Judecatoarea Mariana Constantinescu (foto) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie este noua presedinta a Sectiei de contencios administrativ si fiscal de la ICCJ. Sectia pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii a votat-o, cu unanimitate, in aceasta functie joi, 15 decembrie 2022, in locul judecatoarei Denisa Angelica Stanisor, care la 1 ianuarie 2023 isi va incepe mandatul de membru ales al CSM.

---

Tot CSM a publicat proiectul de management al Marianei Constantinescu, in care magistrata vorbeste despre una dintre cele mai nevralgice probleme ale instantei supreme: durata excesiva a dosarelor de la Sectia de contencios a ICCJ – in special in faza de recurs. Aceasta problema, adaugam noi, i-a afectat pe romani mai ales in pandemie, cand bucuria victoriilor in prima instanta impotriva restrictiilor era umbrita de durata excesiv de mare (de peste un an) de asteptare pana la primul termen al recursului la Inalta Curte.

Pentru rezolvarea acestei chestiuni, judecatoarea Constantinescu propune infiintarea a doua noi completuri de recurs la nivelul Sectiei CAF a ICCJ. Totusi, mai intai trebuie modificata schema de personal, atrage atentia magistrata:

„In contextul actual al schemei de personal, aceasta masura nu poate fi implementata, intrucat, urmare a finalizarii concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, desfasurat in perioada iulie-noiembrie 2022 si ocuparii celor 5 posturi vacante de judecator din cadrul Sectiei de contencios administrativ si fiscal, judecatorii promovati vor fi repartizati in compunerea completurilor existente in locul judecatorilor eliberati din functie prin pensionare in cursul lunii decembrie 2022”.

Noua sefa va sta cu ochii pe colegii restantieri

In acelasi context al reducerii duratei proceselor de la Sectia de contencios, noua presedinta anunta ca va monitoriza activitatea colegilor care in mod repetat inregistreaza restante:

„Totodata, se va monitoriza activitatea persoanelor care, in mod constant, inregistreaza restante si vor fi dispuse masuri in vederea remedierii deficientelor de a maniera care sa conduca la eliminarea restantelor in ordinea vechimii acestora, masura deja implementata la nivelul sectiei si care se impune a fi aplicata in continuare”.

In rest, judecatoarea Mariana Constantinescu se angajeaza sa continue procesele de digitalizare si de transparentizare a Inaltei Curti, ca parte a respectarii dreptului de acces la justitie.

Decizie istorica legata de pandemie

Amintim ca judecatoarea Mariana Constantinescu s-a facut remarcata luna trecuta printr-o rasunatoare hotarare definitiva. Este vorba despre decizia prin care atat Constantinescu, cat si colegii de complet Horatiu Patrascu si Beatrice Maris au mentinut sentinta magistratului Amer Jabre de la Curtea de Apel Bucuresti de anulare a certificatului si mai ales de suspendare a lui pentru reclamanti, Jabre invocand direct Declaratia Universala a Drepturilor Omului (click aici pentru a citi).

Redam cel mai important fragment din proiectul de management al judecatoarei Mariana Constantinescu:

„CAPITOLUL IV. Obiective propuse pentru exercitarea activitatii manageriale de presedinte al Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Pornind de la faptul ca presedintele de sectie este managerul de zona care organizeaza judiciar sectia, obiectivele propuse urmaresc inlaturarea vulnerabilitatilor si functionarea la parametrii optimi a Sectiei de contencios administrativ si fiscal, astfel incat alaturi de celelalte trei sectii ale instantei supreme sa contribuie activ la procesul de modernizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si de consolidare a increderii cetatenilor in sistemul judiciar.

Intrucat masurile adoptate in mandatele precedente ale presedintilor de sectie au conturat directiile de actiune pentru eficientizarea activitatii Sectiei de contencios administrativ si fiscal, rezultatele acestora fiind evidente, consider ca activitatea manageriala trebuie sa aiba in vedere continuarea acestor demersuri, precum si identificarea unor noi modalitati concrete, practice de adaptare flexibila la schimbarea continua.

Prin adoptarea unui stil de management participativ, care presupune o implicare activa a intregului personal al sectiei, in limitele de competenta specifice, propun urmatoarele directii de actiune pentru eficientizarea managementului Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

1. Reducerea duratei procedurii in dosarele cu stadiul procesual recurs

Solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil reprezinta prima dintre exigentele pentru respectarea dreptului la un proces echitabil, astfel cum prevad dispozitiile art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 21 din Constitutia Romaniei si art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Totodata, in Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, aprobata prin Hotararea de Guvem nr. 436/2022, s-a prevazut ca obiectiv strategic eficienta actului de justitie.

Necesitatea solutionarii intr-un termen rezonabil a cauzelor nu trebuie sa se faca insa in detrimentul calitatii, in special in ceea ce priveste calitatea redactarilor, care trebuie sa reflecte adecvat nivelul ridicat de pregatire profesionala al judecatorilor Sectiei de contencios administrativ si fiscal.

Totodata, trebuie sa tina seama de faptul ca judecatorii sectiei sunt angrenati, pe langa participarea in sedintele de judecata la nivelul sectiei, in celelalte structuri jurisdictionale constituite la nivelul instantei supreme – completurile de 5 judecatori, completurile pentru solutionarea recursului in interesul legii, cele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum si Sectiile Unite.

De asemenea, se impune precizarea ca masurile organizatorice si administrative luate sub aspectul reducerii duratei procedurii de solutionare a cauzelor au o limitare evidenta in conditiile unui volum de activitate cu totul disproportionat, asemanator instantelor de fond si total atipic pentru o instanta suprema.

Cu toate acestea, prin masurile administrative dispuse in mandatele anterioare conjugate cu eforturile considerabile depuse de personalul sectiei, atat prin prisma volumului de activitate, cat si a cresterii cornplexitatii cauzelor, s-au inregistrat progrese sub aspectul celeritatii solutionarii cauzelor.

Asa cum rezulta din analiza activitatii sectiei, in prezent durata de solutionare a dosarelor cu stadiu procesual recurs este de aproximativ 1 an si 3 luni, fiind afectata de perioada de inactivitate a dosarelor cuprinsa intre momentul repartizarii aleatorii a dosarului si momentul stabilirii primului termen de judecata in cauza.

O masura cu impact imediat asupra reducerii duratei de solutionare a dosarelor de recurs consta in infiintarea de noi completuri de judecata. Astfel, infiintarea a doua noi completuri de judecata care ar prelua si o parte a stocului celorlalte completuri existente la nivelul sectiei ar contribui la reducerea cu aproximativ 4-6 luni a duratei de solutionare a cauzelor.

In contextul actual al schemei de personal, aceasta masura nu poate fi implementata, intrucat, urmare a finalizarii concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, desfasurat in perioada iulie-noiembrie 2022 si ocuparii celor 5 posturi vacante de judecator din cadrul Sectiei de contencios administrativ si fiscal, judecatorii promovati vor fi repartizati in compunerea completurilor existente in locul judecatorilor eliberati din functie prin pensionare in cursul lunii decembrie 2022.

Insa, in ipoteza ocuparii tuturor posturilor prevazute in schema de personal a sectiei, avand in vedere si concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie aprobat in sedinta Sectiei pentru Judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 10.11.2022, ar fi posibila infiintarea, cel putin, a unui nou complet de judecata.

Pana la infiintarea de noi completuri de judecata, se impune continuarea demersurilor initiate in mandatele precedente ale presedintilor de sectie, respectiv:

- monitorizarea atenta a duratei de solutionare a cauzelor aflate in stadiul procesual de recurs, prin intocmirea unei evidente permanente pe fiecare complet de judecata si luarea unor masuri pentru inlaturarea oricaror deficiente de ordin subiectiv care ar putea conduce la marirea nejustificata a duratei de timp necesare solutionarii unui dosar;

- asigurarea participarii echilibrate la sedintele de judecata, pentru a se evita o supraincarcare a judecatorilor / magistratilor / grefierilor cu consecinta afectarii calitatii actului de justitie;

- crearea unor formatiuni stabile pentru fiecare structura de judecata prin generalizarea formulei 1 judecator-1 magistrat asistent-1 grefier, formatiune de lucru care ar permite eficientizarea activitatii si reducerea duratei de redactare a hotararilor judecatoresti;

- reducerea afluxului cauzelor repetitive, vadit inadmisibile, care vizeaza hotarari definitive pronuntate de Sectia contencios administrativ si fiscal, respectiv cereri al caror continut nu permite stabilirea obiectului cauzei;

- continuarea demersurilor pentru redefinirea competentelor instantei supreme in materia contenciosului administrativ si fiscal.

Sub aspectul tennenului de redactare a hotararilor judecatoresti, avand in vedere faptul ca la intervalul mare de timp de solutionare a cauzelor se adauga si o durata a redactarii hotararilor care in unele cazuri depaseste 1 an, se impune a fi luata in considerare reducerea duratei de redactare a hotararilor judecatoresti.

In acest scop, se va continua monitorizarea lunara a situatiei privind hotararile pentru care s-a depasit termenul de redactare, intocmita cu respectarea dispozitiilor Hotararii nr. 101/30.06.2021 a Colegiului de conducere al inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Totodata, se va monitoriza activitatea persoanelor care, in mod constant, inregistreaza restante si vor fi dispuse masuri in vederea remedierii deficientelor de a maniera care sa conduca la eliminarea restantelor in ordinea vechimii acestora, masura deja implementata la nivelul sectiei si care se impune a fi aplicata in continuare.

Important de mentionat faptul ca masurile dispuse in ceea ce priveste activitatea de redactare a hotararilor judecatoresti si-au dovedit eficienta, numarul redactarilor peste termen scazand la finalul anului 2021 cu 18% fata de anul precedent.

Prin urmare, redactarea hotararilor judecatoresti in termenul legal si stabilirea unor limite temporale maxime pentru deciziile prin care s-a dispus casarea cu trimiterea spre rejudecare, ori prin care s-au solutionat incidente procedurale care pot aparea in cursul judecatii vor reprezenta o preocupare constanta pentru conducerea Sectiei de contencios administrativ si fiscal.

2. Mentinerea standardelor de calitate in pregatirea profesionala a personalului sectiei

Pregatirea profesionala reprezinta o conditie esentiala pentru atingerea obiectivului de realizare a unui act de justitie de calitate, precum si o garantie pentru indeplinirea obiectiva si impartiala a atributiilor specifice fiecarei categorii profesionale.

Existenta unui corp de judecatori cu o foarte buna pregatire profesionala reprezinta un punct forte al Sectiei de contencios administrativ si fiscal care se reflecta in calitatea actului de justitie.

Mentinerea standardelor profesionale in cazul judecatorilor se bazeaza, in mare parte, pe studiul individual, scop in care vor fi asigurate conditii in vederea degrevarii acestora de cornpetente extraprofesionale, astfel incat sa fie facilitata perfectionarea profesionala.

Continuarea informarii zilnice cu privire la actele normative aparute, accesul la jurisprudenta sectiei, a completului in dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv a celui pentru solutionarea recursurilor in interesul legii, la registrul de jurisprudenta pe materii intocrnit de catre Compartimentul pentru studiul si unificarea jurisprudentei reprezinta doar cateva masuri menite a facilita mentinerea unor inalte standarde profesionale.

Sub aspectul necesitatilor si identificarii celor mai potrivite masuri privind formarea profesionala a magistratilor asistenti si grefierilor, apreciez ca fiind necesara o implicare activa a judecatorilor in stabilirea directiilor de formare profesionala ale magistratilor asistenti, si in egala masura a magistratilor asistenti in formarea profesionala a grefierilor de sedinta.

In acest sens, generalizarea echipelor stabile judecator-magistrat asistent-grefier de sedinta prezinta avantajul identificarii unor directii de actiune care sa asigure o pregatire profesionala reala, cu implicatii asupra calitatii activitatii desfasurate de fiecare categorie profesionala implicata.

3. Masuri de unificare a practicii judiciare

Conform legii fundamentale, instanta suprema indeplineste si o functiune de unificare a practicii judiciare prin mecanismele de unificare prevazute de lege, rolul de asigurare a interpretarii si aplicarii unitare a legii de catre celelalte instante judecatoresti constituind, din perspective constitutionala, principala menire a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Pentru atingerea scopului de preintampinare si reglare a divergentelor de jurisprudenta, Codul de procedura civila reglementeaza doua mecamsme de asigurare a unei practici judiciare unitare, respectiv:

- recursul in interesul legii, reglementat in dispozitiile art. 514-518 Cod procedura civila, avand menirea de a remedia divergentele de jurisprudenta prin asigurarea pentru viitor a interpretarii si aplicarii unitare a legii de catre toate instantele judecatoresti;

- sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, reglementate de art. 519-5 21 Cod procedura civila, avand ca scop preintampinarea aparitiei cazurilor de practica judiciara [neunitara].

Alaturi de aceste mecanisme legale, formalizate, de realizare a functiunii constitutionale a instantei supreme, un rol important pentru asigurarea stabilitatii si previzibilitatii jurisprudentiale il au si mecanismele de natura informala, precum intalnirile profesionale ale judecatorilor sectiei, diseminarea si structurarea jurisprudentei, accesul gratuit la jurisprudenta si publicatiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Reprezentand unul dintre scopurile primordiale ale instantei supreme, asigurarea unei jurisprudente unitare la nivelul Sectiei de contencios administrativ si fiscal trebuie sa constituie o preocupare constanta si determinanta in activitatea judecatorilor sectiei.

Una dintre masurile implementate in anul 2021 pentru realizarea rolului instantei supreme de a asigura o practica judiciara unitara si previzibila si pentru a regla divergentele de jurisprudenta a privit crearea unui Registru de jurisprudenta pe materii intocmit de catre Compartimentul pentru studiul si unificarea jurisprudentei pe baza fiselor de jurisprudenta intocmite de completurile de judecata ale sectiei, in care se regasesc hotarari judecatoresti prin care au fost dezlegate probleme de drept relevante pentru sectie.

Astfel, prin Hotararea Colegiului de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 101/30.06.2021, au fost implementate la nivelul tuturor formatiunilor de judecata ale sectiei fisele de jurisprudenta care se intocmesc dupa fiecare sedinta de judecata, in termen de 3 zile, de catre magistratul asistent care a participat la sedinta, sub supravegherea presedintelui de complet. Fisele de jurisprudenta cuprind informatii cu privire la hotararile pronuntate in sedinta prin care au fost dezlegate probleme de drept relevante ori prin care au fost solutionate cauze repetitive si sunt predate Compartimentului pentru studiul si unificarea jurisprudentei, in vederea introducerii datelor ln Registrul de jurisprudenta.

Pe baza fiselor de jurisprudenta si a Registrului de jurisprudenta, presedintele sectiei si magistratul-asistent-sef monitorizeaza evolutia jurisprudentei si supune dezbaterii judecatorilor in sedinta Plenului sectiei cazurile de jurisprudenta neunitara, in vederea luarii masurilor legale.

In contextul volumului ridicat de activitate al Sectiei de contencios administrativ si fiscal, desi completarea fiselor de jurisprudenta presupune un efort suplimentar din partea judecatorilor si magistratilor asistenti, totusi pe termen lung si mediu, va genera efecte benefice cu privire la preintampinarea divergentelor de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale.

Constituirea, incepand cu data de 1.02.2021, a Compartimentului pentru studiul si unificarea jurisprudentei din cadrul Serviciului legislatie, studii si documentare reprezinta un real sprijin in activitatea presedintilor de sectie, intrucat confera suportul stiintific si tehnic pentru realizarea unei interventii rapide si eficiente, printr-o abordare preventiva, in ceea ce priveste eliminarea cazurilor de practica neunitara.

In acest scop, ca si in perioada precedenta, in anul 2021, Sectia de contencios administrativ si fiscal a continuat sa aplice mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit inca din anul 2006, in vederea respectarii jurisprudentei in materie, in virtutea principiului disciplinei jurisdictionale.

Astfel, in anul 2021 s-au desfasurat 6 sedinte ale Plenului judecatorilor Sectiei de contencios administrativ si fiscal, iar in prima parte a anului 2022, au fost organizate 2 sedinte, in cadrul carora au fost agreate solutii importante de unificare a jurisprudentei la nivelul sectiei.

In aplicarea dispozitiilor art. 55 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru fiecare sedinta a judecatorilor sectiei in care se dezbat probleme de jurisprudenta se intocmeste un proces-verbal in care sunt consemnate rezultatele dezbaterilor si care se publica in intranet pentru a fi disponibile judecatorilor si magistratilor asistenti.

Procesele-verbale se transmit la Compartimentul pentru studiul si unificarea jurisprudentei pentru a fi inserate in Registrul de jurisprudenta in materia contenciosului administrativ si fiscal, acesta din urma fiind publicat pe site-ul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin grija serviciului de informatica juridica.

Chiar daca aceste modalitati de unificare a jurisprudentei nu au un caracter formal si nici forta obligatorie a recursului in interesul legii sau a dezlegarii unei chestiuni de drept prealabile, diseminarea jurisprudentei poate conduce la prevenirea aparitiei unor situatii de practica neunitara.

In cadrul mecanismelor procedurale menite sa asigure o practica judiciara unitara, in temeiul dispozitiilor art. 521 Cod procedura civila, pe rolul inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept (compus exclusiv din judecatori din cadrul Sectiei de contencios administrativ si fiscal), in anul 2021, s-au aflat un numar de 9 sesizari, dintre care 3 au fost admise, restul fiind respinse, ca inadmisibile.

Sesizarile admise au vizat:

- interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 24 alin.4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 138/2014;

- interpretarea si aplicarea prevederilor art. 96 alin.2 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011;

- interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 152/2 alin.2, 3 si 7 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si pct.64 alin.7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr.44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pana la data de 30.09.2022, pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (constituit la nivelul Sectiei de contencios administrativ si fiscal) s-au aflat 6 sesizari, dintre care 2 au fost admise, acestea vizand:

- dispozitiile art.II din Ordonanta de Urgenta a Guvemului nr.77/2018 pentru completarea art.67 din Legea nr. 31 7 /2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;

- interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. XV alin.1/1 raportat la art. XV

alin.1 din Ordonanta de Urgenta a Guvemului nr. 30/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru stabilirea unor masuri in

domeniul protectiei sociale in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2.

4. Comunicare in parametri optimi atat la nivelul sectiei, cat si cu conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, componenta importanta a managementului sectiei

Avand in vedere structura ierarhica a instantei, conducerea Sectiei de contencios administrativ si fiscal are sarcina de a asigura buna organizare si desfasurare a activitatii proprii, prin realizarea eficienta a unui stil de management participativ, care presupune o buna colaborare atat in plan vertical (cu vicepresedintii si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie), cat si in plan orizontal (cu personalul sectiei), in scopul realizarii obiectivelor comune, in scopul cresterii calitatii actului de justitie.

Doar o astfel de relationare, pe ambele niveluri, poate conduce la cunoasterea si asumarea punctelor slabe si a celor forte ale sectiei, pentru inlaturarea vulnerabilitatilor constatate.

Presedintele de sectie, in calitatea sa de manager executiv, evalueaza situatia reala a sectiei, identifica la timp aspectele care pot afecta activitatea sectiei, le comunica de indata pe linie verticala si initiaza propuneri de masuri, care, sub coordonarea presedintelui si a celor doi vicepresedinti, sa conduca la imbunatatirea activitatii sectiei.

Consider esentiala imbunatatirea si consolidarea comunicarii cu echipa de conducere, in conditiile in care problemele specifice Sectiei de contencios adrninistrativ si fiscal sunt cunoscute si deplin intelese de catre doamna Presedinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care provine din randul judecatorilor sectiei.

5. Transparenta activitatii judiciare

Transparenta in sistemul judiciar presupune deschiderea catre societate, furnizarea unor informatii complete despre organizarea si functionarea instantei, fiind o conditie pentru imbunatatirea accesului justitiabilului la instanta.

In vederea asigurarii accesului la justitie al unei persoane, este important ca instantele sa asigure nu numai garantii formale, ci si sa ofere posibilitatea reala de a fi realizate drepturile deduse judecatii.

In acest scop, pe langa aspectele care tin de garantarea unei proceduri cat mai accelerate, sunt necesare si masuri vizand: acordarea de consiliere adecvata partilor inca de la intrarea in sediul instantei, cu privire la amplasamentul compartimentelor auxiliare, programul de desfasurare a activitatii acestora cu publicul si publicarea jurisprudentei relevante pe site-ul instantei.

Asigurarea transparentei activitatii judiciare reprezinta o prioritate in activitatea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sens in care au fost luate o serie de masuri menite sa imbunatateasca si sa asigure accesul publicului la jurisprudenta instantei supreme, sa creasca gradul de incredere in justitie prin o mai buna cunoastere a importantei si rolului practicii judiciare ca izvor de drept.

Pentru realizarea acestui deziderat, este necesara implicarea activa a personalului sectiei in aducerea la indeplinire a masurilor propuse pentru operationalizarea Registrului de jurisprudenta in materia contenciosului administrativ si fiscal, intocmit de Compartimentul pentru studiul si unificarea jurisprudentei pe baza fiselor de jurisprudenta elaborate de completurile de judecata din cadrul sectiei.

Accesibilitatea actului de justitie presupune si posibilitatea persoanelor interesate de a obtine informatii despre activitatea desfasurata de Inalta Curte si prin orice mijloace de comunicare la distanta, avand in vedere ca sediul instantei se afla in Bucuresti, la distanta de multe orase importante, ceea ce ar putea crea dificultati in exercitarea drepturilor participantilor la judecata, cu referire speciala la dreptul la aparare.

Din acest punct de vedere, dosarul electronic implementat la nivelul instantei supreme, dezvoltat si imbunatatit prin adaugarea functionalitatii privind depunerea electronica a documentelor, precum si a sistemului de comunicare a actelor de procedura, reprezinta unul din elementele-cheie pentru asigurarea liberului acces la justitie si o modalitate esentiala pentru reducerea costurilor participarii la procedurile judiciare din perspectiva partilor.

Urmare a aprobarii de catre presedintele instantei supreme a Planului de digitalizare, la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a devenit functional un concept modem si complex, in totalitate digital, de natura sa imbunatateasca accesarea documentelor institutionale sau de interes public atat de catre judecatori si personalul instantei, cat si de catre partile din dosare sau cetateni.

Noul site isi propune si o dezvoltare a relatiei Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu mass media si cetateanul, fiind create sectiuni dedicate pentru cresterea gradului de transparenta a activitatii instantei supreme”.

* Cititi aici intregul proiect de management al noii sefe SCAF ICCJ