ziarul PUTEREA jurnalist GABRIELA DINESCU Marile case de avocatură vor să elimine concurenţa tinerilor la instanţele superioare Gabriela Dinescu | 2014-01-27 21:01 Barourile judeţene sunt în fierbere. Astăzi este ultima zi în care avocaţii trebuie să ia o decizie privind Legea 51/1995, care reglementează profesia şi statutul breaslei. Tendinţa de restrângere a dreptului de a pleda în instanţe al tinerilor avocaţi sau al celor care lucrează în cabinete individuale de avocatură din categoria mică şi medie a creat adevărate revolte în rândul tagmei. Mii de avocaţi semnează în aceste zile petiţii împotriva propunerilor lansate de Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), a cărei poziţie începe să se clatine. Presiunea pe onorarii, stagnarea, încrederea în avocat, păstrarea cotei de piaţă şi prudenţa sunt cuvintele de ordine ale marilor case de avocatură pentru 2014. De teama unei noi recesiuni economice, marile case de avocatură au făcut presiuni la vârful UNBR pentru restrângerea competenţelor profesionale. În acest sens, în luna decembrie a anului trecut s-au lansat în dezbatere publică unele modificări la Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei. Sunt vizate în mod special două articole din lege - 23 şi 24. Propunerile de modificare au fost transmise către barourile judeţene, astfel încât avocaţii să se pronunţe pro sau contra, iar Comisia Permanentă a UNBR să finalizeze proiectul până la 31 ianuarie. Până acum, Baroul din Dolj a decis respingerea celor două modificări aflate în dezbatere publică. Potrivit modificărilor formulate de către comisia constituită de Consiliul UNBR, drepturile avocaţilor privind exercitarea atribuţiilor profesionale îi vor împărţi pe aceştia în trei noi categorii, pe lângă cea de stagiari. Departajarea avocaţilor definitivi • cei care vor putea pune concluzii doar la judecătorii şi tribunale • cei care vor putea pune concluzii şi la instanţele Curţilor de Apel • cei care vor putea pune concluzii la toate instanţele, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi la Curtea Constituţională a României (CCR). Condiţionări şi restricţii Prima condiţie pentru ca un avocat să poată pune concluzii la Curţile de Apel este să aibă o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 3 ani de la dobândirea calităţii de avocat definitiv, iar la ÎCCJ şi CCR doar după o vechime de 5 ani. A doua condiţie este să promoveze examenul de dobândire a dreptului de a pune concluzii la instanţele superioare, care va fi organizat de Consiliul UNBR, prin Institutul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor, în colaborare cu Institutul Naţional al Magistraturii. Unii avocaţi şi-au exprimat deja dezacordul faţă de aceste propuneri, considerând că li se refuză dreptul la exercitarea profesiei. În plus, cei mai afectaţi vor fi clienţii, care nu vor mai putea avea un singur avocat de-a lungul unui întreg proces. Astfel, oamenii vor fi nevoiţi să-şi schimbe avocaţii dacă procesele lor ajung la instanţele superioare. Monopolul Uniunii Unii au mers mai departe şi au cerut printr-o petiţie „îndepărtarea monopolului deţinut de UNBR în justiţie prin acceptarea practicării în mod liber şi necondiţionat a profesiei de avocat”. În această petiţie se comentează chiar şi o contradicţie între alineatele articolului 1 din lege. „În cadrul Legii 51/1995, art. 1, alineatul 1 este menţionat faptul că «Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei». Alineatul 2 contrazice acest fapt: «Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al UNBR», fiind astfel introdus un «filtru» sub forma examenului de admitere în barou, care restricţionează dreptul de a profesa meseria de avocat non-membrilor baroului”, se spune în una din petiţii. Orice vizită la barou costă Comentariile de dezaprobare a schimbărilor legii au umplut mediul online. „Una dintre cele mai inventive aberaţii pe care le-am auzit în ultimul timp. Nu este suficientă pregătirea continuă (tot către cei agreaţi de ei), nu este suficient că orice vizită la barou, fie şi de check in, te costă - tipizatele costă, legitimaţia costă, registrele costă, schimbarea sediului costă, schimbarea formei de exercitare te costă -, te condiţionează în chestiuni esenţiale (sediu, legitimaţie, forma de exercitare, schimbare nume) de plata tuturor restanţelor şi penalităţilor de la Casa de Asigurări a Avocaţilor (deşi CAA şi UNBR sunt două instituţii distincte). Mă întreb: oare ei fac ceva cu adevărat pentru profesia asta, căci de 12 ani n-am simţit nici un sprijin niciodată. Nici un beneficiu. Doar taxe şi interdicţii. Am colegi în sistemul de oficii - niciodată nu-i plătesc la timp, ba le ia şi 1% din sumele mizere pentru că le ţine evidenţa. Care evidenţă?! Negociază nişte onorarii pentru oficii sub orice limită de bun-simţ pentru un avocat, care este obligat să plătească lunar minim 300 lei pe cotizaţii - caz în care şi o femeie de serviciu dintr-o scară de bloc încasează mai mult pe o oră de muncă. Nu pe o procedură completă. 100 de lei/inculpat, este posibil asa ceva?! 100 de lei pentru câte termene are dosarul ăla... 3, 4, 8, nu contează. Eu cred că ar trebui să îşi pună mintea la contribuţie pentru a face ceva util comunităţii şi să lase comunismele şi inepţiile pentru ţările din lumea a III-a. Sunt extrem de dezamagită”, comentează Alina Vezureanu. Concurs adiţional de admitere „Tu, student al unei Facultăţi de Drept, ai nevoie de o meserie după terminarea studiilor? Te aştepţi să îţi poţi exercita în mod liber profesia pentru care te pregăteşti 4 ani de zile? Metoda de examinare probează 4 discipline, care constituie discipline obligatorii în cadrul anilor de studiu, ani de studiu care odată finalizaţi îţi aduc o diplomă de la statul român prin intermediul Ministerului Învăţământului: «diploma de licenţă». Aceasta atestă dobândirea unui bagaj de cunoştinţe care este considerat necesar şi suficient de către mediul academic universitar. Adiţional, o persoană juridică de interes public, UNBR, îşi rezervă dreptul de a subestima valoarea academică acordată de către minister respectivului absolvent prin instaurarea unui concurs adiţional de admitere. Te aştepţi ca UNBR să recunoască ceea ce Ministerul Educaţiei ţi-a confirmat deja, şi anume că deţii un bagaj de cunoştinţe la un nivel ridicat astfel încât să poţi oferi consultanţă juridică? Tu, cetăţean român, consideri că poţi susţine şomerii pe care Facultăţile de Drept din România îi produc anual? În generaţia 2009-2010 au fost «produşi» aproximativ 18.000 de absolvenţi în ştiinţe juridice, iar acest număr are un trend ascendent. Dintre aceştia, numai 200 sunt primiţi în cadrul INM şi aproximativ 3.500 în cadrul barourilor din România. Rămân aproximativ 14.000 de absolvenţi în fiecare an care nu îşi găsesc locuri de muncă şi cărora statul roman este obligat să le acorde ajutorul de şomaj pe o perioadă de 6 luni. Anual, înseamnă 21.000.000 de lei care se duc către aceşti absolvenţi. Tu, cetăţean român, îi poţi suţine pe toţi? Dacă şi tu consideri că ar trebui lăsaţi să îşi exercite profesia de avocat în mod liber, astfel încât să reducă aceste cheltuieli la stat şi să contribuie cu taxe din veniturile înregistrate, atunci semnează această petiţie!”, este doar unul dintre comentariile care însoţesc petiţiile lansate online. Restanţe la plată din septembrie „Dacă sunt necesare fonduri pentru ceva anume, se poate introduce o taxă, nu e nevoie de alte examene. Selecţia o face piaţa, concurenţa. Am văzut avocaţi definitivi cu vechime şi cu o prestaţie jalnică şi maniere ciobăneşti în instanţă. Un examen nu va schimba acest lucru, iarăşi acordăm mai multă importanţă formelor şi nu fondului. Stimatul Consiliu mai bine s-ar preocupa de plata avocaţilor din oficiu, care încă nu au văzut un ban de la Ministerul Justiţiei din luna septembrie 2013”, spune Casandra Radu, o altă nemulţumită de posibilele modificări ale legii. Exercitarea profesiei Neîncrederea şi nemulţumirea faţă de Consiliul UNBR a atins cote înalte. Mii de avocaţi, de toate vârstele, chiar şi pensionarii au semnat mai multe petiţii împotriva modificărilor propuse la Legea nr. 51/1995, care ar putea restrânge dreptul la exercitarea profesiei. Evoluţia profesiei pe plan mondial Modificarea Statutului profesiei de avocat în ceea ce priveşte reglementările impuse de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, reorganizarea normativă a sistemului răspunderii disciplinare, înfiinţarea şi punerea în aplicare a Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor şi a Registrului electronic al actelor întocmite şi atestate de avocaţi reprezintă priorităţi, în parte subordonate şi unor modificări legislative. Promovarea, după dezbaterea în Corpul profesional, a modificărilor legislative privind profesia de avocat se impune în raport de evoluţia profesiei pe plan mondial, dar şi de realităţile profesiei de avocat din România. Există deja proiectul de modificare a legii în ceea ce priveşte dobândirea dreptului avocaţilor de a pune concluzii la instanţele de control judiciar, în perspectivă, cu respectarea drepturilor câştigate. El exprimă credinţa că numai prin conlucrare instituţională pe bază de lege, profesia de avocat va fi respectată efectiv ca o „profesie conexă sistemului judiciar”. Sintagma este deseori utilizată, mai ales în intervenţii publice, dar este frecvent erodată de raporturi personale dintre avocaţi, judecători, procurori afectate de prejudecăţi, pasiuni, orgolii, cu ignorarea sau vătămarea nepermisă a drepturilor celor pe care avocaţii îi asistă sau îi reprezintă! Gheorghe Florea, preşedinte UNBR

Cum e vb aia cu chelul si tichia de margaritar...

Cu ajutorul ascensoarelor vor putea anunge mai usor clientii domnului decan la dansul...pentru trebuie sa stiti si viu ca consultatiile juridice ale decanului se dau la el in birou, ca doar e DECANUL...!!!

Problema este creata de MEN datorita nelimitarii contingentului annual de studenti. Numarul mare de studenti/an, acceptati in cazul de fata de catre facultatile de drept, este dat de setea sau foamea de bani a unor avocati pledanti care sunt in acelasi timp si decani, profesori sau lectori la facultatile respective...Mai este de vina si criza, datorita careia oamenii nu au bani sa faca fata chletuielilor cu judecarea cauzelor avute. Nu in ultimul rand, perceperea unor taxe pe profesie, majorate de la an la an de catre consiliul UNBR, creeaza premisele unor nemultumiri in randul avocatilor

Cotizati, cotizati si iar cotizati! Hai baeti, ca puteti! La anul o sa marim putin, doar putin, de la 11 la 21 %. Pe langa lifturi, mai e nevoie si de relaxare, si noi, cashalotii, din ce sa ne \"simtem\" bine daca voi nu contribuiti? Deci, fugutza la casierie, in coloana cate doi. Inchideti telefoanele mobile si nu vorbiti tare, ca ne doare pe langa urechi.