Noua Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii aduce restauratia procurorilor. Lansat in dezbatere publica de Ministerul Justitiei miercuri, 22 iunie 2022, proiectul de lege ofera posibilitatea repetarii episodului din 2013, cand un procuror, in speta Oana Haineala (foto), a ajuns presedinte al Consiliului. Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii elimina implicarea Sectiilor CSM in alegerea conducerii. Mai exact, a disparut prevderea conform careia presedintele CSM este desemnat de Sectia pentru judecatori a CSM, iar vicepresedintele CSM este desemnat de Sectia pentru procurori a CSM. A aparut in schimb o formulare extrem de larga, in care se precizeaza ca presedintele si vicepresedintele Consiliului sunt alesi din randul judecatorilor si procurorilor, fiind numiti de catre Plenul CSM, Plen care in acest mod primeste puteri depline.

Cu alte cuvinte, se va putea ajunge in situatia in care o majoritate formata, spre exemplu, din cei cinci procurori din CSM, Procurorul General al Romaniei, ministrul Justitiei si cei doi reprezentanti ai societatii civile, ba chiar si cu cativa membri ai Sectiei pentru judecatori sa poata impune la conducerea Consiliului un anume judecator, care evident se va vota, contrar vointei Sectiei pentru judecatori a CSM. Adica procurorii din CSM sa desemneze judecatorul care asigure conducerea Consiliului.

Mai grav, formularea ambigua potrivit careia presedintele si vicepresedintele CSM sunt alesi din randul judecatorilor si procurorilor, cu excluderea implicarii Sectiilor in procedura, poate da nastere unei situatii in care un procuror sa fie numit la conducerea Consiliului, tot de o majoritate formata de procurori si anumiti judecatori. Caci lipsa prevederii potrivit careia Sectia pentru judecatori desemneaza candidatul pentru functia de presedinte al CSM asta face, ofera posibilitatea numirii unui procuror la conducerea Consiliului. 

Forma in vigoare a legii e clara: presedinte CSM din partea judecatorilor, vicepresedinte CSM din partea procurorilor

In momentul de fata, art. 24 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii stabileste ca pentru functia de presedinte al CSM candideaza un judecator desemnat de Sectia pentru judecatori a CSM, iar pentru functia de vicepresedinte CSM candideaza un procuror desemnat de Sectia pentru procurori a CSM. Asa s-a intamplat incepand cu 2019, ca urmare a modificarilor legislative, cand toti presedintii CSM de la acel moment si pana in prezent (Margareta Nicoleta Tint, Bogdan Mateescu si Marian Buda) au fost desemnati de Sectia pentru judecatori a CSM si apoi alesi de Plen (printr-o simpla validare), iar toti vicepresedintii CSM de la acel moment si pana in prezent (Tatiana Toader, Florin Deac si din nou Nicolae Solomon) au fost desemnati de Sectia pentru procurori a CSM, fiind apoi numiti de Plenul CSM (printr-o simpla validare).

Iata forma actuala a art. 24 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

“Articolul 24 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi de plen, in prezenta a cel putin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majoritatii membrilor prezenti dintre judecatorii si procurorii prevazuti la art. 3 lit. a), care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an. Mandatul președintelui nu poate fi reinnoit.

(2) Pentru functia de presedinte si vicepresedinte vor candida un judecator si un procuror desemnati de Sectia pentru judecatori, respectiv Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din randul membrilor sai, in prezenta a cel putin 2/3 din membrii sectiilor, cu votul majoritatii membrilor prezenti.

(2/2) Sectiile corespunzatoare ale Consiliului Superior al Magistraturii vor analiza si dezbate candidaturile depuse si vor desemna candidatii pentru functiile de presedinte si vicepresedinte ale Consiliului Superior al Magistraturii”.

Plenul primeste puteri depline

In schimb, in noua Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii aflata in dezbatere publica prevederea potrivit careia Sectia pentru judecatori desemneaza candidatul la presedintia CSM, iar Sectia pentru procurori desemneaza candidatul la vicepresedinitia CSM a disparut total. Nu a ramas stipulat decat faptul ca presedintele si vicepresedintele CSM sunt alesi de Plenul Consiliului din randul judecatorilor si procurorilor CSM, si ca presedintele CSM si vicepresedintele CSM trebuie sa faca parte din sectii diferite ale Consiliului.

Iata forma art. 24 din noua Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii:

„Art.24 - (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi dintre judecatorii si procurorii prevazuti la art. 3 lit. a), care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit. Candidaturile pentru functiile de presedinte si vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii vor fi insotite de proiectul de candidatura, in care candidatii vor prezenta obiectivele pe care si le propun pentru mandatul de presedinte, respectiv de vicepresedinte.

(2) Presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt alesi de plen, in prezenta a cel putin 15 membri ai Consiliului, cu votul majoritatii membrilor acestuia”.

Asociatia magistratilor: un procuror nu poate fi presedinte peste judecatori

Departe de noi gandul de a pune la indoiala pregatirea profesionala a procurorilor care vor face parte din noul CSM si departe de noi gandul de a diminua din importanta pe care procurorii in general o au in sistemul de justitie. Totusi, proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, care lasa deschisa posibilitatea numirii unui procuror la conducerea CSM, cu repetarea episodului Haineala, reprezinta o anomalie, care poate fi eliminata fie cu ocazia dezbaterilor din CSM pe noile Legi ale Justitiei propuse de ministrul Catalin Predoiu, fie cu ocazia dezbaterilor din Parlament.

Anomalia numirii unui procuror in functia de presedinte CSM a fost reclamata de altfel in 2013, dupa alegerea Oanei Haineala la conducerea Consiliului, de catre Asociatia Magistratilor din Romania (AMR). Cu acea ocazie, AMR explica faptul este nefiresc sa se ajunga in situatia in care garantul independentei Justitiei, CSM, sa fie condus de un procuror a carui activitate este supusa, potrivit legii si Consitutiei, controlului ierarhic si care functioneaza sub autoritatea ministrului Justitiei. „Controlulul ierarhic exercitabil conform Constitutiei asupra unei persoane care conduce o institutie reprezinta o forma de control asupra institutiei insesi”, explica AMR.

Iata precizarile Asociatiei Magistratilor din Romania facute in 2013:

„Urmare a alegerilor din Consiliul Superior al Magistraturii din data de 04.01.2013, Asociatia Magistratilor din Romania considera necesar sa exprime urmatorul punct de vedere:

- Asociatia Magistratilor din Romania considera un lucru nefiresc si nelalocul lui alegerea in functia de presedinte al organismului care garanteaza independenta justitiei a unui procuror a carui activitate este supusa controlului ierarhic si care functioneaza sub autoritatea ministrului Justitiei. Controlulul ierarhic exercitabil conform Constitutiei asupra unei persoane care conduce o institutie reprezinta o forma de control asupra institutiei insesi.

- Dincolo de interdictii legale exprese, interpretarea sistematica si teleologica a Constitutiei si a Legii de organizare a CSM duce fara putinta de tagada la concluzia ca in calitate de garant al independentei Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii poate fi condus doar de un presedinte judecator. Independenta judecatorului nu este asigurata si garantata nicaieri in lume de o persoana care printre altele nu face parte din randul judecatorilor si nu se bucura la randul ei de garantiile cu privire la respectarea carora trebuie sa vegheze”.

* Cititi aici integral noua Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii