzarea procurorului de sedinta din dosarul RAFO-Carom
*Cititi aici raspunsul DIICOT, semnat de Giorgiana Hosu, prin care a fost respinsa recuzarea Claudiei Curelaru