29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

REVIZUIREA LUI BOGDAN OLTEANU – Iata sentinta prin care judecatorul Mihai Balanescu de la Tribunalul Bucuresti a anulat condamnarea de 5 ani inchisoare a fostului viceguvernator BNR Bogdan Olteanu: „Raportat la momentul epuizarii faptei savarsite de petentul-revizuent Olteanu Bogdan (noiembrie 2008), conform rechizitoriului, prescriptia generala s-a implinit in noiembrie 2016”. Prescriptia s-a implinit la doar o luna dupa ce DNA il trimisese in judecata pe Olteanu (Motivarea)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

12 January 2023 18:24
Vizualizari: 5445

Fapta de trafic de influenta pentru care Bogdan Olteanu (foto 1) – fost viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei – a primit in 2020 condamnarea definitiva de 5 ani de inchisoare cu executare era prescrisa inca din noiembrie 2016. Constatarea ii apartine judecatorului Mihai Balanescu de la Tribunalul Bucuresti in motivarea sentintei nr. 1390/2022 din dosarul nr. 15635/3/2022.


 

Este vorba despre sentinta prin care, la 14 decembrie 2022, magistratul TMB a admis cererea de revizuire si a dispus incetarea procesului penal fata de Olteanu, constatand interventia prescriptiei raspunderii penale (click aici pentru a citi).

Mai exact (asa cum veti citi mai jos), Balanescu a aplicat Deciziile CCR nr. 297/2018 si 358/2022. Astfel, judecatorul Mihai Balanescu a constatat ca fapta de trafic de influenta se prescrisese inca din noiembrie 2016 – cu trei ani inainte ca Tribunalul Bucuresti sa-l condamne pe Olteanu in prima instanta si cu patru ani inainte de decizia definitiva a Curtii de Apel Bucuresti.

Mai mult, adaugam noi, prescriptia din noiembrie 2016 a intervenit la numai o luna dupa ce procurorii Marius Bulancea si Ana Dana de la Directia Nationala Anticoruptie il trimisesera in judecata pe Bogdan Olteanu, rechizitoriul cauzei nr. 38/P/2016 fiind semnat de catre insasi sefa DNA de la acea vreme, Laura Kovesi (vezi facsimil 1).

Mentionam ca Bogdan Olteanu a fost aparat in instanta de avocatul Stefan Alexandru (foto 2) de la casa de avocatura Chirita Law. De asemenea, amintim ca fostul guvernator BNR a stat in inchisoare aproape doi ani, intre 29 octombrie 2020 si 18 august 2022. La perioada de detentie se adauga cele trei luni din 2016 in care Olteanu a fost arestat (intai preventiv, apoi la domiciliu).





Redam principalul pasaj din sentinta TMB (vezi facsimil 2):


Analizand cererea pe fond, tribunalul retine urmatoarele:

Asa cum a subliniat doctrina, in cazul prev. de art.453 alin.1 lit.f Cpp, autoritatea de lucru judecat a hotararii este infranta, intrucat la pronuntarea hotararii, judecatorii nu au avut in vedere toate apararile de fond facute de inculpat.

Efect al admiterii in principiu, rejudecarea cauzei in fond are ca obiect inlaturarea erorii judiciare pe care o cuprinde hotararea atacata cu revizuire si darea unei noi solutii in baza aprecierii probelor administrate.

Examinarea in principiu se limiteaza la constatarea temeiniciei cazului de revizuire invocat, iar la rejudecarea in fond se examineaza invinuirea adusa inculpatului, in sensul temeiniciei ei.

Instanta reitereaza ca de esenta examinarii este faptul ca solutia pronuntata in cauza, in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate, s-a intemeiat pe dispozitia legala declarata neconstitutionala.

Prin s.p. nr. 1960 din 24.12.2019 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, def.prin d.p. nr.1129/A din 29.10.2020 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a-I-a Penala, pronuntate in dos. nr.20082/3/2017, petentul Olteanu Bogdan a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii prev. de art.291 alin.1 Cp rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, fapta din perioada iulie-noiembrie 2008.

Potrivit dispozitiilor legale, limitele legale ale pedepsei sunt intre 2 si 7 ani, iar conform art.154 alin.1 lit.c Cp, termenul de prescriptie generala este de 8 ani.

Prin Decizia CCR nr.297/2018, publicata in Monitorul Oficial in data de 25.06.2018, s-a admis o exceptie de neconstitutionalitate si s-a stabilit ca 'solutia legislativa care prevede intreruperea cursului termenului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea 'oricarui act de procedura in cauza' din cuprinsul dispozitiilor art.155 alin. Cp, este neconstitutionala'.

Prin decizia nr.358/26.05.2022, publicata in Monitorul Oficial nr.565/09.06.2022, CCR retine ca Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 sanctioneaza 'solutia legislativa' pe care textul de lege criticat o continea, astfel ca, aplicand criteriile traditionale / clasice, aceasta nu va putea fi incadrata in categoria deciziilor interpretative / cu rezerva de interpretare. Curtea constata ca 'ansamblul normativ in vigoare nu ofera toate elementele legislative necesare aplicarii previzibile a normei sanctionate prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018. Astfel, desi Curtea Constitutionala a facut trimitere la vechea reglementare, evidentiind reperele unui comportament constitutional pe care legiuitorul avea obligatia sa si-l insuseasca, aplicand cele statuate de Curte, acest fapt nu poate fi interpretat ca o permisiune acordata de catre instanta de contencios constitutional organelor judiciare de a stabili ele insele cazurile de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale'.

Totodata, in conditiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simpla / extrema, in absenta interventiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constitutie, pe perioada cuprinsa intre data publicarii respectivei decizii si pana la intrarea in vigoare a unui act normativ care sa clarifice norma, prin reglementarea expresa a cazurilor apte sa intrerupa cursul termenului prescriptiei raspunderii penale, fondul activ al legislatiei nu contine vreun caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale.

Prin Decizia nr.67/25.10.2022, ICCJ-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a stabilit ca 'Normele referitoare la intreruperea cursului prescriptiei sunt norme de drept penal material (substantial) supuse din perspectiva aplicarii lor in timp principiului activitatii legii penale prevazut de art. 3 din Codul penal, cu exceptia dispozitiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, si art. 5 din Codul penal'.

Astfel, ICCJ retine ca 'Potrivit art. 5 alin. (1) si (2) din Codul penal, principiul legii penale mai favorabile este aplicabil actelor normative, prevederilor acestora care au fost declarate neconstitutionale, precum si ordonantelor de urgenta aprobate de Parlament cu modificari sau completari ori respinse, daca in timpul cand acestea s-au aflat in vigoare au cuprins dispozitii penale mai favorabile. In mod simetric, daca o norma favorabila declarata neconstitutionala poate ultraactiva, la randul sau o norma care devine mai favorabila in urma unei decizii de constatare a neconstitutionalitatii ei (integral sau partial) va putea retroactiva in baza principiului legii penale mai favorabile.

Referitor la efectele deciziilor Curtii Constitutionale, intr-o jurisprudenta constanta s-a aratat ca acestea pot avea aptitudinea de a reconfigura continutul unei norme de incriminare ori chiar de a produce efecte echivalente cu o lege de dezincriminare, in ambele cazuri dispozitiile constatate ca neconstitutionale fiind eliminate din fondul activ al legislatiei. Or, prin eliminarea unei dispozitii sau a unei parti dintr-o dispozitie legala ca efect al deciziei de constatare a neconstitutionalitatii ei, lipsa reglementarii in materia respectiva sau norma partiala ramasa in vigoare poate intra in domeniul de aplicare a legii penale mai favorabile.

Totodata, in acord cu argumentele expuse prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 265/2014 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014), se retine ca notiunea de institutie autonoma, care presupune o existenta de sine statatoare si absenta unei dependente de ansamblul normativ in care este integrata pentru a-si indeplini finalitatea, nu este reglementata in niciunul dintre cele doua coduri penale si nici in legea de aplicare a actualului Cod penal. Astfel, „nu se poate retine ca o norma din Codul penal care reglementeaza cu privire la o anumita institutie de drept penal (recidiva, concurs de infractiuni, prescriptie etc.) este independenta de legea careia ii apartine” (paragrafele 46, 47). Avand in vedere ca institutia prescriptiei raspunderii penale este calificata in cvasiunanimitatea doctrinei ca fiind o institutie de drept material (substantial) si tinand cont ca aceasta nu poate fi disociata si considerata ca fiind autonoma de legea careia ii apartine (Codul penal), cu atat mai mult nu poate fi acceptata teza disocierii si atribuirii unui caracter autonom si diferit, de procedura penala, normei cuprinse in art. 155 alin. (1) din Codul penal referitoare la intreruperea cursului prescriptiei.

In egala masura, in contextul examinarii institutiei prescriptiei raspunderii penale nu pot fi combinate prevederi cuprinse in doua legi distincte, una apartinand dreptului procesual aplicabila cauzei (actului intreruptiv) si una apartinand dreptului material, aplicabila efectului (intreruperea cursului prescriptiei), intrucat ar echivala cu crearea unei lex tertia.

Consecutiv, sub aceeasi interdictie intra si combinarea in cauzele pendinte a dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal in forma anterioara Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018, prin considerarea ca actul de procedura a produs un efect intreruptiv al cursului prescriptiei, cu dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal ulterioare publicarii deciziei mentionate, care inlatura un asemenea efect dupa cum s-a aratat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 358/2022, intrucat ar insemna ca organele judiciare sa aplice doua acte normative referitoare la aceeasi institutie juridica, exercitand un atribut care nu le revine si intrand in sfera de competenta constitutionala a legiuitorului.

Cu alte cuvinte, existenta caracterului intreruptiv al cursului prescriptiei in cazul indeplinirii unui act de procedura in cauza poate fi examinata prin raportare la o singura norma legala, apreciata ca fiind mai favorabila persoanei acuzate, iar nu prin combinarea unor dispozitii legale succesive'.

In acest sens, instanta constata ca in cauza de fata, Decizia CCR nr.297/2018, publicata in Monitorul Oficial in data de 25.06.2018, este o lege penala mai favorabila persoanei acuzate Olteanu Bogdan, avand in vedere ca s.p. nr. 1960 din 24.12.2019 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, definitiva prin d.p. nr.1129/A din 29.10.2020 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a-I-a Penala, pronuntate in dos. nr. 20082/3/2017, s-a intemeiat pe o dispozitie legala declarata neconstitutionala.

Avand ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare sau, daca a fost totusi pusa in miscare, nu mai poate fi exercitata, in lipsa indeplinirii anumitor conditii legale. Un astfel de caz, potrivit art.16 alin.1 lit.f Cpp, este intervenirea 'prescriptiei' raspunderii penale.

Or, raportat la momentul epuizarii faptei savarsite de petentul-revizuent Olteanu Bogdan (noiembrie 2008), conform rechizitoriului, prescriptia generala s-a implinit in noiembrie 2016, potrivit art.154 alin.1 lit.c NCp. Instanta constata ca potrivit art.5 NCp corob. cu Decizia CCR nr.297/2018, legislatia aplicabila, in cauza de fata, nu contine vreun caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale.

Sustinerile Parchetului, referitor la inaplicabilitatea art.5 NCp, in raport de autoritatea de lucru judecat a hotararii judecatoresti supuse revizuirii, sunt nefondate, pentru ca nu tin cont de efectul admiterii in principiu a cererii – rejudecarea in fond. In acest sens, cauza este pendinte.

Totodata institutia revizuirii este diferita de institutia contestatiei in anulare, care sanctioneaza eroarea de procedura. Alte referiri la dispozitii care prevedeau 'intreruperea prescriptiei' nu pot fi primite, deoarece intra in continutul dispozitiei legale declarate neconstitutionala.

Conform ICCJ si Deciziei CCR nr.265/2014, combinarea dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal in forma anterioara Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018, prin considerarea ca actul de procedura a produs un efect intreruptiv al cursului prescriptiei, cu dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal ulterioare publicarii deciziei mentionate, care inlatura un asemenea efect dupa cum s-a aratat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 358/2022, ar echivala cu crearea unei lex tertia.

Avand in vedere ca petentul-revizuent-inculpat Olteanu Bogdan nu a cerut continuarea procesului penal, potrivit art.396 alin.6 Cpp, instanta, in cursul rejudecarii cauzei in fond, constata intervenirea prescriptiei raspunderii penale, cauza care inlatura raspunderea penala prin stingerea dreptului statului de a sanctiona si a obligatiei infractorului de a suporta consecintele infractiunii comise (conform rechizitoriului). Orice alte referiri la fondul acuzatiei si considerentele hotararii judecatoresti supuse revizuirii sunt incompatibile cu efectul, de plin drept, al institutiilor invocate.

In consecinta, instanta, in baza art.462 alin.1 Cpp, va admite cererea de revizuire formulata.

Va anula s.p. nr. 1960 din 24.12.2019 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, def.prin d.p. nr.1129/A din 29.10.2020 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a-I-a Penala, pronuntate in dos. nr.20082/3/2017.

In baza art.396 alin.6 Cpp si art.16 alin.1 lit.f Cpp rap. la art.291 alin.1 NCp rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.5 NCp, va inceta procesul penal referitor la revizuentul-inculpat Olteanu Bogdan (…) sub aspectul savarsirii infractiunii de trafic de influenta, fapta din perioada iulie-noiembrie 2008.

Va constata ca revizuentul-inculpat a fost retinut, arestat la domiciliu si arestat preventiv de la 29.07.2016 la 20.10.2016, inclusiv.

In baza art.404 alin.4 lit.c Cpp va ridica sechestrele asiguratorii instituite prin Ordonanta nr.38/P/2016 din 12.09.2016 a DNA si Incheierea din 25.08.2017, pronuntata in dosar asociat 20082/3/2017/a3, de Tribunalul Bucuresti, Sectia-I-a Penala.

In baza art.274 alin.3 Cpp, cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia”.

sursa foto Olteanu: Agerpres

Comentarii

# DODI date 12 January 2023 18:37 +229

Încă nu v-ați obișnuit cu ideea că în fața nesimțiților de la SRI nu mai contează Legea, Constituția sau bunul simț. Contează doar interesele lor, interese pe care le servesc cu celeritate acoperiții, descoperiții și pupincuriștii magistrați. Așa că după ce Olteanu (și mulți alții ca el) au fost terfeliți în mass media (aservită sau sponsorizată de SRI) carierele acestora (dacă au avut norocul de a rămâne în viață!) au fost distruse.

# CEVA NOU SUB SOARE ? date 12 January 2023 19:32 +92

Chiovesi o fura rau si in UE , nu numai la Ro:"Qatargate: Judge has 'no evidence' against MEP Eva Kaili, her ... https://www.euronews.com › q... — The Belgian judge investigating the so-called Qatargate corruption scandal has "no evidence to substantiate the charge of bribery" against ... ps nu stim cine e Coldea pe la UE,ca lULUTA e aceeasi ... poate un pic mai mare, ... prea mare .

# Romeo date 12 January 2023 19:32 +167

Asa este, niste oameni care au niste meserii platite de stat , prin statatul lor si la indemnul unor functii distrug cariere , sanatatea oamenilor ! Daca dai un search pe instante, sunt hotariri ptr aceeasi speta cu diverse sentinte! De ce ptr ca la noi este Injustitie, Legea este aceeasi dar sunt judecatorii diferiti si interese mari! Am o intrebare ? Noi oamnenii platim dar ei daca gresesc plateac? Doctorii da, noi toti la mina lor , dar ei de ce ni raspund ptr deciziile lor! Si veti vedea legea la fel in toate instantele! Decat sa intri la instanta mai bine mori!

# M date 12 January 2023 19:45 +324

Sa inteleg ca Bogdan Olteanu saracu de el nu a colaborat niciodata cu SRI. Am inteles este victima acestui sistem. Sarac si cinstit...

# Ion date 12 January 2023 21:19 +14

Sa ii ia banii nenorocitului !

# maxtor date 13 January 2023 00:49 +8

-a meritat mah Bogdanele?

# maxtor date 13 January 2023 00:51 0

" la momentul epuizarii faptei " -iar au incurcat dosarele.....

# andriu teit date 13 January 2023 13:20 +258

Si uite asa coada la despagubiri se mai mareste cu inca un ins datorita incompetentei si indolentei dna. In ritmul asta pib-ul Romaniei n-o sa mai fie suficient ca sa acopere gaurile facute de magistratii astia pastoriti si scoliti de nulitati gen lulutza, macovei, s.a.m.d care decat au devalizat bugetul statului pe salarii, diurne, petreceri megalomanice si anchete inutile fara sa recupereze nimic.

# Gica contra sistemului date 13 January 2023 18:08 +1

A fost o discuție a "desteptilor" în Drept, cu concluzia ca cei condamnații definitiv nu mai au deschisa calea contestației în anulare dacă in apel le-a fost respinsa exceptia neconst prescripției speciale. Per a contrario, numai cei care nu au ridicat în apel aceasta excepție, au deschisa cale de atac a contestatiei. In problema remedierii respingerii greșite a excepției in apel, nimeni nu a dat o soluție și nimeni nu a îndrăznit sa indice revizuirea drept cale de remediere a erorii judecătorești în discuție. Și atunci cum spumele Marii? asta e scos din pușcărie pe calea revizuirii, pentru prescrierea răspunderii penale, fapt ce creaza o practica haotica și nelegala în care unii au deschisa calea contestației în anulare iar alții au deschisa calea revizuirii, după cum au ridicat sau nu au ridicat în apel excepția de neconst a prescripției speciale. Aici una din doua, ori intervine ICCJ sa lămurească speța, ori intervine Parchetul General sa restabilească ordinea de drept!

# Gica contra sistemului date 16 January 2023 18:19 0

Slezio stampa în lumea juridica, totala! Ce-ați pățit dragi postaci juriști? V-a mâncat pisica limba? Am pus în discuție o problema juridica. Nici un punct de vedere? Nici tu Brutus? măcar sub pseudonim, să-ți aperi soluția data în cauza. Sa spuneti măcar ca Gica greșește și sa argumentati. Așteptam cu nerăbdare, ca omul cât trăiește, invata. Sau va este teama de puterea liberala aflata la butoane, care tot ce se poate sa fi tras sforile. Nu-i nimic, puterea este trecătoare, dar problema rămâne și trebuie cineva indriduit să-i dea o soluție. Timpul în care problemele rămâneau în coada de peste a trecut. Po******ția s-a saturat de circ fără pâine. Or fi făcut procurorii abuzuri în materia prescrierii răspunderii penale dar si CCRul și chiar ICCJ ul vor trebui sa răspunda pentru balmajeala cu prescriptia speciala, care profita multor infractori, mai ales cu ștaif!

# Constantin date 17 January 2023 14:40 0

Cine mai crede in justitie?Nepriceputii si analfabetii.Cand jefuitorii sunt in pericol umblam la iccj, cc,etc .si gasim modalitatea de ai scapa pe cei bogati.Daca se mai poate cautam si avocatii priceputi.Poate acum cand au plecat smecherii din justitie la pensii nesimtite ii pregatim ca lume pe cei mai tineri care au venit in sistem.Nu ne mai aburiti cu atatea pagini aiurea ca tot nu va credem.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva