Principalii „beneficiari” ai (re)introducerii de facto a SRI printre organele de cercetare penala si paralizarea dreptului la o aparare efectiva vor fi tocmai cei care vor vota precum turma aceste anomalii legislative.

Invocand seducatoarea idee a armonizarii articolelor din Codul Penal si Codul de Procedura Penala cu Deciziile pronuntate de catre Curtea Constitutionala a Romaniei in ultimii ani, Decizii prin care aproximativ 10% din articolele celor doua Coduri au fost declarate neconstitutionale, Catalin Predoiu, actualul Ministru al Justitiei, ne-a adus la cunostinta faptul ca, in ultima sedinta de Guvern, respectiv cea din 28 decembrie 2022, Guvernul Romaniei a adoptat doua proiecte de lege privind modificarea unor articole din Codul Penal si Codul de Procedura Penala.

Dupa cum era de asteptat, modificarile propuse au generat un val de reactii, atat din partea unor profesionisti ai dreptului care au sesizat imediat pericolul transformarii proceselor penale in mascarade judiciare care au un final, nu doar previzibil, ci chiar prestabilit, precum si din partea unor #rezistenti pe care obedienta ii obliga sa aplaude si sa sustina orice suprimare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.

Dupa ce ne-a servit mizeria potrivit careia, de adoptarea „pe repede inainte” a Legilor Justitiei, exact in forma dorita de mai marii de la Bruxelles, depinde intrarea Romaniei in spatiul Schengen, mizerie inghitita fara ezitare si dintr-o singura inghititura de catre parlamentarii romani, Ministrul Justitiei ne livreaza o alta mizerie, intr-un ambalaj similar, unul dintre pretexte fiind acelasi: primirea Romaniei, la o data nedefinita, in spatiul Schengen.

Desi este unul dintre cei mai aprigi contestatari ai actualului Ministru al Justitiei, predecesorul acestuia, Stelian Ion, din cauza unor motive similare, sustine cu o nonsalanta demna de o cauza mai buna faptul ca, de adoptarea urgenta, imediat dupa reluarea sesiunii parlamentare, a modificarilor, unele dintre ele cu adevarat malefice, ale Codului Penal si ale Codului de Procedura Penala depinde primirea Romaniei in spatiul Schengen.

Pretextul este acelasi, respectiv necesitatea armonizarii mult prea multelor articole din cele doua coduri care au fost declarate neconstitutionale, cu numeroasele Decizii pronuntate de catre CCR in ultimii ani.

Intr-o interventie telefonica la RFI in dimineata zilei de 4 ianuarie 2023, Stelian Ion isi exprima speranta ca, cele doua proiecte initiate de Guvernul Romaniei sub conducerea dezastruoasa a Ministrului Catalin Predoiu, sa nu fie alterate de amendamente venite, in special din partea parlamentarilor PSD, pentru ca, tot potrivit sustinerilor lui Stelian Ion, Romania sa bifeze si aceasta cerinta a mai marilor de la Bruxelles pentru a fi primita in spatiul Schengen.

Pentru a pune presiune, Stelian Ion a afirmat si faptul ca aceste modificari ale celor doua coduri trebuiau deja adoptate, evident, in aceeasi forma, pana la finele anului 2022.

In afara modificarilor normale, care trebuiau de mult facute, respectiv in maximum 45 de zile de la momentul publicarii in Monitorul Oficial al vreunei decizii prin care CCR constata neconstitutionalitatea vreunui articol din Codul Penal sau din Codul de Procedura Penala, sub pretextul armonizarii unor articole din cele doua coduri cu deciziile prin care Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea acestora, Catalin Predoiu doreste, nu doar revenirea la vremurile de trista amintire in care binomul DNA – SRI a distrus, in mod abuziv, numeroase destine, ci si instaurarea unui regim al terorii in care justitia este transformata intr-o remorca a SRI.

Astfel, dupa art. 139 din Codul de Procedura Penala, Ministrul Justitiei doreste introducerea unui nou articol, respectiv a art. 139/1, cu urmatorul continut:

„Inregistrarile obtinute din activitati specifice culegerii de informatii

(1) Inregistrarile rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de proba in procesul penal”.

Aceasta noua prevedere (spun noua, deoarece sunt convins ca parlamentarii vor vota precum oile toate modificarile propuse de Guvern), pe langa faptul ca este monstruoasa si va genera numeroase abuzuri, intra in coliziune frontala cu mai multe Decizii ale CCR, printre care amintesc: Decizia nr. 51/2016, Decizia nr. 55/2020 si, evident, Decizia nr. 22/2018.

Pentru acuratete juridica reamintesc faptul ca, prin Decizia nr. 51/2016, CCR a statuat faptul ca S.R.I. are atributii exclusiv pentru mandatele de interceptare emise pe siguranta nationala, neputand sa participe la activitati de urmarire penala sau sa puna in executare interceptari si inregistrari pe fapte de drept comun, deci inclusiv cele de coruptie.

Din moment ce, prin Legile Justitiei recent adoptate, s-a cedat suveranitatea nationala prin faptul ca judecatorii si procurorii pot ignora deciziile general obligatorii ale Curtii Constitutionale, fara a fi trasi la raspundere, deciziile anterior evocate pronuntate de catre CCR chiar nu mai pot impiedica transformarea (in)justitiei in remorca a SRI.

Avand in vedere actuala componenta a Curtii Constitutionale, orice jurist inzestrat cu ratiune, nu mai poate avea nicio speranta referitoare la solutia pe care CCR ar pronunta-o in situatia in care ar fi sesizata cu neconstitutionalitatea modificarii facute prin art. 139/1 din Codul de Procedura Penala.

Desi modificarea anterioara este, nu doar nelegala, ci si scandaloasa, din pacate, nu este singura modificare apta sa genereze, nu doar rumoare, ci si sa declanseze nenumarate abuzuri.

In viziunea lui Catalin Predoiu, viziune care, din pacate, va fi imbratisata de majoritatea deputatilor si senatorilor prin votul favorabil pe care il vor exprima, dreptul la aparare va fi mentinut doar de decor in Codul de Procedura Penala din moment ce, avocatii care nu detin autorizatia de acces prevazuta de lege pentru informatiile clasificate vor putea fi schimbati, dupa bunul plac, de catre judecatori.

Pentru a fi clar pentru toata lumea, Codul de Procedura Penala va cuprinde, evident, dupa votul inconstient care va fi exprimat de majoritatea senatorilor si deputatilor, cel mai probabil, in luna februarie 2023, prevederi care nu le vor mai permite avocatilor care nu detin autorizatia de acces prevazuta de lege pentru informatiile clasificate sa asiste/reprezinte clienti in dosare penale in care exista informatii clasificate.

Concret, „daca actul de sesizare al instantei (rechizitoriul) se intemeiaza pe probe ce constituie informatii clasificate, judecatorul de camera preliminara solicita autoritatii competente, de urgenta, declasificarea sau trecerea acestora la un nivel inferior de clasificare, dupa caz”.

Pentru ca grozavia sa fie completa, Codul de Procedura Penala va contine si urmatoarea reglementare:

„Dupa consultarea autoritatii competente, judecatorul de camera preliminara, prin incheiere, poate refuza motivat accesul la informatiile clasificate daca acestea ar putea conduce la periclitarea grava a vietii sau a drepturilor fundamentale ale unei persoane sau daca refuzul este strict necesar pentru apararea securitatii nationale ori a altui interes public important”.

Ca sa le fie limpede si deputatilor si senatorilor care vor vota intocmai cum li se cere, modificarile codurilor, traducandu-le din limba romana in limba romana, le aduc la cunostinta faptul ca, in situatia in care vor deveni indezirabili si/sau vor calca pe coada pe cine nu trebuie, se pot trezi cu un dosar penal fabricat mai mult sau mai putin minutios si, ce sa vezi, nu prea vor avea dreptul la aparare deoarece, conform modificarilor pe care ei insisi le-au votat, daca actul de sesizare se intemeiaza pe probe ce contin informatii clasificate si, in urma demersurilor efectuate de catre judecatorul de camera preliminara nu s-a obtinut declasificarea documentelor, daca un inculpat, in exemplul de fata un „ales al poporului” isi alege un avocat stralucit, atat din perspectiva pregatirii, cat si a rezultatelor obtinute in cariera sa dar care „pacatuieste” prin faptul ca nu are autorizatia necesara, judecatorul de camera preliminara ii va acorda un termen inculpatului, intamplator „ales al poporului”, poate „ii vine mintea la cap” si renunta la avocatul ales si isi angajeaza un avocat „agreat de sistem”.

Daca in intervalul scurs intre cele doua termene, inculpatului (alesului poporului) „nu-i vine mintea la cap” si nu renunta la avocatul lui ales in favoarea unui avocat agreat de sistem, acesta, sistemul, pardon, judecatorul de camera preliminara, ii numeste un avocat din oficiu care detine autorizatia ceruta de lege.

In acest caz sentinta este, nu doar previzibila, ci si prestabilita.

In perioada de glorie a DNA-ului, cand oamenii politici si cei de afaceri erau plimbati incatusati prin fata camerelor de luat vederi, pentru ca un inculpat caruia i s-a fabricat dosarul sa poata sa-si poata dovedeasca nevinovatia si, implicit sa obtina achitarea, erau necesare intrunirea a doua conditii:

1. Sa fie asistat / reprezentat de un avocat foarte bun, avocat care sa poata specula orice neconcordanta din actul de sesizare a instantei si sa poata fructifica / energiza la maximum absolut toate probele favorabile clientului.

2. In al doilea rand, dar nicidecum in ultimul rand, sa aiba NOROCUL ca, dosarul lui sa fie repartizat, atat la fond, dar mai ales in faza apelului, la complete compuse din judecatori impartiali, cu adevarat independenti, judecatori care sa pronunte solutiile exclusiv raportat la constiinta lor si la probele LEGAL ADMINISTRATE in dosar!

Din moment ce, prin votul lor, „alesii poporului” vor elimina punctul 1, se naste intrebarea, mai mult sau mai putin retorica: Oare ei vor constientiza la momentul votului faptul ca, daca nu vor mai putea fi aparati de avocatii pe care ar vrea sa si-i aleaga, ci de avocati agreati de sistem, nu va mai avea cine sa releve instantelor judecatoresti eventualele abuzuri ale organelor de urmarire penala, ei fiind, de fapt, condamnati, o data cu emiterea rechizitoriului?!?

Pana la momentul votului, distinsi senatori si deputati, mai aveti o luna in care aveti posibilitatea sa reflectati vis a vis de raspunsul la intrebarea de mai sus.