Aspectele juridice ale profesiei de medic au devenit, in ultimii ani, o preocupare constanta a Colegiului Medicilor, care a inclus in conferintele anuale o sectiune speciala dedicata legislatiei in domeniu. Actualizarea informatiilor juridice a devenit vitala in actul medical, in conditiile in care pacientii aleg tot mai des calea justitiei in momentul in care se considera lezati de tratamentele sau de interventiile chirurgicale. Statisticile arata ca, in ultimii ani, numarul reclamatiilor de malpraxis a crescut, depasind 200 de plangeri anual. Astfel, la conferinta din 2017, organizata in perioada 20 – 22 aprilie de Colegiul Medicilor din Bucuresti, avocatii Raluca Simion (foto centru) si Liviu Fatu (foto dreapta) au fost invitati sa prezinte consecintele ultimelor modificari legislative in materia raspunderii personalului medical. In expunerea sa, ”Greseli frecvente si cum sa le evitam”, Raluca Simion a explicat ca, din 2017, legislatia confera o importanta sporita acordului scris al pacientului cu privire la diagnosticul, tratamentul, manoperele medicale si riscurile asociate acestora, pe care le presupune tratamentul.

Este vorba despre ordinul Ministerului Sanatatii nr. 1411/2016, publicat in Monitorul Oficial in 12 decembrie 2016, privind „Raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice”. Actul normativ introduce obligativitatea anexarii consimtamantului informat al pacientului la dosarul medical, dar si raspunderea extinsa a tuturor membrilor echipei medicale implicati in efectuarea manoperelor chirurgicale sau nechirurgicale pe care le presupune tratamentul. Raluca Simion a explicat ca, potrivit noii reglementari, ”pacientul poate lua o hotarare in cunostinta de cauza cu privire la integritatea sa corporala, cu privire la efectuarea unei manopere invazive, a unei interventii chirurgicale, a unei interventii diagnostice care ii poate aduce o vatamare fizica”. In acelasi timp, a adaugat avocata, formularul de consimtamant informat anexat la ordinul MS nu acopera toate situatiile medicale, in sensul ca elementele obligatorii care sunt mentionate in documentul oficial nu se pliaza pe specialitatile medicale chemate sa fie protejate in fata unei avalanse de plangeri din partea pacientilor. Pe de alta parte, in opinia avocatilor, ”singurul lucru pozitiv” din ordinul MS este inserarea la capitolul consimtamant a refuzului terapiei, tratamentului sau spitalizarii ca sectiune distincta, semnat de pacientul care nu este de acord cu procedurile recomandate de medic, o precizare care ar putea clarifica rapid multe plangeri de malpraxis pe viitor.

Se inverseaza sarcina probei de la pacient la medic

Avocata Raluca Simion a mai mentionat ca noua reglementare aduce un aspect juridic interesant: si anume inversarea sarcinii probei: ”In toata literatura juridica de specialitate, inversarea sarcinii probei in materie de consimtamant informat este ca nu pacientul este cel care trebuie sa demonstreze ca nu a inteles ci medicul trebuie sa demonstreze ca i-a explicat pacientului si ca l-a ajutat sa inteleaga toate informatiile care-i erau necesare pentru a putea lua o decizie in cunostinta de cauza”. Mai mult decat atat, precizeaza avocatul, legea clarifica distributia raspunderii pentru comunicarea riscurilor asociate actului medical: ”Sarcina revine practic oricarui membru al personalului medical care are o legatura directa si care efectueaza una sau unele dintre manoperele invazive care afecteaza sau care pot afecta integritatea corporala a pacientului”. In opinia avocatilor, medicii ar trebui sa acorde mai multa atentie completarii si semnarii acestui consimtamant informat. Lipsa acordului scris al pacientului ar putea atrage atat raspunderea disciplinara, cat si raspunderea civila sau penala, mai adauga Raluca Simion: ”De fiecare data cand m-am confruntat cu apararea unui medic am constatat ca pacientul invoca, invariabil, faptul ca nu a inteles si ca nu a cunoscut respectivele informatii medicale... Trebuie sa intelegem ca nici procurorul si nici judecatorul nu au studii medicale. Ei inteleg mai degraba ce spune un pacient decat ceea ce spune medicul, care are un limbaj specific profesiei sale... Ma astept ca respectivul formular sa reprezinte o problema in scurt timp pt ca daca in urma cu cativa ani absenta consimtamantului informat de la dosarul cauzei era tratata cu oarecare ingaduinta la nivelul forurilor superioare, si cu oarecare superficialitate din partea medicilor care erau chemati sa le completeze, aceste formulare acum – in masura in care lipsesc de la dosarul medical – duc atat la o sanctiune in cadrul Colegiului Medicilor, ca autoritate de prim rang cat si, mai ales, la o sanctiune mult mai consistenta in instanta”.

La randul sau, avocatul Liviu Fatu a aratat, in prezentarea ”Perspectiva avocatului asupra vulnerabilitatilor medicului clinician”, ca – pe fondul unei legislatii destul de voluminoase si stufoase – raspunderea medicului este mai extinsa din punct de vedere juridic decat cea care intervine in acuatia de malpraxis. Astfel, a aratat Fatu, apararea medicului este documentatia cuprinsa in dosarul medical, careia ar trebui sa-i acorde cea mai mare atentie. Si aceasta nu numai din perspectiva actului medical, ci si din perspectiva juridica.

Iata fragmente din ordinul Ministerului Sanatatii nr. 1411/2016

CAPITOLUL 1

”Raspunderea civila a furnizorilor de servicii medicale, materiale sanitare, aparatura, dispozitive medicale si medicamente

Art. 5^1. - Unitatile sanitare publice sau private, in calitate de furnizori de servicii medicale, raspund civil, potrivit dreptului comun, pentru prejudiciile produse in activitatea de preventie, diagnostic sau tratament, in situatiile prevazute la art. 655 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in solidar cu personalul medical angajat, pentru prejudiciile produse de acesta."

6. In anexa, articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 7. - Persoanele prevazute la art. 657-659 din Legea nr. 95/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raspund potrivit dispozitiilor cuprinse in lege."

7. In anexa, articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 8. - (1) Acordul scris al pacientului, necesar potrivit art. 660 din Legea nr. 95/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa contina in mod obligatoriu cel putin urmatoarele elemente:

a) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, resedinta pacientului;

b) actul medical la care urmeaza a fi supus;

c) descrierea, pe scurt, a informatiilor ce i-au fost furnizate de catre medic, medicul dentist, asistentul medical/moasa;

d) acordul exprimat fara echivoc pentru efectuarea actului medical;

e) semnatura si data exprimarii acordului.

(2) Acordul scris constituie anexa la documentatia de evidenta primara.

(3) In cazul pacientului minor, acordul scris se va obtine de la parinte ori de la reprezentantul legal sau, in lipsa acestora, de la ruda cea mai apropiata. Prin ruda cea mai apropiata in sensul prezentului alineat se intelege rudele majore care insotesc pacientul minor, pana la al patrulea grad inclusiv.

(4) In cazul pacientului major lipsit de discernamant (conform deciziei comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica), acordul scris se va obtine de la reprezentantul legal desemnat.

(5) In cazul pacientului major cu care medicul, medicul dentist, asistentul medical/moasa nu poate comunica in mod eficient, din pricina conditiei medicale a pacientului la momentul la care este necesara exprimarea consimtamantului, acordul scris se poate obtine de la sotul/sotia sau ruda majora cea mai apropiata a pacientului. Prin ruda cea mai apropiata se intelege, in ordine, parintele, descendentul, rudele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv.

(6) Pacientului care nu poate semna din pricina unei infirmitati i se va solicita exprimarea verbala a consimtamantului pentru actul medical, medicul, medicul dentist, asistentul medical/moasa urmand sa faca o mentiune in acest sens pe formularul de consimtamant informat. Pacientului care nu stie carte sau nu vede i se va citi cu voce tare textul acordului, va fi intrebat daca acesta reprezinta vointa sa, medicul/asistentul medical urmand sa faca o mentiune in acest sens pe formularul de consimtamant informat.

(7) Acordul pacientului informat se exprima in scris, prin completarea formularului prevazut in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentele norme metodologice."

8. In anexa, la articolul 9, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 9. - (1) In cazurile in care pacientul este lipsit de discernamant, iar medicul, medicul dentist, asistentul medical/moasa nu pot contacta reprezentantul legal, sotul/sotia sau ruda majora cea mai apropiata, datorita situatiei de urgenta, si nu se poate solicita nici autorizarea autoritatii tutelare, deoarece intervalul de timp pana la exprimarea acordului ar pune in pericol, in mod ireversibil, sanatatea si viata pacientului, persoana care a acordat ingrijirea va intocmi un raport scris ce va fi pastrat la foaia de observatie a pacientului, prin completarea formularului Raport privind asistenta medicala acordata in situatii de urgenta, prevazut in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentele norme metodologice”.